92,274 matches
-
umană și paralizie civică perfect adaptate unei Românii bizonizate. PDS-ul, asemeni lui Dumnezeu, a văzut că trucul cu miluirea electoratului ține și acum a fost pus în practică la tot natul. La fel cum amenințarea cu moartea la adresa ziariștilor, scoasă experimental din gura lui Ioan Mircea Pașcu, a devenit deja mod de acțiune oficioasă, ca să nu zic oficială, la nivel național. Așadar, noi tot cu micul și lipia tradiționale, tot cu uiaga de tărie contra vremurilor potrivnice, pe când vecinii noștri
Liniște, bizonul național paște din palma pesedistă! by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/12867_a_14192]
-
doar se spălase, nu?) și aruncă lăturile peste fețele înmărmurite care îl așteptau de câteva minute! Atât și nimic mai mult! Nici aici regizorul nu s-a abătut de la textul clasicului scriitor rus... N-a adăogat nici un cuvânt, n-a scos nici un cuvânt. Toată scena aceasta este mută, nimeni nu scoate nici un cuvânt în tot timpul desfășurării ei. Numai publicul extaziat, fermecat, fericit, aplaudă și scoate sunete de bucurie deplină. Această scenă mi s-a părut încă de atunci extraordinară, cu
Noul Revizor by George Radu () [Corola-website/Journalistic/14616_a_15941]
-
care îl așteptau de câteva minute! Atât și nimic mai mult! Nici aici regizorul nu s-a abătut de la textul clasicului scriitor rus... N-a adăogat nici un cuvânt, n-a scos nici un cuvânt. Toată scena aceasta este mută, nimeni nu scoate nici un cuvânt în tot timpul desfășurării ei. Numai publicul extaziat, fermecat, fericit, aplaudă și scoate sunete de bucurie deplină. Această scenă mi s-a părut încă de atunci extraordinară, cu o forță de expresie uluitoare și care, iată, peste treizeci
Noul Revizor by George Radu () [Corola-website/Journalistic/14616_a_15941]
-
s-a abătut de la textul clasicului scriitor rus... N-a adăogat nici un cuvânt, n-a scos nici un cuvânt. Toată scena aceasta este mută, nimeni nu scoate nici un cuvânt în tot timpul desfășurării ei. Numai publicul extaziat, fermecat, fericit, aplaudă și scoate sunete de bucurie deplină. Această scenă mi s-a părut încă de atunci extraordinară, cu o forță de expresie uluitoare și care, iată, peste treizeci de ani, ea poate fi emblematică pentru puterea de azi! Nu repetarea ei concretă, ci
Noul Revizor by George Radu () [Corola-website/Journalistic/14616_a_15941]
-
Here de Kevin Brownlow, și să afle, ulterior, că Brownlow însuși a perceput o taxă destul de piperată pentru proiecția bucureșteană de la Cinematecă. O fi fost el cel mai ieftin film făcut vreodată, dar ceva-ceva tot a costat. Și cine-a scos toți banii din buzunar, timp de 7 ani cît s-au întins filmările? Brownlow. Dacă mă gîndesc la ediția viitoare, n-am nici un motiv de stres. Oricine va dori să vadă: ultimul film al lui Mike Leigh (și să plîngă
Festivalul Filmului Britanic - Cîinele care rîde by Mihai Chirilov () [Corola-website/Journalistic/14528_a_15853]
-
gen Jacques Tati cu gaguri gen Aki Kaurismaki, ceea ce nu constituie o garanție pentru amatorii de comedie populară. Dar, oameni buni, nu vă mai aduceți aminte de comedia cu Peter Sellers, Petrecerea, singurul film din care cenzorii ceaușiști n-au scos o fotogramă? Doar rîsul ținea de foame... 5. Un bărbat acuzat de o crimă pe care n-a comis-o convinge un trio de ageamii să dea o spargere la o bancă, de unde poate face rost de proba nevinovăției sale
