10,800 matches
-
Unul dintre ei a tras clopotul în miez de noapte, ceea ce a făcut ca în timp de zece minute să se adune la fața locului o mare mulțime de țărani înarmați cu furci și topoare, care au sărit în apărarea călugărilor și au determinat retragerea securiștilor, după care localnicii au dezafectat două poduri, pentru a împiedica trupele de Securitate să trimită întăriri. În data de 18 octombrie a fost constituită în această chestiune o comisie la Satu Mare, formată din șefii regionalelor
Mănăstirea Bixad () [Corola-website/Science/312335_a_313664]
-
procuror și prefectul județului Satu Mare (interbelic). În noaptea de 18/19 octombrie un dispozitiv format din 70 jandarmi, 40 de gardieni și 25 de agenți de Securitate au înfrânt rezistența țărănească din Bixad și au arestat obștea celor 23 de călugări greco-catolici. Represiunea comunistă i-a vizat ulterior și pe laicii implicați în rezistență. Pentru a risipi lipsa de entuziasm și chiar reticența fățișă a unor clerici ortodocși față de agresiunea efectuată de autoritățile comuniste cu trupe de jandarmi și de securitate
Mănăstirea Bixad () [Corola-website/Science/312335_a_313664]
-
Sfântului Sinod al BOR din 19 octombrie 1948, în care a luat cuvântul "pentru a liniști sufletește pe aceia dintre dumneavoastră care au urechea plecată la văicăierile greco-catolicilor". După anul 1948, timp de peste trei decenii, mănăstirea a rămas în paragină, călugării de la Bixad au fost prigonoți, desfășurarea vieții spirituale a fost pusă sub interdicție, iar averea lăcașului a fost înstrăinată în mare parte. În anul 1980 mai mulți credincioși din Bixad, la intițiativa localincului Vasile Finta (zis Voroțel), s-au înfățișat
Mănăstirea Bixad () [Corola-website/Science/312335_a_313664]
-
unei renașteri. Cei care poposeau fie și pentru cîteva clipe în acest loc, (ciobani, pădurari, localnici), simțeau un fior duhovnicesc aducător de pace și liniște lăuntrică. Simțămînt firesc, cîtă vreme pămîntul acesta era îmbibat de sîngele sfințit al martiriului acelor călugări. Așa se face că în anul 1991 un colectiv de fruntași evlavioși ai comunei Cârțișoara ia inițiativa de a reînființa vechiul schit. Cu binecuvîntarea Înalt Prea Sfinției Sale Dr. Antonie Plămădeală, mitropolitul Transilvaniei la acea dată, cu aprobarea Sfîntului Sinod al
Mănăstirea Cârțișoara () [Corola-website/Science/312351_a_313680]
-
acestei păduri, a fost martorul unor cântări îngerești pe care le-a auzit și care i-au făcut o puternică impresie. Acesta a adus cele auzite la cunoștința consătenilor, care îndată au început un adevărat pelerinaj în pădurea de pe Valea Călugărului. La fața locului au fost aduse cruci și icoane, care au fot atârnate în copaci ca semn al evlaviei și credinței acestor oameni. Multe dintre aceste icoane au fot pictate de Mihail Popovici din Oravița. Evident au existat și alte
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
Călugăra îl aflăm de la tânărul teolog Alexie Nedici, care i-a povestit lui Vasile Jumanca, și el tânăr, precum și altor consăteni, despre tradițiile orale care circulau în zonă și transmise lui de părinții lui. Acestea refereau la faptul că doi călugări veneau odinioară în părțile Ciclovei Montane de la Mănăstirea „Ciobeni” în fiecare an la Dumineca de Lăsatul Secului de Brânză. Unul se adăpostea în peștera de sub stânca ce desparte Ciclova Montană de Ciclova Română, pe care mai târziu s-a zidit
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
