93,376 matches
-
și nu problemele social-politice majore cu care se confrunta societatea românească la final de secol, se poate înțelege de ce opera caricaturistului Petrescu a fost atât de apreciată în presa vremii. Astfel, a publicat desene și caricaturi în Ziarul „"Pagini Literare"”, „"Adevărul de joi"”, „"Zeflemeaua"” și „"Furnica"”, „"Adevărul"”, „"Războiul"”, „"Drapelul"” și „"Țivil-Cazon"”. Pe lângă satirizarea oamenilor politici ai timpului său și a personalităților culturale de atunci, , fervent antirăzboinic și filofrancez convins, a realizat o bogată operă în care a satirizat militarismul german și
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
care se confrunta societatea românească la final de secol, se poate înțelege de ce opera caricaturistului Petrescu a fost atât de apreciată în presa vremii. Astfel, a publicat desene și caricaturi în Ziarul „"Pagini Literare"”, „"Adevărul de joi"”, „"Zeflemeaua"” și „"Furnica"”, „"Adevărul"”, „"Războiul"”, „"Drapelul"” și „"Țivil-Cazon"”. Pe lângă satirizarea oamenilor politici ai timpului său și a personalităților culturale de atunci, , fervent antirăzboinic și filofrancez convins, a realizat o bogată operă în care a satirizat militarismul german și ororile războiului. Ca urmare a poziției
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
editura "Göbl și fii" în condiții deosebite pentru acele vremuri. A urmat o lungă perioadă în care caricaturistul Petrescu s-a angrenat în executarea de desene și caricaturi, unele cu tematică politică sau militară în cotidienele și periodicele "Pagini literare", "Adevărul de joi", "Furnica", "Zeflemeaua", "Adevărul", "Războiul", "Drapelul" și "Țivil-Cazon". Ștefan Luchian a fost un bun prieten al lui Nicolae Petrescu-Găină. Cei doi au organizat în anul 1904 o expoziție la Ateneul Român: Nicolae Petrescu cu ocazia expoziției din 1904 a
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
condiții deosebite pentru acele vremuri. A urmat o lungă perioadă în care caricaturistul Petrescu s-a angrenat în executarea de desene și caricaturi, unele cu tematică politică sau militară în cotidienele și periodicele "Pagini literare", "Adevărul de joi", "Furnica", "Zeflemeaua", "Adevărul", "Războiul", "Drapelul" și "Țivil-Cazon". Ștefan Luchian a fost un bun prieten al lui Nicolae Petrescu-Găină. Cei doi au organizat în anul 1904 o expoziție la Ateneul Român: Nicolae Petrescu cu ocazia expoziției din 1904 a reușit să expună doar 25
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
Ateneului pentru închiderea evenimentului. C.I. Stăncescu a argumentat acțiunea sa prin faptul că el și "marele public" considerau caricatura un gen minor al artelor și ca urmare în sălile Ateneului Român nu are ce căuta o astfel de expoziție. Ziarul "Adevărul" și revista "Furnica" i-au luat apărarea lui Găină și au comentat pe larg acțiunea reprobabilă pe care Stăncescu a făcut-o. Astfel, George Ranetti, directorul "Furnicii" a spus: Cu același prilej, "Furnica" a publicat o caricatură care îl înfățișa
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
Iorga, Ion D. Berindey, Grigore Tocilescu, Ion Brezeanu etc. Caricaturistul Nicolae Petrescu a avut și o intensă activitate publicistică în mai multe ziare, reviste și gazete ale vremii sale. Astfel, el a publicat desene și caricaturi în Ziarul „Pagini Literare”, „Adevărul de joi”, „Zeflemeaua” și „Furnica”, „Adevărul”, „Războiul”, „Drapelul” și „Țivil-Cazon”. Nicolae S. Petrescu a publicat în anul 1898 albumul de caricaturi intitulat „"Contimporani"”. Acest album a fost unul dintre primele albume de caricaturi care au fost publicate în România. Albumul
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
