9,419 matches
-
iată că - semn bun! - vîntul începu să bată din pupa: vîntul furtunos devenise briză prielnică! Vergile fură numaidecît brațate, în ritmul veselului cîntec: Sus inima, băieți, căci vînturi bune - aveți! Marinarii cîntau de bucurie că o schimbare atît de promițătoare alungase atît de grabnic semnele rele de mai înainte. Executînd mașinal ordinul comandantului său - de a raporta numaidecît, la orice oră din zi și din noapte, schimbările petrecute pe punte - Starbuck coborî, cam întunecat la față, în cabină, pentru a-i
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
dă să iasă pe punte, dar Pip îl apucă de mînă, ca să-l urmeze. Ă Băiete, băiete, ți-am spus că nu trebuie să te ții după mine acum! Se apropie clipa cînd Ahab n-o să vrea nici să te alunge de lîngă el, dar nici să te aibă în preajmă. Bietul meu băiat, simt că ești un leac prea bun pentru boala mea. Cui pe cui se scoate, dar pentru vînătoarea asta, boala mea e sănătatea pe care mi-o
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
apă: Ă Intră în... Dar în clipa aceea, un talaz venind dinspre Moby Dick, se abătu asupra căpitanului și-l înghiți. Zbătîndu-se să iasă la suprafață, Ahab nimeri pe creasta unui alt val, de pe care strigă: Ă Intră în balenă! Alung-o! Pequod își îndreptă prova în direcția arătată și, spărgînd cercul magic, reuși să despartă Balena Albă de victima ei. în timp ce monstrul se depărta, furios, ambarcațiunile se grăbeau spre naufragiați. Ahab fu pescuit de ambarcațiunea lui Stubb; cu ochii injectați
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Stubb. Ă Și la fel de necugetați, murmură Ahab. Iar după ce oamenii se depărtară spre prova, urmă să vorbească în șoaptă: Ă Semne... Semne... Deunăzi i-am spus același lucru lui Starbuck, în legătură cu ambarcațiunea ea sfărîmată. O, cu cîtă rîvnă încerc să alung din mințile celorlalți ceea ce e atît de adînc înrădăcinat în propria-mi minte! Partul, partul! S-a dus?... Trebuia să se ducă înaintea mea, numai că urma să-l mai văd o dată înainte de a muri eu însumi. Cum vine asta
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
-te, Starbuck, umblă, mișcă-te, mișcă-te! Vorbește tare! Hei, voi, din arboradă! Vedeți mîna băiatului meu fluturînd pe deal? Parcă mi-aș pierde mințile! Hei, voi din arboradă, nu slăbiți din ochi ambarcațiunile! Observați cu atenție balena! Hei! Ia alungați-l pe șoimul ăla, uite cum își înfige pliscul în giruetă și o sfîșie! Ha! exclamă el arătînd spre flamura roșie din mărul catargului. A zburat cu ea! Unde-o fi bătrînul acum? O, Ahab, vezi tu priveliștea asta? Ce
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lăsînd un cerc; care clocotea ca laptele proaspăt, în jurul trupului marmorean al balenei. Ă înainte! răcni Ahab, iar ambarcațiunile se avîntară la atac. Dar, înnebunită de harpoanele din ajun, ce-i chinuiau trupul, Moby Dick părea posedată de toți demonii alungați din ceruri. Lungile șiruri de tendoane ce se întindeau pe sub pielea străvezie a frunții sale albe și masive părură că se împletesc într-o urzeală deasă în clipa cînd țîșni, cu capul înainte și începu să izbească cu coada printre
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
influența poloneză, ele sunt inferioare ca purtătoare de cultură. Și nu din punct de vedere cantitativ - al sumei de cunoștințe și al sumei de știutori de carte -, ci din punct de vedere calitativ, ca superioritate, ca idealitate. Influența poloneză, care alungase un curent oriental - bizantino-slav -, e înlocuită, la rândul ei, de alt curent oriental: turco-fanariot. Dar în acest veac Transilvania se pune deodată în fruntea culturii românești și pune începutul culturii românești moderne. Din pricina unirii unei părți dintre români cu biserica
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
1 Scrieri politice și literare ăarticolul Monumenteî. 2 Mama lui Eliade, e drept, era grecoaică. Dar latiniștii au fost români curați. 3 Op. cit., p. 409 ăCestiuni de pronunție românească. Notițeî. răspunde că acele vorbe, pe care vor ei să le alunge, sunt așa de concrete, așa de încrescute în țesătura limbii române, încît trebuie să rupi țesătura toată ca să le scoți ă...î Celor care nu vor acea curățire defel ă care vor, ca A. Russo, ca "limba asta turcită, grecită
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
evrei fără drepturi, liberalis aceasta vine de acolo că în Muntenia clasa "de baltă" (adică de cîmp) nu e românească, e bulgărească și grecească - și mai ales grecească. Roșii și clasa funcționarilor sunt strănepoții acelor greci pe care i-a alungat și afurisit Matei Basarab (pe vremea lui Eminescu, istoria cunoștea un asemenea Matei Basarab), sunt urmașii fanarioților din veacul al XVIII-lea, sunt fiii grecilor de la 18211 . Eminescu e așa de cu pasiune pornit împotriva forme-lor noi, încît laudă vechiul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
