93,155 matches
-
fost profesor de medicină clinică la Școala de Medicină din New Orleans. În 1859 a scos la New York o gazetă medicală și din 1861 a fost numit medic la Spitalul Bellevue, ca și profesor, el predă principiile și practicile din medicină în Collegiul Medical Bellevue.
Austin Flint () [Corola-website/Science/322009_a_323338]
-
(mai cunoscută prin abrevierea ICD) este cel mai cunoscut sistem mondial de clasificare a diagnozelor din medicină. Atribuie coduri pentru clasificarea bolilor și a unei mari varietăți de semne, simptome, acuze, circumstanțe sociale, și cauze externe de leziune sau boală. Prin acest sistem, fiecare problemă de sănătate poate fi pusă într-o categorie unică și i se
Clasificarea statistică internațională a bolilor și a problemelor de sănătate înrudite () [Corola-website/Science/322008_a_323337]
-
boli asemănătoare. Clasificarea internațională a bolilor este publicată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și este folosită în toată lumea pentru statistica medicală (mortalitate, morbiditate, etc.), de sistemele de asigurări de sănătate și în aparatele electronice de automatizare a deciziilor în medicină. Acest sistem este proiectat să promoveze comparabilitatea internațională în colectarea, procesarea, clasificarea și prezentarea acestor statistici. ICD este o clasificare de bază a Familiei de clasificări internaționale a OMS (WHO-FIC).
Clasificarea statistică internațională a bolilor și a problemelor de sănătate înrudite () [Corola-website/Science/322008_a_323337]
-
Step-2007. The 6-th Working Meeting of the Partnership Național Club “Pharmaceutical products and medicines from local raw material: agenda. - Ch., 2007 [citat la 11.03.2008]. - Accesibil pe Internet: <www.mrda.md./step/index.php?key=club&lang=en&ședințe=medicină>.
Ion Panașescu () [Corola-website/Science/321326_a_322655]
-
de răzbunare, omul invizibil încearcă să îl prindă, dar este împușcat de un american, fiind nevoit să fugă. Refugiat în casa doctorului Kemp, omul invizibil își pansează rana, revelându-i apoi doctorului adevărata sa identitate - Griffin, un strălucitor student la medicină, alături de care Kemp a studiat la universitate. Griffin îi povestește lui Kemp că, după ce a părăsit universitatea, a ajuns foarte sărac. Hotărât să realizeze ceva notabil în domeniul științei, a început să lucreze la un experiment menit să facă invizibili
Omul invizibil () [Corola-website/Science/321335_a_322664]
-
religioase. Ulemalele erau reprezentative pentru pietatea religioasă și de aceea le fusese acordată o mare putere asupra afacerilor statului. Noii lideri ai Turciei au proclamat că „statul va fi condus de pozitivism, nu de superstiții”. Un bun exemplu îl constituia medicina. Kemaliștii doreau să scape de vechile obiceiuri, care recomandau folosirea leacurilor din plante, poțiunilor și terapiei religioase în cazul bolilor mintale, toate practicate de ulemale. Noile autorități i-au marginalizat pe cei care foloseau leacuri din plante, poțiuni și balsamuri
Reformele lui Atatürk () [Corola-website/Science/321354_a_322683]
-
amestec de proteine: polipeptid citotoxic melitina(formula chimică: CHNO) Tratamentul prin înțepături de albină, sau infiltrații cu apitoxină, cum le spun specialiștii din zilele noaste, sunt cunoscute încă din Antichitate pentru virtuțile lor terapeutice. Veninul de albină se folosește în medicină (apiterapie sau apitoxoterapie) ca tratament complementar sau alternativ în durerile reumatice sau altor afecțiuni articulare datorită efectului antiinfecțios al peptinei 401 ce intră în compoziția sa și al melitinei care acționează asupra sistemului imunitar corectând atacuri ale anticorpilor asupra articulației