Ion Brezeanu etc. Caricaturistul Nicolae Petrescu a avut și o intensă activitate publicistică în mai multe ziare, reviste și gazete ale vremii sale. Astfel, el a publicat desene și caricaturi în Ziarul „Pagini Literare”, „Adevărul de joi”, „Zeflemeaua” și „Furnica”, „Adevărul”, „Războiul”, „Drapelul” și „Țivil-Cazon”. Nicolae S. Petrescu a publicat în anul 1898 albumul de caricaturi intitulat „"Contimporani"”. Acest album a fost unul dintre primele albume de caricaturi care au fost publicate în România. Albumul conține 26 de reproduceri color, impresionante
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
și nu problemele social-politice majore cu care se confrunta societatea românească la final de secol, se poate înțelege de ce opera caricaturistului Petrescu a fost atât de apreciată în presa vremii. Astfel, a publicat desene și caricaturi în ziarul "Pagini literare", "Adevărul de joi", "Furnica", "Zeflemeaua", "Adevărul", "Războiul", "Drapelul" și "Țivil-Cazon". În perioada 21 ianuarie 1899 -- 30 martie 1900, Nicolae Petrescu-Găină a publicat pe prima pagină al ziarului "Pagini literare", în fiecare număr, desene și caricaturi care înfățișau personalitățile de frunte ale
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
cu care se confrunta societatea românească la final de secol, se poate înțelege de ce opera caricaturistului Petrescu a fost atât de apreciată în presa vremii. Astfel, a publicat desene și caricaturi în ziarul "Pagini literare", "Adevărul de joi", "Furnica", "Zeflemeaua", "Adevărul", "Războiul", "Drapelul" și "Țivil-Cazon". În perioada 21 ianuarie 1899 -- 30 martie 1900, Nicolae Petrescu-Găină a publicat pe prima pagină al ziarului "Pagini literare", în fiecare număr, desene și caricaturi care înfățișau personalitățile de frunte ale timpului. Cele mai bune caricaturi
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
la care desenează, citesc, scriu sau discută. Așa cum a remarcat Dimitrie Carnabat, Nicolae Petrescu a demonstrat o scăpărătoare vervă juvenilă în sensul că Petrescu a șarjat cu multă ironie și spirit de observație figurile personajelor. Alte compoziții sunt "Redacția ziarului Adevărul" unde redactorii sunt înfățișați bătând toba sau scriind, "Redacția Drapelului", "Redacția ziarului Războiul", "Redacția Secolului XX" și "Redacția Liberatorului", unde apare Alexandru Macedonski care ține un logos discipolilor lui. A mai apărut caricaturi în seria intitulată "Universitarii" unde apar portrete
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
mai apărut caricaturi în seria intitulată "Universitarii" unde apar portrete cadrelor didactice ale Universității din București și din Iași. Nicolae Petrescu-Găină a executat în perioada anilor 1898 - 1899 o serie de caricaturi pe care ulterior le-a publicat în ziarul "Adevărul de joi". Caracterul caricaturilor era unul politic, cele mai reprezentative dintre ele fiind intitulate "Fapte și Vorbe", "Rugăciunea trădătorului", "De la sate" și "Vin de la înmormântarea fostelor partide". O aluzie la evenimentele zilei individualizează lucrarea "Cei doi trădători", în care regele
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
liberalii" cu legenda „"Iosif Nădejde - Ia fetițo hapul c-o să-ți fie bine / Partida socialistă - cum îi zice șeful - Îl iau dacă vrei. Numai de l-aș putea înghiți"”. Toate aceste caricaturi tematice au ocupat întreaga primă pagină a ziarului "Adevărul de joi" și demonstrează o dată în plus orientarea politică a autorului. Personaje ca D.A. Sturdza și regele Carol I capătă prin modul de abordare individualitate, consistență și contur. Nicolae Petrescu a mai publicat în paginile acestui ziar, așa cum este obișnuit
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