Festivalul Filmului Britanic - Cîinele care rîde by Mihai Chirilov () [Corola-website/Journalistic/14528_a_15853]
-
de făcut". În secvența a douăsprezecea, penultima, rezolvările sînt paradoxale: Emil Oprișor, cel care nu înțelegea să dezerteze, este luat prizonier și e astfel salvat, Alexa Candale, hotărît să dezerteze, moare lovit de un glonte în frunte. "Nedreptatea soartei îl scoase din fire" pe David Pop (ibidem, 255). Lui David Pop îi e zdruncinată astfel încrederea în dreptatea sorții și din nou refuză orice gînd: "Ce să-și mai chinuiască creierii cu gînduri cînd soarta e atît de vicleană? Îi părea
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
lut: Preferă moartea decât amăgirea Să-și recunoască. Amăgirea mea A fost nevinovată, numai mie Ponos mi-a fost, și uneori știam. D: Vreau om de rând să fiu, nepăsător, Un dor de alte vieți acum mă-ncearcă. Câștig să scot din orice-mprejurare, Să-mi las sămânța-n soața legiuită Și ea copii ascultători să-mi facă. Să mă lovesc la cuget cu mulțimea Și, bun creștin, să-mi pun nădejdea-n Domnul. O: De ce-ți bați joc de
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
așa ceva. Deși recomandările ministerului sînt clare în această privință. (Dna Rogalski le mai încalcă și oferind, pe șest, unele repere de interpretare a textelor.) Din sferele înalte ale Academiei, iată, moda plagiatului coboară în sferele școlii generale. Unii l-au scos vinovat de plagiat pe coordonatorul manualului, care, întîmplător, este chiar Președintele Academiei. N-are nici o vină dl E. Simion, în afară de aceea, poate, de a-și fi ales prost colaboratoarea. Celălalt colaborator, dl Daniel Cristea Enache, e un critic literar cunoscut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
anunțat că a venit din București George Macovescu, pe-atunci director general al Cinematografiei, cu un mesaj pentru mine. L-am găsit jenat și căutându-și cuvintele. Venise trimis direct de Constanța Crăciun ca să-mi anunțe că am fost scos în aceeași zi de la Direcția generală a Teatrelor și transferat ca director general al Editurilor! Decizia fusese luată și tradusă în fapt fără a se discuta cu mine, fără să fiu întrebat dacă doresc ori nu să-mi schimb locul
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
Rusă, Ungaria etc.) Răscoala în Republica Democrată Germană: 17 iunie 1953, războiul rece și relațiile internaționale. Nu voi relata toate luările de poziție și referatele susținute, relatarea ar ocupa mult prea mult spațiu, ci voi sublinia câteva intervenții care au scos la lumină vechi și în același timp actuale mentalități. Dar mai înainte de a intra propriu-zis în subiectul pe care mi l-am propus o scurtă reamintire a faptelor care s-au produs în luna iunie a anului morții lui Stalin
Lecția istoriei by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-website/Journalistic/14668_a_15993]
-
alese pentru ilustrarea temelor, altminteri greu de găsit și utile literatului. Iată, de pildă, tăblița IV mesopotamiană prin care Erra, zeul războiului, i-a convins pe locuitorii Babilonului să pună mâna pe arme: "Cel neștiutor într-ale armelor să-și scoată pumnalul din teacă/ cel neștiutor într-ale arcurilor să-și strunească arcul/ cel neștiutor într-ale bătăliei să fie gata de luptă/ cel neștiutior într-ale aripilor să zboare precum pasărea".
