10,371 matches
-
Cristos cu crucea în mână, iar mai sus se află Duhul Sfânt reprezentat sub chip de porumbel. Tot pe altarul principal se află și statueta Sfântului Petru (în stânga) și statueta Sfântului Paul (în dreapta). De o parte și de alta a altarului străjuiesc doi îngeri în adorație, iar tabernacolul are monograma lui Cristos: IHS. Altarul din stânga este din lemn sculptat, fiind dedicat Sfintei Familii. Aici se află statuetele Sfântului Iosif, a Sfintei Fecioare Maria și a lui Isus copil, deasupra cărora se
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
sub chip de porumbel. Tot pe altarul principal se află și statueta Sfântului Petru (în stânga) și statueta Sfântului Paul (în dreapta). De o parte și de alta a altarului străjuiesc doi îngeri în adorație, iar tabernacolul are monograma lui Cristos: IHS. Altarul din stânga este din lemn sculptat, fiind dedicat Sfintei Familii. Aici se află statuetele Sfântului Iosif, a Sfintei Fecioare Maria și a lui Isus copil, deasupra cărora se află Tatăl și Sfântul Duh. Alături este statueta Sfântului Anton de Padova, mult
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
sculptat, fiind dedicat Sfintei Familii. Aici se află statuetele Sfântului Iosif, a Sfintei Fecioare Maria și a lui Isus copil, deasupra cărora se află Tatăl și Sfântul Duh. Alături este statueta Sfântului Anton de Padova, mult invocat de credincioșii parohiei. Altarul din dreapta este din lemn sculptat, fiind dedicat Preasfintelor Inimi a lui Isus și a Mariei. Lângă acesta se află statueta Fericitului Ieremia Valahul, primul român beatificat de Biserica Romano-Catolică. Cele trei altare sunt vopsite în culori pe bază de ulei
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
Anton de Padova, mult invocat de credincioșii parohiei. Altarul din dreapta este din lemn sculptat, fiind dedicat Preasfintelor Inimi a lui Isus și a Mariei. Lângă acesta se află statueta Fericitului Ieremia Valahul, primul român beatificat de Biserica Romano-Catolică. Cele trei altare sunt vopsite în culori pe bază de ulei alb și ornamentate cu foițe de aur. În total sunt amplasate 12 statuete. Picturile din prezbiteriu îi reprezintă pe cei patru evangheliști, minunea înmulțirii pâinilor și predica fericilor de pe munte. Pe peretele
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
culori pe bază de ulei alb și ornamentate cu foițe de aur. În total sunt amplasate 12 statuete. Picturile din prezbiteriu îi reprezintă pe cei patru evangheliști, minunea înmulțirii pâinilor și predica fericilor de pe munte. Pe peretele din partea stângă a altarului se află pictați următorii sfinți: Sfânta Maria Goretti, Sfânta Elisabeta și Sfânta Barbara, iar pe plafonul navei este pictat Isus ajutându-l pe Sfântul Iosif, purtătorul său de grijă. Pe plafonul navei din dreapta se află imaginea lui Isus în agonie
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
lungime aproximativă de 11 m. Bârnele din pereți au fost cioplite cu o grosime de 11-15 cm și o înălțime de 30-40 cm. Fețele lemnelor sunt finisate neted cu barda pe toate cele patru părți. Planul bisericii era dreptunghiular, cu altarul în hexagon, interiorul fiind împărțit egal între bărbați și femei, avea toate cele necesare cultului și putea primi 250 de credincioși. Bătrânii își amintesc că la femei pe jos erau podele, iar bărbații stăteau pe piatră. Acoperișul din șindrilă era
Biserica de lemn din Văleni, Maramureș () [Corola-website/Science/321510_a_322839]
-
parohială, ca o reparație istorică și morală, în anul 2005, an în care s-a resfințit biserica de zid și s-au sărbătorit 600 de ani de atestare documentară a satului Văleni. Se păstrează din vechea biserică Sfânta Masă din altar și Sfântul Chivot (cu pictura destul de bine conservată), câțiva prapori și ușile împărătești.
