12,966 matches
-
în interpretarea Scripturilor, deoarece sunt exclusiv cele care conduc la adevărata cunoaștere"22), Eusebiu de Cezareea Palestinei (pentru care Hristos este "întâistătător al filosofilor și învățător al oamenilor sfinți"), Sf. Vasile cel Mare (care optează pentru o selectare din cultura antică a ceea ce poate fi folositor dogmei creștine) și, mai ales, Sf. Ioan Damaschin care, chiar dacă oferă șase definții ale filosofiei, e limpede că o apreciază în special pe ultima ("filosofia este iubirea de înțelepciune, dar, spune Sfîântul Ioan, înțelepciunea adevărată
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
special pe ultima ("filosofia este iubirea de înțelepciune, dar, spune Sfîântul Ioan, înțelepciunea adevărată este Dumnezeu; așadar, iubirea de Dumnezeu este adevărata filosofie")23. Concluzia acestei modificări de paradigmă în cultura bizantină, pe de o parte moștenitoare a marii tradiții antice eline, pe de alta centru de iradiere a noii religii a creștinismului, este fericit formulată de același cercetător: "Se face treptat trecerea de la filosofia ca știință, învățătură, doctrină, fie ea adevărată sau falsă, la filosofia ca mod de viață, dar
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Cantemir pare a fi adeptul aceleiași mentalități. El caută adevărul, dar nu pe orice căi. În plus, pentru el există un singur adevăr, cel al lui Dumnezeu. Nu există alți posibili maeștri spirituali. Se declară un dușman înverșunat al filosofiei antice, în special al lui Aristotel, pe care îl numește "fiu al întunericului și părintele obscurității păgânești"26, chiar dacă în tratatul de logică îl va urma obedient, iar în Istoria ieroglifică îl va folosi ca sursă 27. De fapt, aceste influențe
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
teologie creștine. Mai era nevoie și de apărarea credinței; aceasta a fost opera apologeticii"28. Așa se face că, în primele secole ale creștinismului, ia naștere o nouă formă de gândire, deosebită radical de cea rațională, speculativă, specifică filosofiei grecești antice. Influența decisivă a fost cea a școlii din Alexandria, care miza pe interpretarea alegorică a Bibliei, spre deosebire de cea din Antiohia, care opta pentru o interpretare istorico-gramaticală, apropiată de litera textului sfânt. Care este noua tendință? "Scopul rațiunii nu pare a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de bogată. Interesant este de observat că tânărul Cantemir se dovedește a fi (forțez tactic un pleonasm) mai radical decât gânditorii apropiați de epoca sa și decât curentul general, care accepta fără ezitare folosirea instrumentelor de gândire oferite de filosofia antică. Școala lui Teofil Coridaleu se baza pe studierea operei lui Aristotel 33, scolastica occidentală devenise de mult o tradiție autoritară, deși depășită. În plus, în cultura Europei orientale ia naștere un așa-numit "raționalism creștin", la care principele moldovean nu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
naștere un așa-numit "raționalism creștin", la care principele moldovean nu găsește de cuviință să se ralieze deocamdată. O va face însă odată cu Istoria ieroglifică. Cantemir preferă, în schimb, fundamentalismul primilor apologeți bizantini, care respingeau de facto sursele gândirii eline antice. Conformismul său se explică în primul rând prin pathos, prin formație (influența lui Ieremia Cacavelas nu poate fi ignorată), dar și printr-o anumită anchilozare, o încremenire într-o etapă fundamentalistă a gândirii, care a dat tonul în Evul Mediu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
trei tratate despre animale, al celei de a doua. Pentru istoricul și filosoful de la finele Antichității, animalele au nu doar suflet, ci și rațiune, așa cum o demonstrează în dialogul Bruta animalia ratione uti și în De sollertia animalium 5. Dezbaterile anticilor sunt tensionate, ele prelungindu-se însă, cu o deformare alegorică, moralizatoare, și în evul de mijloc. Cea de a doua tendință își căuta și își găsea însă, în perioada medievală, argumentele mai ales în Biblie. Un pasaj din Epistolele către
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
reținut că vorbirea și toate semnele care prin convenția dintre oameni semnifică gândurile diferă în cea mai mare măsură de sunetele și semnele naturale prin care sunt semnalizate simțămintele fizice; și nici nu trebuie considerat precum o făceau unii dintre antici că animalele vorbesc, dar noi nu le înțelegem graiul. Căci, dacă acest lucru ar fi adevărat, de vreme ce sunt dăruite cu organe ce există analog și în noi, ele ar putea să ne dezvăluie propria lor gândire atât nouă cât și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