1957-1960) alcătuiește două scurte studii privind devenirea istorică a mănăstirii, lucrări numite el „cronică” și bazate probabil atât pe informații ținând de tradiția orală din zonă cât și pe documente autentice. Primul document este intitulat Istoricul Mănăstirii „Călugăra”, din Valea Călugărului, iar al doilea, Cronica Mănăstirei „Valea Călugărului” din Ciclova-montană. Ieromonahul Paisie Răileanu indică chiar și numele călugărului ce s-a adăpostit în peștera ce va sta la temelia altarului din biserica mănăstirii, deși identitatea acestuia rămâne incertă și neatestată documentar
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
istorică a mănăstirii, lucrări numite el „cronică” și bazate probabil atât pe informații ținând de tradiția orală din zonă cât și pe documente autentice. Primul document este intitulat Istoricul Mănăstirii „Călugăra”, din Valea Călugărului, iar al doilea, Cronica Mănăstirei „Valea Călugărului” din Ciclova-montană. Ieromonahul Paisie Răileanu indică chiar și numele călugărului ce s-a adăpostit în peștera ce va sta la temelia altarului din biserica mănăstirii, deși identitatea acestuia rămâne incertă și neatestată documentar. Cu privire la acest călugăr pustnic, Răileanu menționează următoarele
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
atât pe informații ținând de tradiția orală din zonă cât și pe documente autentice. Primul document este intitulat Istoricul Mănăstirii „Călugăra”, din Valea Călugărului, iar al doilea, Cronica Mănăstirei „Valea Călugărului” din Ciclova-montană. Ieromonahul Paisie Răileanu indică chiar și numele călugărului ce s-a adăpostit în peștera ce va sta la temelia altarului din biserica mănăstirii, deși identitatea acestuia rămâne incertă și neatestată documentar. Cu privire la acest călugăr pustnic, Răileanu menționează următoarele: „Alte date de vechimea și acestui pustnic, ar fi existat
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
doilea, Cronica Mănăstirei „Valea Călugărului” din Ciclova-montană. Ieromonahul Paisie Răileanu indică chiar și numele călugărului ce s-a adăpostit în peștera ce va sta la temelia altarului din biserica mănăstirii, deși identitatea acestuia rămâne incertă și neatestată documentar. Cu privire la acest călugăr pustnic, Răileanu menționează următoarele: „Alte date de vechimea și acestui pustnic, ar fi existat, într-o cărțulie întocmită de Alexa Nafir, fost cantor din Oravița, la această mănăstire, care trata despre persoanele, cari au descoperit peștera și au zidit biserica
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
că în 1912, că preotul paroh din Srediștea mică, ce era pe atunci, dinmpreună cu un învățător “Ioan - Albai”, ar fi cules multe informații din gura unui bătrân Vasile Jumanca originar din Ciclova-montană, decedat; - istorisiri minunate, despre mănăstirea din “Valea Călugărului”. / Iată un fragment din cele povestite și anume: Din povestirea unora, care și ei dețin tradiția vorbii, că pe acest loc, a trăit într-o peșteră un călugăr sub numele de Eftimie, a cărui origină, a rămas în umbra trecutului
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
Vasile Jumanca originar din Ciclova-montană, decedat; - istorisiri minunate, despre mănăstirea din “Valea Călugărului”. / Iată un fragment din cele povestite și anume: Din povestirea unora, care și ei dețin tradiția vorbii, că pe acest loc, a trăit într-o peșteră un călugăr sub numele de Eftimie, a cărui origină, a rămas în umbra trecutului și de aceea acest loc, poartă numele de “Cracul Călugărului”, (Valea Călugărului). Să zice; că după moartea călugărului, au fost auzite cântări armonioase bisericești, cantata de ființe și
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