Biserica de lemn din Văleni, Maramureș () [Corola-website/Science/321510_a_322839]
-
noemvre 8 zile: ce să numește biserica din lunca Tarâei, mahalao Dâmâț[en]i, satu Berbești”". Amploarea lucrărilor din 1847 poate fi parțial apreciată. Se poate presupune că intenția renovărilor a fost de a moderniza vechea biserică de lemn, înlocuind altarul, iconostasul și pereții transversali de lemn cu structuri de zid. Prin îmbrăcarea cu cercuială și tencuială în interior și pe exterior, biserica a primit aspectul unei biserici de zid. În final a fost pictată generos, atât în interior cât și
Biserica de lemn din Dămțeni () [Corola-website/Science/321560_a_322889]
-
mica biserică din satul Leșnic, comuna Vețel, localitate situată la aproape 18 km. est de Deva, în stânga Mureșului. Lăcașul are un plan simplu, de tip „sală”, cuprinzând un naos dreptunghiular măsurând în interior 5,60 x 5 m și un altar acoperit cu o boltă semicilindrică dispusă longitudinal, cărora li s-a adăugat un prenaos, tăvănit ca și naosul, având deasupra o clopotniță de lemn iar la intrare, amenajat târziu, un mic pridvor de lemn. Adăugirea pronaosului a prilejuit și realizarea
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
în partea de sud a pronaosului, iar în exterior o secțiune în axul longitudinal, două secțiuni transversale la punctul de legătură dintre naos și pronaos și o casetă în unghiul făcut de zidul estic al naosului și cel sudic al altarului. Terenul avea în zona bisericii o ușoară pantă naturală dinspre vest spre est și dinspre sud spre nord. Deasupra locașului se află depuneri de caracter aluvionar, cu pietriș și nisip, având o grosime totală de 1 - 1,20 m. Depunerile
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
depuneri de caracter aluvionar, cu pietriș și nisip, având o grosime totală de 1 - 1,20 m. Depunerile ulterioare construcției bisericii, cu o grosime de 0,25 - 0.50 m, sunt straturi de pământ cenușiu cu pietriș. Fundațiile naosului și altarului, din piatră spartă și mortar, străbat depunerile aluvionare, ajungând in stratul de loess. Adâncimea lor este de 1.35 - 1.40 m în dreptul naosului și de circa 1 m în cel al altarului. Deasupra fundațiilor, care în interior sunt mai
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
pământ cenușiu cu pietriș. Fundațiile naosului și altarului, din piatră spartă și mortar, străbat depunerile aluvionare, ajungând in stratul de loess. Adâncimea lor este de 1.35 - 1.40 m în dreptul naosului și de circa 1 m în cel al altarului. Deasupra fundațiilor, care în interior sunt mai late cu 10 - 15 cm, se ridică zidurile din piatră având la colțuri blocuri fățuite. În naos stratul de tencuială care acoperă pereții până în imediata apropiere și fundației sau chiar, pe alocuri - în
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
naosului, iar fundația adâncă de 0,80 - 1 m, din piatră slab legată cu mortar. Ridicarea pronaosului a prilejuit probabil și reamenajarea pragului de la intrarea în naos. La o dată ulterioară a fost ridicată tâmpla de zid care separă naosul de altar. Încastrarea ei a provocat distrugerea unor porțiuni din pictura care acoperă altarul și peretele de est al naosului, datată în a doua jumătate a secolului XVIII . Mici bucăți de tencuială cu resturi din această pictură au fost găsite în săpătură
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
legată cu mortar. Ridicarea pronaosului a prilejuit probabil și reamenajarea pragului de la intrarea în naos. La o dată ulterioară a fost ridicată tâmpla de zid care separă naosul de altar. Încastrarea ei a provocat distrugerea unor porțiuni din pictura care acoperă altarul și peretele de est al naosului, datată în a doua jumătate a secolului XVIII . Mici bucăți de tencuială cu resturi din această pictură au fost găsite în săpătură. Amenajarea tâmplei de zid - din cărămidă pe o fundație de piatră adâncă
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
și la interior) realizați din cărămidă și mortar de var nisip; • arce din zidărie de cărămidă prezente în pridvor, pronaos și naos pe care stau semicalote sferice în pridvor, pronaos și naos; • coloanele pridvorului și catapeteasma carte desparte naosul de altar sunt alcătuite tot din zidărie de cărămidă legată din mortar de var; • șarpantă din lemn cu învelitoare din tablă. Soluțiile utilizate pentru ridicarea acestui obiectiv denotă cunoașterea în detaliu a artei meșteșugului, atât în ceea ce privește proiectarea, cât și construirea în sine
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
întoarse cu câte două pe cele două fațade laterale. Stâlpii din cărămidă pe care se descărcau arcele sunt încheiați la partea lor superioară cu o profilatură simplă și frumoasă. Pronaosul și naosul se încheiau la partea superioară cu calote, iar altarul cu o concă -sfert de sferă. Golurile ferestrelor, caz din păcate curent, posibil să fi fost mărite față de cele originale, care este posibil să fi avut ancadramente din piatră. Modelatura fațadelor este caracteristică bisericilor de zid realizate pe aceste meleaguri
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