fie riguroasă în alegerea cuvintelor românești și în etimologism și să nu fie "prodigă" în neologisme 2. Să nu fie riguroasă în alegerea cuvintelor, căci slavonismele - mai ales de ele era vorba - sunt justificate prin uz, și dacă le-am alunga, am răpi originalitatea limbii române, care, în deosebire de alte limbi romanice (care sunt latine, plus germanice etc.), e alcătuită din limba latină, plus slavona. Slavonismele care trebuiesc alungate, și nici ele toate, sunt cele datorite influenței a doua slavone
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
veacul al XIX-lea stări de suflet "necunoscute părinților lor... care până acum păreau străine rasei". Taine zugrăvește pe larg viața aceasta unică a Parisului, în care "visurile, teoriile, fanteziile, poftele fără noimă, poetice și bolnăvicioase, se îngrămădesc și se alungă unele pe altele ca niște nouri..." "Iată lumea pentru care scria Alfred de Musset; pe el trebuie să-l citești în acest Paris. Să-l citești? Îl știm toți pe de rost... El a murit, dar ni se pare că
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
îngreuiat cu prea multă mâncare și băutură, ca nu cunva mirosind a alimente nedigerate sau a băutură, nu numai să fim neplăcuți nouă înșine, dar să fim judecați nevrednici de harul Domnului. Căci un oarecare ierarh distins spune:«După cum fumul alungă albinele, tot așa și exhalarea alimentelor nedigerate întoarce și alungă harismele Sfântului Duh»”. Prin urmare, trebuie să ne pregătim mai dinainte prin abținere ca „să putem priveghea cu mai multă ușurință, ca și cum ne-am pregătit pentru o slujbă dumnezeiască... Și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
mirosind a alimente nedigerate sau a băutură, nu numai să fim neplăcuți nouă înșine, dar să fim judecați nevrednici de harul Domnului. Căci un oarecare ierarh distins spune:«După cum fumul alungă albinele, tot așa și exhalarea alimentelor nedigerate întoarce și alungă harismele Sfântului Duh»”. Prin urmare, trebuie să ne pregătim mai dinainte prin abținere ca „să putem priveghea cu mai multă ușurință, ca și cum ne-am pregătit pentru o slujbă dumnezeiască... Și așa, inima celor ce priveghează să fie deschisă lui Hristos
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de psalmi au fost subliniate de toți cateheții vremii. De pildă, în secolul V, patriarhul Proclu al Constantinopolului preciza că „Psalmodia este întodeauna un izvor de mântuire. Melodia liniștește pasiunile. Cântarea psalmilor descoperă curajul, distruge durerea din rădăcină, usucă lacrimile, alungă grijile, mângâie pe cei care sunt în întristare, duce pe cei păcătoși la pocăință, naște evlavia, populează pustiurile, întemeiază mănăstiri, îndeamnă la o viață curată, conduce la blândețe, învață iubirea aproapelui, slăvește dragostea, îndeamnă la răbdare, înalță sulfetul către cer
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
fel încât să fie coborât până la nivelul de sărăcie al lui Hristos și al obștii fraților. Dacă în perioada de încercare, novicele dovedea stăruință în supunere, abia atunci era acceptat și îmbrăcat în haina călugărească. În caz contrar, el era alungat restituindu-i-se bunurile luate. Pentru o bună îndrumare pe calea călugăriei, novicele era încredințat, pe o perioadă de un an, unui bătrân alături de care se ocupa de primirea oaspeților și a străinilor (cap. 3 - 6). Partea sublimă a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
către dragostea Domnului cu următoarea poruncă a Părintelui Macarie: ,,Monahul așa trebuie să-și orânduiască posturile, ca și când ar avea să trăiască în timp o sută de ani și așa să-și pună frâu pornirilor sufletești, să uite de jigniri, să alunge tristețea și să disprețuiască durerile și pierderile, ca și când ar muri în fiecare zi” (cap.41 Cartea a VI-a, în 22 de capitole, combate duhul desfrânării. Împotriva acestui duh, lupta începe din primul moment al tinereții și se
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
este cea care produce îndârjire împotriva pornirilor noastre ticăloase. Tot Cassian spune că Dumnezeu nu primește rugăciunile celui mâniat pe fratele său decât după ce se va fi împăcat cu el. Dacă vrem ca rugăciunile noastre să fie primite trebuie să alungăm din minte jignirea sau supărarea pricinuită și, în același timp, să ne asigurăm că și frații noștri s-au împăcat cu noi (cap. 13 - 14). La sfârșitul cărții, Cassian rezumă că nu ne este permis a ne mânia deoarece, dacă