secundă" și al piesei de teatru "Costa Diva" cu titlul "Premiantul Academiei și al Teatrului Național"; pe maestrul "Alexandru Macedonski și ciracii săi"; pe I.L. Caragiale în lucrarea " După un veac de om" și "Propagandă catolică". Lucrările publicate în ziarul "Adevărul de joi" dovedesc cu prisosință nu numai un rafinament al desenului, ci și perspicacitate, bun simț, mult talent, o fină observație a modelului și nu în ultimul rând o inteligență de invidiat. La sfârșitul anului 1904, Nicolae Petrescu-Găină a publicat
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
a demonstra că este un erou. Pentru a-și păstra 'judecata' după incidentul cu fosforul alb, multe dintre evenimentele ulterioare ale jocului au fost distorsionate de mintea lui Walker pentru a-l face pe Konrad să pară personajul negativ. Cu adevărul în fața lui Walker, 'Konrad' îi spune că trebuie să se confrunte cu minciuna în care a trăit. Îndreptând o armă spre capul lui Walker, 'Konrad' îi ordonă lui Walker să spună cine este vinovat pentru evenimentele din Dubai, sau va
Spec Ops: The Line () [Corola-website/Science/335570_a_336899]
-
forma neutră, numărul singular, cazul nominativ, funcție sinatctica de subiect. Observație: Ceea ce este un pronume relativ compus cu sens neutru, când se referă la un fapt, la o situație anterioară : Vom discuta 1/ ceea ce ai propus.2/ Vedeam 1/ cât adevăr, câtă culoare se găsesc aici.2/ cât = adjectiv pronominal relativ, genul neutru, numărul singular, cazul nominativ, funcție sintactica de atribut adjectival. câtă = adjectiv pronominal relativ, genul feminin, numărul singular, cazul nominativ, funcție sintactica de atribut adjectival.
Adverb relativ () [Corola-website/Science/335613_a_336942]
-
și biblioteci de la Sofia și Veliko Târnovo). "Meșterul Manole - portret sud-dunărean"; prefață prof. univ. dr. Silviu Angelescu, Editura Sophia, București, 2012, ISBN: 978-973-136-317-2 "Școala de înviat morți," Editura Lumea credinței, București, 2013, ISBN: 978-606-93222-2-2 "Sfântul Dimitrie cel Nou, patronul Bucureștilor. Adevăr și legendă", Editura Agapis, București, 2014, ISBN: 978-973-8440-84-5. Ciocioi, Gheorghiță, "Ghidul mănăstirilor din Basarabia", Editura Arca învierii, București, 2004, ISBN: 973-85077-5-8 Ciocioi, Gheorghiță, Dragne, Amalia..., "Ghidul mănăstirilor din România", Editura Sophia, București, 2011, ISBN: 978-973-136-240-3. "Sfântul Ioan de Rila, Viața
Gheorghiță Ciocioi () [Corola-website/Science/335647_a_336976]
-
uite tot ce a fost învățat și redescoperind arta dramatică, iar în prezent joacă pe scena unui teatru experimental unde poate interpreta rolurile așa cum și le imaginează. Ieronim afirmă că a descoperit sensul și funcția spectacolului: "„Pentru mine, realitatea este adevărul total, adică ceea ce ne este dat să cunoaștem numai după moarte. Dar arta, și în special teatrul, spectacolul, ne revelează acest adevăr în tot ce se întâmplă în jurul nostru, și mai ales în tot ce ne putem imagina că se
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
rolurile așa cum și le imaginează. Ieronim afirmă că a descoperit sensul și funcția spectacolului: "„Pentru mine, realitatea este adevărul total, adică ceea ce ne este dat să cunoaștem numai după moarte. Dar arta, și în special teatrul, spectacolul, ne revelează acest adevăr în tot ce se întâmplă în jurul nostru, și mai ales în tot ce ne putem imagina că se întâmplă. În fond, teatrul, ca și filozofia, este o pregătire pentru moarte. Cu deosebirea, pentru mine capitală, că spectacolul anticipează revelația morții
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
exercițiul rațiunii, ca la șah, după cum îi reproșează Ieronim: "„Dar știi foarte bine că nici arta, nici viața nu pot fi înțelese numai prin rațiune. Orice se întâmplă în jurul nostru ar putea camufla un mister, așadar o revelație decisivă, un adevăr cutremurător”". Personajul este purtător al unei taine pe care i-o încredințase generăleasa Calomfir pe patul de moarte, dar pe care n-o poate dezvălui celorlalți decât prin parabole, legende și anecdote. Misterul sacru este astfel camuflat în povești enigmatice