povestirea unora, care și ei dețin tradiția vorbii, că pe acest loc, a trăit într-o peșteră un călugăr sub numele de Eftimie, a cărui origină, a rămas în umbra trecutului și de aceea acest loc, poartă numele de “Cracul Călugărului”, (Valea Călugărului). Să zice; că după moartea călugărului, au fost auzite cântări armonioase bisericești, cantata de ființe și glasuri nevăzute. Osemintele călugărului, s-a aflat în peșteră, cu alte obiecte de cult și s-au așezat în biserică, în care
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
care și ei dețin tradiția vorbii, că pe acest loc, a trăit într-o peșteră un călugăr sub numele de Eftimie, a cărui origină, a rămas în umbra trecutului și de aceea acest loc, poartă numele de “Cracul Călugărului”, (Valea Călugărului). Să zice; că după moartea călugărului, au fost auzite cântări armonioase bisericești, cantata de ființe și glasuri nevăzute. Osemintele călugărului, s-a aflat în peșteră, cu alte obiecte de cult și s-au așezat în biserică, în care se păstrează
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
că pe acest loc, a trăit într-o peșteră un călugăr sub numele de Eftimie, a cărui origină, a rămas în umbra trecutului și de aceea acest loc, poartă numele de “Cracul Călugărului”, (Valea Călugărului). Să zice; că după moartea călugărului, au fost auzite cântări armonioase bisericești, cantata de ființe și glasuri nevăzute. Osemintele călugărului, s-a aflat în peșteră, cu alte obiecte de cult și s-au așezat în biserică, în care se păstrează și astăzi ca niște relicvii.” Mihai
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
Eftimie, a cărui origină, a rămas în umbra trecutului și de aceea acest loc, poartă numele de “Cracul Călugărului”, (Valea Călugărului). Să zice; că după moartea călugărului, au fost auzite cântări armonioase bisericești, cantata de ființe și glasuri nevăzute. Osemintele călugărului, s-a aflat în peșteră, cu alte obiecte de cult și s-au așezat în biserică, în care se păstrează și astăzi ca niște relicvii.” Mihai Nafir și Ilie Strâmbei, din Oravița Montană, împreună cu vărnicelul Ion Izverniceanu, din Ciclova Montană
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
auzite de la tânărul teolog Alexie Nedici au cercetat mai îndeaproape locul, descoperind astfel o peșteră în care au găsit un altar de piatră moale, o icoană a Maicii Domnului cu Pruncul în brațe, câteva obiecte bisericești și oseminte, probabil ale călugărului care s-a nevoit aici și unde a trecut la cele de dincolo. În lucrarea sa Istoria Sfintei Mănăstiri Valea Călugărului, Alexie Nafir, fiul lui Mihai Nafir, relatează cu lux de amănunte cum au decurs evenimentele care au dus până la
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
de piatră moale, o icoană a Maicii Domnului cu Pruncul în brațe, câteva obiecte bisericești și oseminte, probabil ale călugărului care s-a nevoit aici și unde a trecut la cele de dincolo. În lucrarea sa Istoria Sfintei Mănăstiri Valea Călugărului, Alexie Nafir, fiul lui Mihai Nafir, relatează cu lux de amănunte cum au decurs evenimentele care au dus până la urmă la întemeierea unui locaș mănăstiresc, descriind locurile și oamenii acelor vremuri. El descrie viul interes arătat de pelerinii care vizitau
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
au dus până la urmă la întemeierea unui locaș mănăstiresc, descriind locurile și oamenii acelor vremuri. El descrie viul interes arătat de pelerinii care vizitau acel loc unde minunile dumnezeiești s-au revelat oamenilor, precum și icoana cea veche descoperită în peștera călugărului pustnic, probabil o reprezentare a Maicii Domnului „Prodromița”, provenind, după spusele autorului chiar din Muntele Athos. O altă întâmplare minunată legată de această icoană a fost consemnată într-o cronică veche. Icoana, spune cronica, a fost luată de credincioși și