Sub grinzile înțelepciunii zen by Grete Tartler () [Corola-website/Journalistic/14756_a_16081]
-
vinul, și bea cît i se dă. Cînd termină de mîncat, nu mai poate suferi nici o clipă vesela în cameră și o pune imediat pe culoar, în fața ușii. Vrea să aibă înăuntru numai ce este al lui, orice altceva e scos în fața ușii. Restul zilei și-l petrece vorbind singur și umblînd în sus și-n jos prin odaie. Ceea ce poate să-i umple zile întregi este Hyperion-ul lui. De sute de ori, cînd mă duceam să-l văd, îl
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
marelui folclorist oltean Brăiloiu, trăitor în Occident, să cumpere manuscrisele și să le trimită Academiei Române. Guvernul României, Ministerul Culturii și Cultelor, nici n-au participat la licitație. Recent, urmașii unui politician și poet, adulat de unii, contestat de alții, au scos la licitație steagul unei legiuni moțești a lui Avram Iancu, pentru că tatăl familiei a murit, pentru că soția și fratele lui au nevoie de un ban pentru a-și ține viața.Steagul e un simbol suprem al luptei românilor din Ardeal
Este Iancul supărat … by Nicolae Dan Fruntelată () [Corola-website/Journalistic/296297_a_297626]
-
cel mai scurt discurs politic din istorie: „No, haida!”, a zis Crăișorul moților și oamenii l-au urmat până la capăt. E important steagul lui Avram Iancu? Cred eu, poate nu numai eu, că este extrem de important pentru memoria unui Ardeal scos la mezat și astăzi de politicieni și revizioniști. Bogat este podișul, bogat în aur, în păduri, în metale rare, în râuri puternice și în câmpii mănoase, în vii, în munți frumoși ca niște diademe de prinți. Râvnit e podișul de
Este Iancul supărat … by Nicolae Dan Fruntelată () [Corola-website/Journalistic/296297_a_297626]
-
asasinați pentru poziția lor antimafia, Ciotti a înființat organizația „Libera”, care coagulează societatea civilă. Din 1995 încoace, preotul a luat parte la nașterea unei piețe a muncii „liberă de Mafia”, precum și a unui lanț de magazine și locuințe de închiriat, scoțând astfel de sub controlul mafiot o bună parte a activităților din oraș. Și nu se teme: „Sunt doar un om care dorește domnia legii”. Din categoria actelor de eroism care au salvat lumea face parte acela al celor trei eroi care
Sacrificiul eroilor anonimi () [Corola-website/Journalistic/296302_a_297631]
-
germană. De fapt, încă de la sfârșitul Campaniei de toamnă, începută sub zodia norocului în Transilvania și sub cea a dezastrului în sud - estul teritoriului, pe malurile Dunării, s-a văzut că aveam de-a face cu un inamic decis să scoată din istorie statul român. Jefuirea resurselor materiale, distrugerea patrimoniului cultural, violența concretă a ocupației au fost fără precedent. Mai târziu, prevederile păcii separate prin care, practic, statul român era desființat, fiind transformat într-o zonă de ocupație militară de dimensiuni
August 1916 – Marea cumpănă by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296350_a_297679]
-
de cercetare: „Aromânii, ca parte integrantă a spațiului românesc carpato-danubiano-pontico-balcanic, urmași ai tracilor romanizați, au supraviețuit vicisitudinilor istoriei (războaie, năvăliri barbare, formarea și prăbușirea unor imperii), deseori sprijiniți de românii din stânga Dunării”. Dedicat cercetărilor privind istoria națională, Tănase Bujduveanu a scos în lumina tiparului cărți de referință ca „Mărturii numismatice greco-romane de la vicus Quintionis-Sinoe - județul Constanța”, „Etnografie balcanică. Aromânii din Dobrogea”, „Dimitrie Cantemir și Vlahii Balcanici. Mărturii din Hronicul vechimii a romano-moldo - vlahilor”. Ultimele sale volume apăreau în anul 2014 purtând
O voce a romanităţii balcanice () [Corola-website/Journalistic/296375_a_297704]
-