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
Apel al Statelor Unite pentru Circuitul al Șaptelea, cu sediul la Chicago, dar a refuzat, sperând să fie numit în mai influenta Curte de Apel a SUA pentru Circuitul Districtului Columbia (D.C. Circuit). În același an, Reagan i-a oferit, într-adevăr, lui Scalia un loc în D.C. Circuit, iar Scalia a acceptat. A fost confirmat de Senatul SUA la 5 august 1982, și a depus jurământul la 17 august 1982. În D.C. Circuit, Scalia a acumulat o reputație de conservator, dobândind
Antonin Scalia () [Corola-website/Science/335606_a_336935]
-
în condiții misterioase, a stârnit senzație în presa vremii, care l-a prezentat drept un spion sovietic. Guvernul britanic, din motive politice și diplomatice, a minimalizat cazul, declarând că Pontecorvo avusese un acces limitat la cercetări cu caracter secret. Într-adevăr, el nu participase la proiecte cu aplicații militare (nu fusese invitat să se alăture Proiectului Manhattan, probabil din cauza simpatiei sale cunoscute pentru comunism); totuși, era un expert în metodele de prospecțiune pentru combustibil nuclear și în proiectarea și construcția de
Bruno Pontecorvo () [Corola-website/Science/335686_a_337015]
-
mincinoși, care să susțină că l-au auzit pe Nabot hulind pe Dumnezeu și pe rege (bereh Navot Elohim vameleh). Era obișnuit în Israel că cine era executat pentru uneltiri împotriva regelui, regele îi moștenea averea. Nabot a fost într-adevăr executat prin lapidare, iar Ahab i-a moștenit via. Ilie a fost atunci trimis de Dumnezeu la Ahab,și l-a certat mânios cu celebrele cuvinte: (Ratzahta vegam yarashta?) și a adăugat: , Ilie i-a prezis lui Ahab ca va
Izabela () [Corola-website/Science/335705_a_337034]
-
2001, odată cu apariția revistei de cultură a comunității albaneze din România, „Miku i shqiptarit”, al cărei fondator a fost, a ocupat funcția de redactor șef al acestei publicații. A publicat articole din domeniul politic și cultural în cotidianele România Liberă, Adevărul, Cotidianul, Tineretul Liber și în revistele România Literară, Luceafărul, Observator Cultural, Adevărul Literar și Artistic, Secolul XX, Diverta Magazin ș.a. S-a remarcat că traducător al celebrului scriitor albanez Ismail Kadare, din opera căruia a publicat până în prezent (ianuarie 2017
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
i shqiptarit”, al cărei fondator a fost, a ocupat funcția de redactor șef al acestei publicații. A publicat articole din domeniul politic și cultural în cotidianele România Liberă, Adevărul, Cotidianul, Tineretul Liber și în revistele România Literară, Luceafărul, Observator Cultural, Adevărul Literar și Artistic, Secolul XX, Diverta Magazin ș.a. S-a remarcat că traducător al celebrului scriitor albanez Ismail Kadare, din opera căruia a publicat până în prezent (ianuarie 2017) 26 de volume, la cele mai cunoscute edituri din România. În afară de proza
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
Ismail Kadare. În România liberă, 8 febr.2016 (http://www.romanialibera.ro/cultură/carte/istanbulul-otoman--reconstituit-cu-finete-de-ismail-kadare-406719) Andrei Zbîrnea: Două fațete ale războiului - cronică de eveniment. În: Semne bune, 31 oct.2013 (http://semnebune.ro/2013/doua-fatete-ale-razboiului-cronica-de-eveniment/#axzz40VzGng4m) Rodica Grigore: Ziduri, poduri, adevăruri. În: cultură, 19 mart. 2015 Symposium dedicated to the well known writer Petro Marko în Krajova, România. În: Independent Balkan News Agency, 24 oct.2013 (http://www.balkaneu.com/tag/marius-dobrescu/) Ismail Kadare: Publius Ovidius Nașo. Călătorie în România. În
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]