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
buni li se dau nume după ranguri, slujbe, merite sau demnități, existând îngeri vestitori și arhangheli, la fel și duhurile necurate sunt conduse de puteri mai rele și sunt supuse acestora, fapt ilustrat în Scriptură de către hula fariseilor: ,, Acesta alungă duhurile cu ajutorul lui Belzebut, principele demonilor". Tot Scriptura mărturisește, după Serenus, că fiecare dintre noi are doi îngeri: unul bun și unul rău (cap. 15-17). Convorbirea a IX-a (36 de capitole) este susținută de Avva Isaac și are în
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
în primele capitole la tradiția Paștelui în Egipt și la erezia antropomorfiștilor, iar mai apoi revine la tematica rugăciunii. Condițiile acesteia din urmă sunt: căldura, smerenia, simplitatea și nevinovăția, iar monahilor li se recomandă să-și amintească permanent de Dumnezeu alungând toate preocupările străine, ispitele și grijile trupului pentru a putea atinge țelul lor: desăvârșirea. De asemenea, se recomandă meditația neîntreruptă la versetul ,, Dumnezeule, spre ajutorul meu ia aminte! Doamne, să-mi ajuți mie, grăbește-Te” (Psalmi 69, 2) pentru ca mintea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Cassian și Gherman, să mediteze permanent la Dumnezeu, este interpelat de aceștia despre felul cum se furișează și pătrund în minte, chiar fără voia noastră, gânduri fără rost și pe care ne este greu să le înțelegem și să le alungăm. Răspunsul Avvei Moise constă într-o descriere discursivă a originii și felului gândurilor, lămurindu-se mai apoi faptul că stă în puterea noastră să le respingem sau să le acceptăm și dovedindu-se în felul acesta existența libertății de a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
cifrele indiene ─ numite astăzi în mod denaturat arabe. Cum religia islamică interzice cu desăvârșire orice reprezentare zoomorfă sau antropomorfă în artă, maurii au folosit hârtia pentru a crea, prin pliere multiplă, forme și corpuri geometrice din ce în ce mai complexe. Spaniolii i-au alungat pe invadatori, însă îndoirea hârtiei a rămas ca un obicei popular în sud-vestul continentului european, îmbogățindu-se cu reprezentări ale unor vietăți și forme din natură. Un exemplu al creativității spaniole în tehnica origami este “pajarita” ─ o mică pasăre din
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
detesta? i. �n Africa de Sud, magazinele lor au fost violent atacate de c? tre b?? țină? i. �n Africa de vest, libanezii joac? un rol similar, st�rnind nemul? umirea na? ionali? tilor locali. Na? ionali? ții lui Nasser i? au alungat pe greci, pe italieni, pe evrei ? i pe sirienii (cre? tini) din Alexandria, transform�nd oră? ul �ntr? o umbr? monoton? ? i stearp? a ceea ce fusese odinioar? , unde domne? te acum disperarea. Britanicii au adus �n arhipelagul Fiji muncitori angaja? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
o reform? agrar? moderat? , o variant? a reformei agrare din 1864 a lui Cuza, colonizarea p? m�nturilor statului, m? suri �mpotriva alcoolismului, na? ionalizarea companiilor de asigur? ri, vot universal pentru rom�ni; str? inii (evreii) urmau s? fie alunga? i din sate ? i nici un evreu nu putea face parte din for? ele armate; nu se spunea nimic despre industrializare. (Este �ndoielnic dac? Iorga o dorea). �n continuare, partidul propunea reforme �n �nv??? m�nt ? i restabilirea unit?? îi na? ionale (o unire
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Moldova. Armata rom�n? era indiferent? fă?? de anarhia din r�ndul ru? ilor, dar nu ? i fă?? de consecin? ele dezmembr? rîi for? elor armate ale principalului ei aliat. �n cele din urm? , unit?? ile ruse? ți r? mase au fost alungate de armată rom�n?. La plecare, ru? îi ? i?au demonstrat depravarea ? i lipsa de disciplin? , comi? �nd o mul? ime de crime 101. Iorga �? i amintea de zvonurile false ? i fantastice care circulau ? i at�rnau că un nor �ntunecat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
timpul r? zboiului din 1877-1878, Eminescu a descris �ntoarcerea unor osta? i rom�ni r? ni? i din Bulgaria. Ajun? i noaptea, au cerut ad? post la un conac boieresc. Au fost insultă? i murdar de c? tre servitori ? i alunga? i �n ciuda r? nilor lor s�nger�nde. �Timpul�, 28 decembrie 1877 65�Antijunimi? ții (�n special liberalii) �l acuzau pe Eminescu de �filogermanism�, dob�ndit datorit? educa? iei sale ? i a �procesului s? u formativ spiritual�. Vezi Zoe Dumitrescu-Bu? ulenga, Eminescu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]