9,668 matches
-
tot ce înseamnă clima islandeză... (fragmente dintr-un interviu cu Christophe Dupuis) Cercul cojilor de portocală Printre multele metehne de care suferim ca nație se află și aceea, deosebit de păguboasă, de a ne ignora sau neglija compatrioții care ne fac cinste și ne construiesc un renume nemeritat pe alte meleaguri, pe unde i-au fugărit vînturi neprielnice. Este și cazul multor scriitori români, mai tineri sau mai puțini tineri, care fie au ales, fie au fost forțați de împrejurări să aleagă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
publicație academică economică în limba franceză din secolul al XIX-lea și de la începutul secolului XX, remarcându-se prin apărarea ideilor liberale și liber-schimbiste. Jurnalul a avut numeroși contributori și editori prestigioși, printre care s-a numărat la loc de cinste și Gustave de Molinari. În martie-aprilie 1940, Le Journal des économistes a încetat să mai fie publicat, dar el a fost resuscitat în 1989 de un grup de economiști asociați cu Institute of Economic Studies Europe și Université d'Aix-Marseille
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
cu boiarii la vizirul și aștepta caftanul, începu a întreba: Care este Mareș? Zise: Eu sunt. Ia-l! Ci-l luară. Care este Gheorghe vornic? Zise: Eu sunt. Ia-l! Ci-l luară..." etc. O nouă cronică de același în cinstea Brîncoveanului dezvăluie plenitudinea talentului dramatic. Îl vedem pe Brâncoveanu jucând surprinderea de a fi ales domn, lăsîndu-se împins de la spate: "Logofete, noi cu toții pohtim să ne fii domn; el zise: Dar ce aș vrea eu cu domnia? de vreme ce ca un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Înțeleptul însuși, devenit Faust, mărturisește sincer dorințele: "Eu poftesc avuțiă... O, lume! Eu poftesc mai mult: ca vestit și cu nume mare să mă fac... O, lume! Eu poftesc târguri și cetăți... O, lume! Eu, după acestea după toate, și cinste politicească cer și poftesc... O, lume! Eu decât aceasta și mai mare cinste îmi poftesc: și între stăpâniri să mă învrednicesc. Lumea îl sfătuiește să ucidă, să jefuiască. Înțeleptul ar voi și împărăția cerului, gloria pământească părîndu-i-se șubredă. Acum scriitorul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
poftesc mai mult: ca vestit și cu nume mare să mă fac... O, lume! Eu poftesc târguri și cetăți... O, lume! Eu, după acestea după toate, și cinste politicească cer și poftesc... O, lume! Eu decât aceasta și mai mare cinste îmi poftesc: și între stăpâniri să mă învrednicesc. Lumea îl sfătuiește să ucidă, să jefuiască. Înțeleptul ar voi și împărăția cerului, gloria pământească părîndu-i-se șubredă. Acum scriitorul izbucnește într-o invocație furtunoasă a gloriilor apuse: Unde este Kyros și Cresos
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de școală etc. Capitolul XIX ÎNDRUMĂRI SPRE "CLASICISM" H. SANIELEVICI Inteligentul evreu H. Sanielevici crezu de cuviință să opună tendenționalismului naționalist un soi de clasicism constând într-o literatură "care să propage munca regulată și stăruitoare, viața liniștită de familie, cinstea, economia, sobrietatea, hărnicia, sentimentele delicate". În realitate revenea și el la materialismul și umanitarismul lui Gherea. Scriitorul se cădea să fie "frămîntat" de "problemele vieții". Nu numai că este îngăduit a căuta în literatură intenții etice, dar cu greu ne
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nou, aproape printr-un calambur: "Voiești să nu mai fii a mea...?" Artificiul este enorm. Dar în fond în acest joc de emoții grandilocvente și de mari procedee estetice, care a dat câteva poeme memorabile, stă tot interesul literar: În cinstea ta, - Cea mai frumoasă și mai nebună dintre fete, Voi scri trei ode, Trei romanțe, Trei elegii Și trei sonete. Și-n cinstea ta, - Cea mai cântată din cîte-n lume-au fost cântate, Din fiecare vers voi face Cîte-un breloc
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
grandilocvente și de mari procedee estetice, care a dat câteva poeme memorabile, stă tot interesul literar: În cinstea ta, - Cea mai frumoasă și mai nebună dintre fete, Voi scri trei ode, Trei romanțe, Trei elegii Și trei sonete. Și-n cinstea ta, - Cea mai cântată din cîte-n lume-au fost cântate, Din fiecare vers voi face Cîte-un breloc de-argint, în care Gîndirile-mi vor sta alături ca niște pietre nestimate De-a pururi încrustate-n bronzul Unei coroane princiare!... * Tu crezi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