parțial cărămidă, iar parapetul este din zidărie mixtă - piatră și cărămidă. Elementele scoase la iveală de cercetări întreprinse, cât și din documentele existente, parte din ele prezentate mai sus, este lucrată în frescă în stil bizantin în pronaos, naos și altar, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, iar cea a pridvorului în anul 1906. Singurele date pe care le avem sunt cele prezentate în documentul prezentat mai sus și se referă la pictura pridvorului realizată în anul 1906, când se amintește
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
Băcăoanul. Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil vor fi ocrotitorii acestui lăcaș istoric de rugăciune spre slava lui Dumnezeu. Veșnică pomenire ctitorilor.”". Biserica „Înălțarea Domnului” din Bozienii de Sus are plan triconc, cu abside laterale cu trei fațete și cu absida altarului de formă pentagonală. Edificiul nu are turle, ci doar o clopotniță, deasupra intrării. Lipsesc contraforții care să susțină zidurile, precum și ocnițele. Biserica este înconjurată la partea inferioară de un brâu în „dinți de ferăstrău”, care nu se continuă și pe
Biserica Înălțarea Domnului din Bozienii de Sus () [Corola-website/Science/321638_a_322967]
-
precum și ocnițele. Biserica este înconjurată la partea inferioară de un brâu în „dinți de ferăstrău”, care nu se continuă și pe zidul turnului-clopotniță. Biserica are ferestre cu chenare simple de piatră. Cele de pe corpul vechi al bisericii (pronaos, naos și altar) au formă semicirculară și sunt dispuse astfel; una pe peretele nordic al pronaosului, câte una în axa fiecărei abside laterale și una în axa absidei altarului. Turnul-clopotniță este de dată mai recentă și are patru ferestre: trei ferestre semirculare mari
Biserica Înălțarea Domnului din Bozienii de Sus () [Corola-website/Science/321638_a_322967]
-
cu chenare simple de piatră. Cele de pe corpul vechi al bisericii (pronaos, naos și altar) au formă semicirculară și sunt dispuse astfel; una pe peretele nordic al pronaosului, câte una în axa fiecărei abside laterale și una în axa absidei altarului. Turnul-clopotniță este de dată mai recentă și are patru ferestre: trei ferestre semirculare mari la etajul superior (camera clopotelor), dispuse pe laturile de vest, sud și est și o fereastră dreptunghiulară pe peretele nordic al parterului. În interior, biserica este
Biserica Înălțarea Domnului din Bozienii de Sus () [Corola-website/Science/321638_a_322967]
-
și are patru ferestre: trei ferestre semirculare mari la etajul superior (camera clopotelor), dispuse pe laturile de vest, sud și est și o fereastră dreptunghiulară pe peretele nordic al parterului. În interior, biserica este compartimentată în pridvor, pronaos, naos și altar. Ușa de intrare în biserică este de formă dreptunghiulară, ancadramentul având formă de acoladă la partea superioară. Încăperile bisericii au bolți simple, de forma unor calote sferice. Între pronaos și naos nu există un perete despărțitor, ci doar un arc
Biserica Înălțarea Domnului din Bozienii de Sus () [Corola-website/Science/321638_a_322967]
-
specialiștilor de la Direcția Monumentelor Istorice (studii efectuate la sfârșitul anilor ’70, începutul anilor ’80), precum și unele descoperiri cu ocazia săpării unor morminte- monede din perioada 1690-1700, precum și două vase romane, având aproximativ 1700 ani (descoperite în 1966). Piciorul mesei din Altar conține o placă de marmură cu o inscripție romană, textul în limba latină făcând referiri la Legiunea a XIII-a Gemina. Specialiștii de la diverse instituții ale statului au încercat prin diverse metode să-l determine pe părintele Danciu să le
Biserica de lemn din Almașu Mic de Munte () [Corola-website/Science/321637_a_322966]
-
statului au încercat prin diverse metode să-l determine pe părintele Danciu să le permită să ducă această inscripție la diverse muzee, dar nu au reușit. Părintele Danciu, pe bună dreptate, a considerat că este un sacrilegiu ca masa din Altar sa fie stricată si sa-i fie luată inscripția; de asemenea, a considerat această inscripție ca aparținând bisericii satului, locul ei fiind acolo unde au așezat-o constructorii bisericii. Din sursele citate anterior aflăm că inițial biserica se afla în locul
Biserica de lemn din Almașu Mic de Munte () [Corola-website/Science/321637_a_322966]
-
brad foarte mare (cu siguranță plantat la moartea vreunui tânăr fecior), pe care oamenii l-au tăiat si l-au transformat în scânduri, cu care au podit biserica. Biserica este concepută cu trei compartimente-altarul, biserica bărbaților și biserica femeilor (sau altar, naos și pronaos) - structura specifică bisericilor construite la începuturile creștinismului (structură care s-a menținut o foarte lungă perioadă de timp), când credincioșilor nebotezați încă le era rezervată ultima încăpere din biserică (pronaosul). Odată cu proliferarea creștinismului pronaosul a devenit biserica
Biserica de lemn din Almașu Mic de Munte () [Corola-website/Science/321637_a_322966]
-
În anul 1941 biserica a fost tencuită, iar acoperișul refăcut din țiglă, pentru că, din pricina vechimii, dranița s-a spart și ploua atât în biserică, cât și în clopotniță. Contribuția a fost făcută de preotul Ioachim Pop, al șaptelea slujitor al altarului și de credincioșii din Bărăi. Biserica a fost sfințită în ziua de 8 noiembrie 1941 de către Î.P.S. Nicolae Colan, Arhiepiscop al Clujului. În anul 1965, biserica și clopotnița au fost acoperite cu tablă de zinc, datorită faptului că biserica
Biserica de lemn din Bărăi () [Corola-website/Science/321653_a_322982]