Apitoxină () [Corola-website/Science/321414_a_322743]
-
sa au dus o viață exemplară de familie și s-au îngrijit de educația copiilor lor. Familia a petrecut lunile de iarnă la Peterhof și se mutau vara la reședința de la Kamenoi-Ostroff. Educația Alexandrei a trezit în ea interes pentru medicină și pentru rezolvarea problemelor sociale ale celor săraci. Părinții Alexandrei au aranjat căsătoria pentru ea. La 25 octombrie 1855, Alexandra s-a logodit cu Marele Duce Nicolae Nicolaevici, al treilea fiu al Țarului Nicolae I. Alexandra, care a fost crescută
Marea Ducesă Alexandra Petrovna () [Corola-website/Science/321413_a_322742]
-
și ultimul copil. Începând de atunci căsnicia ei a început să se destrame. Alexandra a fost simplă și nesofisticată. I-a plăcut simplitatea și a preferat să se îmbrace modest, evitând viața publică. Și-a dedicat timpul pentru religie și medicină. Ea a fost, de asemenea, un pictor talentat. Nu a fost frumoasă dar sinceritatea ei și manierele plăcute au făcut să câștige multe simpatii. Era plăcută de cele două cumnate ale ei Maria Alexandrovna și Alexandra Iosifovna. La început, soțul
Marea Ducesă Alexandra Petrovna () [Corola-website/Science/321413_a_322742]
-
ei, care, de asemenea, s-a plâns de simplitatea ei și modestia rochiilor ei. Convertită la Biserica Ortodoxă Rusă atunci când s-a căsătorit, Alexandra a devenit extrem de pioasă. A fost o femeie serioasa a cărui pasiuni au fost religia și medicina. Palatul cuplului din St Petersburg era atât de mare încât nici nu se vedeau reciproc. Au apărut împreună doar la ceremonii oficiale. În cele din urmă, Nicolae Nicolaevici a dezvoltat o relație permanentă cu Ecaterina Chislova, o dansatoare la teatrul
Marea Ducesă Alexandra Petrovna () [Corola-website/Science/321413_a_322742]
-
Bioingineria medicală integrează principiile fizicii, chimiei, matematicii și pe cele inginerești pentru studiul biologiei, medicinei, comportamentului sau sănătății. Bioingineria creează concepte fundamentale și cunoștințe de la nivel molecular pînă la nivel sistemic și dezvoltă noi produse biologice, materiale, procese, implanturi și produse informatice pentru prevenirea, diagnosticul și tratamentul bolilor, pentru reabilitarea pacientului și creșterea gradului de
Bioinginerie medicală () [Corola-website/Science/321470_a_322799]
-
o consecință a procesului nașterii propriu-zise) și exogene (diverse afecțiuni dobândite: infecțioase și parazitare, boli ale aparatului respirator, afecțiuni ale aparatului digestiv, accidente, otrăviri, traumatisme etc...). Dacă asupra primelor se poate interveni prea puțin, în cel de-al doilea caz medicina oferă suficiente posibilități de combatere a cauzelor. Astfel în funcție de tipul de cauză se iau în considerare: Analiza mortalității infantile se poate face și pe sexe - caz în care se descrie o supramortalitate infantilă masculină, precum și pe medii de rezidență (urban
Mortalitate infantilă () [Corola-website/Science/316344_a_317673]
-
n. 13 noiembrie 1929 în Sofia, Bulgaria) este un medic neurolog și cercetător în domeniul neuroștiinței din Israel, format la Școala Românească de Neurologie a lui Gheorghe Marinescu. După absolvirea liceului în anul 1948, își începe studiile la Facultatea de Medicină a Universității din Cluj, pe care a absolvit-o în anul 1954 cu titlul de Doctor în Medicină. În timpul ultimilor ani de studenție a lucrat ca preparator la catedra de neurologie condusă de profesorul Dezideriu Duma. După stagiul de internat