între care era și medalia Centenarului Universității. Atunci am văzut pentru prima dată o medalie. La manifestarea din aula, cât și la cea de încheiere a sărbătorilor jubiliare, desfășurată în sala Teatrului Național „Vasile Alecsandri”, erau prezenți la loc de cinste și foștii mei profesori din generația de aur a Facultății de Filologie. Le-am notat numele, în ediția apărută la împlinirea a 150 de ani ai Almei Mater Iassiensis, si, cu multă considerație și respect, o fac și acum, în
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
expoziții similare organizate până în 1905 au gravat pe ele, după cum vom vedea mai jos, doar stema orașului sau județului, putem concluziona că medalia a imortalizat un eveniment economic petrecut după 1905 (medalia este oarecum oficială, ea s-a realizat în cinstea sau cu participarea dinastiei). Medalia poartă semnătură Kissing. Manieră de concepere și realizare ne duce cu gândul la Celești Fabio. Avem în vedere finețea realizării detaliilor, expresivitatea figurilor umane, încărcătură cu elemente absolut utile în sugestiva compoziție de pe avers și
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Prezența lui Enescu în medalistica românească se datorează unor mari sculptori și creatori de medalii precum G. Stănescu, Ion Jalea, Nestor Culluri, Gheorghe Adoc și a debutat în 1946 la aniversarea a 65 de ani ai compozitorului. La loc de cinste trebuie așezat și proiectantul medaliei în discuție, care comunică mesajul prin imagininea simbol a chipului marelui compozitor și interpret, dar și prin intermediul simbolisticii figurilor geometrice. Efigia lui Enescu de pe reversul medaliei (fig. 59rv) are o dublă semnificație, de patron spiritual
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
oamenilor săi. Apoi, fiindu-i teamă ca nu cumva vreunul din armata sa, prin puterea cuvintelor folosite de predicator, să se convertească la Domnul și să treacă în armata creștină, a dat ordin ca Francisc să fie condus, cu mare cinste și siguranță, înapoi în tabăra noastră. În cele din urmă, i-a spus: „Roagă-te pentru mine, pentru ca Dumnezeu să binevoiască a-mi arăta care lege și credință îi este mai plăcută”. 15. De fapt, sarazinii îi ascultă liniștiți pe
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
et la conqueste de la terre d’outremer (Hist. Occid., II, 348); BBT, I, 14. Fragment în limba franceză veche. Omul care a întemeiat Ordinul Fraților Minori - numele său de frate era Francisc, însă ulterior a fost canonizat și ridicat la cinste, așa încât astăzi se numește Sfântul Francisc - a venit la armata din Damietta și a făcut mult bine, rămânând până când orașul a fost cucerit. El a sesizat răul și păcatul care începeau să încolțească între oamenii din tabără, iar aceasta l-
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
simtă în siguranță, ca și cum ar fi fost bogați. Și îi spuse cavalerului: «Este de-a dreptul uimitor faptul că mie și ție viața noastră nu ne-a oferit niciodată așa multă satisfacție, deși este plină de atâtea plăceri și atâta cinste, în timp ce viața mizerabilă a acestora li se pare atât de fermecătoare și o socotesc dulce și suavă deși în realitate este atât de dură și amară». Cavalerul i-a răspuns cu multă înțelepciune: «Iubitorilor vieții adevărate și a gloriei veșnice
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
recita psaltirea conform cu ritualul Bisericii Romane. Ei au un superior pe care îl numesc ministru general (pp. 887-888). Fericitul Francisc, întemeietorul Ordinului Fraților Minori, a trecut fericit la Domnul în ziua de 4 octombrie; trupul său a fost înmormântat cu cinste în Lombardia, în orașul Assisi... 2. În Toscana, în Assisi, oraș situat lângă Perugia, s-a celebrat canonizarea fericitului mărturisitor Francisc, părintele fraților minori. Un frate al acestui Ordin, care a predicat niște erezii la Paris, a fost prins și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ajunge printre necredincioși și s-a dus la sultan. Însă, înainte să ajungă la el, a suferit multe injurii și ofense și, necunoscând limba lor, striga printre lovituri: «Soldan, soldan!». Astfel a fost condus la sultan; a fost primit cu cinste de acesta și, fiind slăbit, a fost tratat foarte omenește. Dar fiindcă în mijlocul lor nu putea să producă roade, s-a pregătit să plece; din porunca sultanului, a fost însoțit de o escortă înarmată până la oastea creștinilor, care pe atunci
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
temându-se că peruginii ar putea veni să-l ia cu forța datorită minunilor pe care, prin mijlocirea lui, fie în timpul vieții, fie după moartea sa, Dumnezeu se îndurase să le săvârșească - l-au transportat și l-au înmormântat cu cinste aproape de zidurile orașului Assisi, în Biserica Sfântul Gheorghe; aceasta e biserica în care, de mic copil, învățase primele cunoștințe lingvistice și unde mai târziu a predicat pentru prima oară. După moartea fericitului Francisc, fratele Elia, care era vicarul său, a