structurării organelor, precum vedem că orologiul compus doar din roți și greutăți numără orele și măsoară timpul mai exact decât noi și în ciuda inteligenței noastre"22. Această poziție fermă a lui Descartes marchează o turnură în atitudinile față de animal: dacă anticii și medievalii le contestaseră adesea poziția de egalitate cu omul, ei nu le refuzaseră cu totul capacitatea de memorie, inteligența rudimentară ori posibilitatea unor afecte. Oricum, nu respinseseră faptul că animalele au o anumită formă de suflet. Cu aceasta, intră
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
decisiv și pentru o perioadă lungă imaginarul animalier european. Redactată, după toate probabilitățile, în secolele II-III d. Hr. în mediul protocreștin al Egiptului (Alexandria 41), Fiziologul grecesc reprezintă "o sinteză punctuală a culturii grecești și a spiritualității iudeo-creștine, a cunoștințelor antice asupra lumii animale și a credințelor creștine. Natura animală, comună tuturor și descrisă în literatura păgână servește ca punct de sprijin unei reformulări creștine care reprezintă adaptarea sa sirituală"42. Tradus prompt în latină, cel mai probabil în secolul al
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nu sunt atât de simple. Cantemir are la îndemână, în primul rând, un rezervor simbolic alcătuit, în timp, sub influența creștinismului, dar și unul anterior, al culturii precreștine a Antichității. Enciclopedismul său îi pune însă la dispoziție și alte surse, antice, medievale, contemporane, occidentale sau orientale. Atunci când are de ales, el optează cel mai adesea pentru acestea din urmă, ignorând sau, și mai îndrăzneț încă, parodiind, intrând în dialog polemic cu reprezentările de sorginte medievală, sedimentate prin filtrul hermeneuticii Bisericii. Atitudinea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
era una copleșitoare, nu atât prin diversitate (ca și utopia, bestiarul este redundant), cât mai ales prin densitatea aparițiilor sale, în toate palierele vieții spirituale și religioase. Nașterea unicornului de la autoritatea unei erori de traducere la recuperarea tardivă a surselor antice Dar cum a pătruns această figură animalieră în imaginarul și în mitologia europeană? Dinspre Orient, spun unii cercetători 3, dar adevărul este că nu influența Orientului a fost determinantă în impunerea acestui mit în cultura europeană a evului de mijloc
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
adevărul este că nu influența Orientului a fost determinantă în impunerea acestui mit în cultura europeană a evului de mijloc, care era interesată de tot ce venea dinspre Răsărit, dar filtra orice noutate atribuindu-i o interpretare creștină. Din cultura antică, spun alți istorici, dar Antichitatea nu cultiva decât accidental prezența unicornului și, în plus, mărturiile celor vechi nu le-au slujit medievalilor decât pentru a le confirma o credință care își avea punctul de plecare în Biblie. Mai bine spus
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și puternica salvare a lumii cu un lucru care nu este sigur sau este fantastic?"12 Prin urmare, secole la rând știința s-a închinat în fața autorității Bibliei, ceea ce a și contribuit la succesul simbolic al inorogului. Unicornul în textele antice Dar să ne întoarcem la nașterea acestui mit. Odată certificată de atestarea sa biblică, existența unicornului trebuia să fie documentată. Cum altfel, decât recurgând la sursele antice? Care nu sunt foarte bogate în această privință, dar și cel mai mărunt
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Bibliei, ceea ce a și contribuit la succesul simbolic al inorogului. Unicornul în textele antice Dar să ne întoarcem la nașterea acestui mit. Odată certificată de atestarea sa biblică, existența unicornului trebuia să fie documentată. Cum altfel, decât recurgând la sursele antice? Care nu sunt foarte bogate în această privință, dar și cel mai mărunt element, și cea mai nesemnificativă coincidență, și o eroare de percepție evidentă sunt folositoare atunci când e nevoie ca adevărul de netăgăduit al Bibliei să fie confirmat. Antichitatea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fost atât de reluate, comentate și stoarse de orice semnificație, încât ele au devenit surse de netăgăduit. Un lucru nu trebuie însă să ne scape din vedere: Evul Mediu a procedat cu ele așa cum a procedat cu cele mai multe dintre textele antice (cu celebra Eglogă a IV-a a lui Vergilius, în care autori precum Lactanțiu, Augustin, Macrobius și destui alții mai puțin, spre cinstea sa, Ieronim au citit o profeție privitoare la nașterea lui Iisus 13): le-a creștinizat sau le-
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a grecului Ctesias din Knidos, medic al lui Darius II și apoi al lui Artaxerxes.14 Pasajul a fost reluat de aproape toți cei care s-au ocupat sistematic de unicorn și i-a influențat pe toți enciclopediștii și naturaliștii antici și, prin intermediul lor, și pe cei medievali sau renascentiști. Există în India măgari sălbatici la fel de mari precum caii și chiar mai mari; au corpul alb, capul roșu, ochii de un albastru închis. Acest animal are un corn în mijlocul frunții; acesta