Jean-Jacques Askenasy () [Corola-website/Science/316325_a_317654]
-
format la Școala Românească de Neurologie a lui Gheorghe Marinescu. După absolvirea liceului în anul 1948, își începe studiile la Facultatea de Medicină a Universității din Cluj, pe care a absolvit-o în anul 1954 cu titlul de Doctor în Medicină. În timpul ultimilor ani de studenție a lucrat ca preparator la catedra de neurologie condusă de profesorul Dezideriu Duma. După stagiul de internat, se specializează în neurologie în clinica Institutului de Neurologie al Academiei Române sub îndrumarea lui Arthur Kreindler și Vlad
Jean-Jacques Askenasy () [Corola-website/Science/316325_a_317654]
-
îndrumarea lui Arthur Kreindler și Vlad Voiculescu. În anul 1972 obține titlul de Doctor în Științe din partea Universității din București. În anul 1972 se stabilește în Israel, unde în 1974 este numit lector la catedra de neurologie a faculății de Medicină "Sackler" a Universității din Tel-Aviv și își începe activitatea de cercetător în neuroștiințe la Institutul Weitzman. În anul 1981 lucrează ca profesor-asociat la ""Mount-Sinai School of Medicine"" a Universității din New York la un proiect de cercetare asupra tulburărilor de somn
Jean-Jacques Askenasy () [Corola-website/Science/316325_a_317654]
-
unde în 1974 este numit lector la catedra de neurologie a faculății de Medicină "Sackler" a Universității din Tel-Aviv și își începe activitatea de cercetător în neuroștiințe la Institutul Weitzman. În anul 1981 lucrează ca profesor-asociat la ""Mount-Sinai School of Medicine"" a Universității din New York la un proiect de cercetare asupra tulburărilor de somn la pacienți cu boala Parkinson, împreună cu profesorii Melvin Yahr și Eliot Weitzman. Întors în Israel, este numit director al Centrului de Medicină a Somnului de pe lângă Centrul Medical
Jean-Jacques Askenasy () [Corola-website/Science/316325_a_317654]
-
profesor-asociat la ""Mount-Sinai School of Medicine"" a Universității din New York la un proiect de cercetare asupra tulburărilor de somn la pacienți cu boala Parkinson, împreună cu profesorii Melvin Yahr și Eliot Weitzman. Întors în Israel, este numit director al Centrului de Medicină a Somnului de pe lângă Centrul Medical ""Sheba"". În această calitate organizează cursuri de "medicină a somnului" la Universitatea din Tel-Aviv. În anul 1981 este numit Cetățean de Onoare al orașului Yeruham din Israel. În anul 1986 este numit profesor-agregat la clinica
Jean-Jacques Askenasy () [Corola-website/Science/316325_a_317654]
-
de cercetare asupra tulburărilor de somn la pacienți cu boala Parkinson, împreună cu profesorii Melvin Yahr și Eliot Weitzman. Întors în Israel, este numit director al Centrului de Medicină a Somnului de pe lângă Centrul Medical ""Sheba"". În această calitate organizează cursuri de "medicină a somnului" la Universitatea din Tel-Aviv. În anul 1981 este numit Cetățean de Onoare al orașului Yeruham din Israel. În anul 1986 este numit profesor-agregat la clinica Charcot a Universității "Pierre et Marie Curie" din Paris. Primește medalia "Pierre Castaigne
Jean-Jacques Askenasy () [Corola-website/Science/316325_a_317654]
-
a Universității "Pierre et Marie Curie" din Paris. Primește medalia "Pierre Castaigne" și este numit membru de onoare al Societății franceze de Neurologie ("Société Française de Neurologie"). În anul 1995 este numit profesor la Clinica de Neurologie a facultății de Medicină "Sackler" TAU. Jean-Jacques Askenasy este autor a 13 monografii, 13 contribuții în tratate de specialitate, 90 articole originale în reviste de specialitate în domeniul neurologiei și medicinei somnului, 195 comunicări și referate la congrese naționale și internaționale. J.-J. Askenasy