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în timpul călătoriei la Cremona, orașul său, în timp ce se întorcea de la capitul, și a fost înlocuit cu fratele Bartolomeu de Höxter. Fratele Elia, după ce a fost numit ministru general, dorind să finalizeze lucrările începute la biserica pe care o construia în cinstea Sfântului Francisc, a cerut taxe în tot Ordinul pentru a finaliza lucrările începute. Într-adevăr, tot Ordinul era sub autoritatea sa, așa cum fusese în cazul fericitului Francisc și al fratelui Ioan Parenti care îl precedase. Prin urmare, decreta din propria
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Fratele Petru, ministrul provincial de Anglia, a afirmat că intrarea în Ordin a fratelui Eustache de Normanville a fost de o mai mare edificare decât a altora, fiindcă, pe când trăia în lume, nobil și bogat, predase artele și dreptul cu cinste, în calitate de maestru regent, fusese cancelar de Oxford și era pregătit să înceapă cursul său de teologie. 69. Cel de-al patrulea a fost Toma de York. Cel de-al cincilea a fost Richard Rufus de Corrnovaglia, care a îmbrăcat haina
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
prieten spiritual: «Mănâncă, mănâncă, acum suntem în siguranță». Însă era foarte atent să nu frecventeze persoanele laice. 103. În acele zile, s-a întâmplat ca doi frați foarte cunoscuți să ajungă la casa unui nobil, care i-a primit cu cinste și i-a servit cu multe mâncăruri. În timp ce stăteau la masă, a ajuns și rectorul bisericii care i-a dojenit pentru faptul că nu merseseră la el. Insistând și îndemnându-i să mănânce mâncărurile pregătite cu carne, dar nereușind să
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
dreptate. A afirmat odată că cei mari își pun prietenii în lanțuri cu propriile sfaturi, iar femeile, fiindcă sunt mincinoase și pline de răutate, încearcă să ia mințile până și persoanelor evlavioase. Se preocupa într-un mod concret să redea cinstea persoanelor care o pierduseră, dacă vedea că erau căite, și, cu mare delicatețe, se îngrijea să-i aline pe cei îndurerați, în special pe cei care ocupau posturi de responsabilitate în Ordin. 130. După ce a condus provincia de Anglia timp
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
organele genitale. Iar Dumnezeu, prin intermediul slujitorului și prietenului său Francisc, a înfăptuit multe alte minuni ce merită a fi amintite; dar vei putea citi despre ele în biografia sa (p. 96). Oficiul liturgic 14. Acest papă Grigore a compus în cinstea Fericitului Francisc imnul Proles de coelo prodiit, responsoriul De paupertatis horreo, proza Caput draconis ultimum și o altă lucrare despre patima lui Cristos, Flete fideles animae. La rugămintea fraților, l-a desemnat drept cardinal protector pe viitorul Alexandru al IV
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
La rugămintea fraților, l-a desemnat drept cardinal protector pe viitorul Alexandru al IV-lea. Papa Alexandru a canonizat-o pe Sfânta Clara și a compus imnurile și rugăciunile pentru oficiul său. Cardinalul Toma de Capua a compus ulterior..., în cinstea Fericitului Francisc, imnurile In coelesti collegio, Decus morum și responsoriul Carnis spicam; a compus și secvența, în cinstea Sfintei Fecioare, care începe cu cuvintele Virgo parens gaudet, dar numai textul, melodia fiind opera fratelui Enrico Pisano, la rugămintea sa, iar
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
canonizat-o pe Sfânta Clara și a compus imnurile și rugăciunile pentru oficiul său. Cardinalul Toma de Capua a compus ulterior..., în cinstea Fericitului Francisc, imnurile In coelesti collegio, Decus morum și responsoriul Carnis spicam; a compus și secvența, în cinstea Sfintei Fecioare, care începe cu cuvintele Virgo parens gaudet, dar numai textul, melodia fiind opera fratelui Enrico Pisano, la rugămintea sa, iar refrenul l-a compus fratele Vita din Luca, frate minor; cel dintâi a fost primul meu custode și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
plini de rușine, și-au recunoscut greșeala... De aceea, pe bună dreptate, cu trecerea timpului, au început să aibă mai puțină importanță; se ajunsese până acolo încât aproape că se refuza acceptarea lor în Ordin, deoarece nu știuseră să înțeleagă cinstea ce le fusese atribuită și pentru că Ordinul Fraților Minori nu are nevoie de așa de mulți frați laici!... De fapt, unelteau mereu împotriva noastră (a clericilor). Îmi amintesc că în conventul din Pisa voiau să prezinte în capitul propunerea ca
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]