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Doar că aceste trăsături pe care Ctesias i le pune în seamă au căpătat semnificație abia după ce el a devenit o imagine a lui Hristos. Am putea spune că simbolul creștin, deja constituit, a aruncat o lumină nouă asupra surselor antice, iar nu acestea au contribuit la nașterea acestui simbol. Aristotel, care, începând cu secolele XI-XII, începe să devină autoritatea numărul unu în materie de științe ale naturii în Occident, pare a acredita și el, în lucrările sale de zoologie, nu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cornului său unic. Acesta va fi, după cum vom vedea, nu doar unul dintre ingredientele esențiale ale mitului medieval, ci și principala trăsătură pe care Dimitrie Cantemir o selectează, în defavoarea altora. În fine, ca să închei acest lacunar tablou sinoptic al mărturiilor antice privitoare la unicorn, merită adus în discuție și numele lui Aelian, chiar dacă influența sa asupra gândirii europene a început târziu, opera sa necirculând precum cele ale autorilor mai înainte citați. În lucrarea sa De Natura Animalium (IV, 52), acesta rămâne
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mult decât atât, dacă a băut înainte ceva mortal, vomită și își recapătă sănătatea"24. Se observă ușor că Aelian nu mai aduce nimic nou față de înaintașii săi. Deja, la finele Antichității, cariera inorogului pare încheiată. Nu întâmplător, în imaginarul antic, inorogul nu ocupă un loc privilegiat; dimpotrivă, spre deosebire de alți membri ai bestiarului, el trebuie să se mulțumească cu o poziție modestă: "Lunga sa absență din întreaga imagerie greacă și romană, care cunoaștea Pegasul și rinocerii, este suficientă pentru a demonstra
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
rinocerii, este suficientă pentru a demonstra că cele câteva rânduri pe care Ctesias, Aristotel, Plinius sau Aelian le-au consacrat animalelor unicorne nu i-au marcat deloc pe contemporanii acestora"25. Trag linie și fac bilanțul. Așa cum îl prezintă sursele antice, unicornul este un animal asemănător unui măgar, uneori amestecând trăsături ale mai multor animale; are un unic corn, foarte ascuțit și foarte lung, în mijlocul frunții, din care se confecționează vase de băut, datorită miraculoasei sale puteri curative, fiind un antidot
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
urmă, odată cu tensionarea raporturilor dintre omul care capătă o încredere neștirbită în propria rațiune și religie, ca unic sistem de descriere a lumii, dispare și el din prim-plan. Dar acest interesant proces merită derulat, chiar și rezumativ. Dacă atestările antice ale inorogului erau folosite de medievali pentru a întări încrederea în litera Bibliei (oglindă absolută și de necontestat a realității), există câteva lucrări care fixează, pentru multă vreme, norma în ceea ce privește reprezentarea animalului. În primul rând, este vorba despre Fiziolog. Între
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
rodul unor epoci diferite, al unor etape distincte ce pot fi deslușite în diacronia acestui mit. Prima versiune, a unicornului care este prins cu ajutorul unei fecioare, este specific medievală. Cea de a doua reprezintă o actualizare renascentistă a unei teme antice. Nu spun că nu există suprapuneri, ba ele pot fi întâlnite foarte des. Dar fiecare dintre cele două versiuni ocupă prim-planul și este în spiritul unei anumite epoci, cu mentalitățile sale specifice. Insist: varianta inorogului ispitit de o fecioară
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
este cealaltă mare proprietate a unicornului, atestată de mai toate bestiarele, enciclopediile de după Evul Mediu. Ușor-ușor, în fața imaginii fecioarei cu licorn, câștigă teren aspectul referitor la puterea curativă a cornului inorogului. S-a văzut că el era prioritar în sursele antice, dar, câteva secole, a fost împins în umbră și, în vremea Renașterii, iese din stand by și se actualizează cu o energie care aruncă în umbră tiparul consacrat al fecioarei cu unicorn. Renașterea mută accentul dinspre sacrificiul unicornului către cornul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Aleatoriul nu este recomandabil în artă, unde totul trebuie să se supună unui bun-simț care este cel al tradiției. Prin urmare, amestecul între tagme, între regnuri era respins de autorul Satirelor. Strutocamila, Camilopardalul (așa cum erau ele percepute, ca hibrizi, de către antici și medievali), dar mai ales Coracopardalisul se înscriu în această categorie. Și, alături de ele, și Monocheroleopardalul. Să revenim la întrebarea anterioară: cum rezolvă Cantemir acest "conflict de interese"? Ioana Em. Petrescu sesizează faptul că Inorogul "prefațează" povestea Monocheroleopardalului "printr-o
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]