Jean-Jacques Askenasy () [Corola-website/Science/316325_a_317654]
-
În anul 1995 este numit profesor la Clinica de Neurologie a facultății de Medicină "Sackler" TAU. Jean-Jacques Askenasy este autor a 13 monografii, 13 contribuții în tratate de specialitate, 90 articole originale în reviste de specialitate în domeniul neurologiei și medicinei somnului, 195 comunicări și referate la congrese naționale și internaționale. J.-J. Askenasy: Publicații
Jean-Jacques Askenasy () [Corola-website/Science/316325_a_317654]
-
mare, a devenit o cunoscută regizoare și scenaristă română. Ginel Plăcințeanu a urmat școala primară la Bârlad și Iași (1931-1935), studiile medii realizându-le la Liceul Internat și Liceul Național din Iași (1935-1942). În 1943 se înscrie la Facultatea de Medicină din Iași, o parte a studiilor realizându-le la Sibiu, Universitatea ieșeană refugiindu-se aici în timpul ofensivei sovietice de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. A îndrăgit activitățile fizice fiind campion de copii la natație și jucător de hochei
Gheorghe (Ginel) Plăcințeanu () [Corola-website/Science/316392_a_317721]
-
predea discipline pe care Universitatea le ignora. Inițial, au fost create două posturi de profesori, unul pentru greacă, iar altul pentru ebraică, apoi numărul lor a crescut rapid la zece, cu învățământul dreptului francez, al latinei, al matematicilor și al medicinei. De atunci, "Collège royal", a cărui deviză este „"Docet omnia"”, va rămâne unul dintre locurile de excelență al transmiterii științei în Franța. Pe drept cuvânt, Francisc I este considerat fondatorul institutului "Collège Royal", întrucât această creație este opera sa. Totuși
Collège de France () [Corola-website/Science/316489_a_317818]
-
provine dintr-o familie de medici, tatăl ei a fost chirurg și ortoped, iar mama medic anestezist. Între anii 1980 - 1990 ea a urmat la școala politehnică Ernst Busch în cartierul berlinez Pankow. După promovarea bacalaureatului în 1992 a studiat medicina la univeritatea Humboldt din Berlin și obține diploma de medic în anul 2002. Renunță în 2004 la cariera de medic și se ocupă de creșterea feței ei și de dramaturgie. A lucrat mai înainte ca fotomodel la revista Bravo, la
Christiane Paul () [Corola-website/Science/322349_a_323678]
-
(n. 16 mai 1923 - d. 16 martie 1994) a fost profesor, medic, fizician, fiziolog elvețian, care a avut o importantă contribuție la dezvoltarea medicinei hiperbare și a studiului procesului de decompresie al gazelor inerte din organismul uman. Cercetările sale s-au axat deopotrivă asupra fiziologiei aparatului respirator în hipobarism (la altitudine) și hiperbarism (înaltă presiune), fiind utilizate în diverse domenii ca aeronautică, alpinism, scufundare
Albert A. Bühlmann () [Corola-website/Science/322355_a_323684]
-
implementată în calculatorele de scufundare produse de firmele Uwatec și Scubapro. Au urmat alte trei ediții ale lucrării publicate în limba germană în anii 1990, 1993 și 1995 cu titlul revizuit de "Tauchmedizin" și o traducere în limba engleză "Diving Medicine" în anul 1995. Modelul Bühlmann a fost, de asemenea, folosit de către unele asociații și organizații de profil la elaborarea unor tabele proprii de decompresie. În Elveția, după modelul Bühlmann s-au elaborat tabelele Deco '92 care au fost adoptate de către
Albert A. Bühlmann () [Corola-website/Science/322355_a_323684]