și de ușor în comunitatea exclusivistă a artiștilor moderniști, geniali, dar săraci. Așa era și Brâncuși, genial, inovator, dar lipsit de mijloace. În 1906 expune deja la celebrul Salon de Toamnă. Începe o perioadă febrilă de creație, astfel încât în 1907 scoate la lumină prima versiune a celebrului său „Sărut”. Prietenia sa cu Apollinaire, Leger, Modigliani, Duchamp contribuie enorm la definirea concepției sale artistice, la relevarea originalității sale, la punerea în evidență a zestrei sale de sensibilitate, care nu este alta decât
Avem cu ce ne mândri de-a pururi! – Constantin Brâncuşi – drumul spre esenţe by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296372_a_297701]
-
la Viena, devenită „ambasador pentru extratereștri în cadrul Națiunilor Unite” (cotidianul britanic „The Telegraph”). Și dacă la pericolul cel mare al propovăduitorilor sfârșitului lumii, Armaghedonului, Apocalipsei s-ar adăuga și apariția războiului nuclear ce ne-ar pândi de după colț, cum am scoate-o la capăt? Dar mai bine să ne ocupăm de sosirea extratereștrilor, evident, agresivi și geloși pe marile noastre isprăvi terestre în care domină „Homo homini lupus”. Fostul președinte american Ronald Reagan, în urmă cu ani buni, chiar credea că
O alternativă… cosmică by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296400_a_297729]
-
În calitate de reprezentanți peste hotare ai guvernelor, diplomații sunt protejați de o imunitate care de-a lungul timpului i-a scos din nenumărate încurcături. Totuși, unii au făcut lucruri suficient de grave încât „umbrela” protectoare să nu-i poată apăra... Când imunitatea devine un privilegiu de care se face abuz, se întâmplă ca diplomații să mai și ajungă în instanțe. Alcoolul
Diplomaţi sub „umbrelă” () [Corola-website/Journalistic/296423_a_297752]
-
pagini pe care Ion Brad le dedică faptelor și nu ficțiunii ne relevă nu doar o personalitate complexă, ci și una coerentă, urmând un crez. Este crezul în puterea bunului simț, cel care în momente de cumpănă, de tulburare, a scos la liman întregul neam românesc, dar și pe fiecare în parte. L-a izbăvit și pe Ion Brad, poetul, scriitorul, care, prin voința sorții și a lumii înconjurătoare, a făcut parte, mai mult sau mai puțin, din altă lume decât
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]
-
din toate părțile. Deși se doarme pe rupte chiar și în timpul ședințelor parlamentare, fiecare vrea să demonstreze că este mai treaz decât celălalt, în timp ce pe terenul faptelor, ce să mai vorbim, dorm cu toții! Fac gălăgie, încearcă să convingă cu argumente scoase din buzunar în loc să ne lase să... picotim liniștiți. Și legislația europeană ne ocrotește, de această dată apreciind că aparatul cu pricina reprezintă o intruziune suplimentară a unei firme în viața personalului, cu atât mai mult cu cât controlul somnului se
Oricum, dormim! by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296435_a_297764]
-
Portugalia, la Franța și chiar la Germania, ca să nu mai amintim de păguboasa și imprudenta Grecie. În enumerarea noastră nu ne-am referit și la alte țări, afectate mai mult sau mai puțin de criză, și care încearcă s-o scoată, totuși, la capăt. Cât privește țara noastră, colții crizei se mai resimt încă și se speră ca prin conjugarea de eforturi, împreună cu partenerele din perimetrul european, să fie pornite motoarele productive ale economiei comunitare. Aceasta se pare a fi unica
O „tranziţie” cu cântec… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296439_a_297768]
-
ale Revoluției pașoptiste, venind în ajutorul fruntașilor Revoluției și susținând apoi mișcarea pentru unirea Principatelor Române și cauza războiului de independență (1877 - 1878). Sofia Chrisoscoleu (1839-1861) a folosit puterea presei pentru a susține unirea Principatelor Române, Constanța Duncă-Schiau (1843-?) a scos la București revista feministă „Amicul familiei” și a elaborat un amplu proiect dedicat creării unui sistem educațional modern pentru femeile române, unele din sugestiile sale fiind incluse în legea învățământului din 1864. Alte promotoare ale drepturilor și emancipării femeilor au
Ilustre înaintaşe () [Corola-website/Journalistic/296451_a_297780]