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
având la temelie peștera descoperită. "2. Amenajarea lăcașului mănăstiresc. Reînnodarea vieții monahale în zonă" Ieromonahul Paisie Răileanu descrie astfel primii pași întreprinși de credincioșii care au descoperit peștera: „Sub un sloi de piatră moale, găsiră în peșteră oasele divizate, a călugărului, de la “Ciobeni”. Bucuroși de aceste descoperiri, întreprinse o colectă. Banii adunați, au făcut o cruce de lemn și două icoane. Crucea a cioplit-o lemnarul Pavel Andrei, din Oravița, iar, icoanele le-au donat Mihai Moalarul, cantor din Oravița, peștera
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
Sale Emilian Kengelaț, episcopul diecezei Vârșețului, fiind de față și protopopul Sofronie Ivacicovici. Amănunte cu privire la această perioadă de început a mănăstirii, incluzând sfințirea bisericii și strângerea de fonduri, găsim și într-una din „cronicile” ieromonahului Paisie Răileanu: „Prima țintă a călugărului Teolog [Alexie Nedici], a fost aducerea de fonduri și materiale, pentru ridicarea mănăstirii, pe locul unde s-a aflat peștera. Înțelegera cu membrii fondatori, pe locul unde s-a aflat peștera, au început a construi, lucrarea. Fondatorii ca: Mihai Nafir
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
a aflat peștera. Înțelegera cu membrii fondatori, pe locul unde s-a aflat peștera, au început a construi, lucrarea. Fondatorii ca: Mihai Nafir, Ioan Izverniceanu, Ilie Strâmbei, Ilie Andrei, Gheorghe Munteanu, Vasile Jumanca, Dumitru Popovici și Mihai Petrovici (Moalărul) cu călugărul Nedici, au strâns o frumoasă colectă. Au colectat, prin: Oravița și în jurul ei, prin Sasca, Biserica-albă, Docnecea, Cacova, Bocșa, Reșița și Lugoj. CF Ungare, au donat pe seama Mrii, 400 stânjeni pătrați. Ciclovenii au curățat locul luat în stăpânire cari au
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
prin: Oravița și în jurul ei, prin Sasca, Biserica-albă, Docnecea, Cacova, Bocșa, Reșița și Lugoj. CF Ungare, au donat pe seama Mrii, 400 stânjeni pătrați. Ciclovenii au curățat locul luat în stăpânire cari au cărat și materialul pentru biserică. Biserica, din „Valea Călugărului”, s-a terminat la anul 1862. Sfințirea bisericii, s-a făcut de protopopul Ștefanovici, al Bisericii-albe - cu hramul la 1.Octombrie a.c. adecă sărbătoarea „Omoforul Maicii Domnului”.” Mănăstirea Călugăra a fost închinată și „Sfântului Marelui Mucenic Procopie”, a cărui pomenire
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
zi ce trece, ieromonahul Alexie văzându-și visul împlinindu-se în ziduri trainice de piatră.” În „cronica” sa succintă, ieromonahul Paisie Răileanu conturează sumar aceste prime demersuri efectuate în privința construirii bisericii: „Biserica, s-a ridicat pe locul unde a trăit călugărul „Eftimie”, Altarul s-a format prin dărâmarea peșterii, ce era din piatră moale și s-au zidit până la partea de apus, în prelungirea cum se vede astăzi. Iar în partea de apus, are adâncimea fundamentului de 4 stânjeni.2 Împodobirea
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
din ofrandele credincioșilor din Oravița și în jur. Icoanele principale, le-a pictat, renumitul pictor „Dumitrie Turcu”. În turnul bisericii, s-au așezat un clopot.” Altarul bisericii de la Mănăstirea Călugăra a fost așezat practic peste locul unde s-a nevoit călugărul pustnic amintit mai sus, asigurându-se astfel o continuitate a slujirii lui Dumnezeu în acele locuri unde prezența divinității s-a revelat oamenilor. La început, mănăstirea s-a numit „Mănăstirea Călugăru”, aceasta fiind denumirea ei oficială, folosită și în vorbirea
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]