10,052 matches
-
sedentară. Un element care a impietat puternic punerea în execuție a acestui plan a fost faptul că formarea celor patru comandamente de armată s‑a făcut după declanșarea mobilizării și nu înaintea ei, așa cum ar fi fost normal. Prin urmare, comandamentele nou create nu au putut să gestioneze această operație dificilă, preluând comanda asupra forțelor subordonate și controlul operațiilor aflate în curs de desfășurare simultan cu propria lor constituire. Excepția a reprezentat-o Armata de Nord unde generalul Prezan, a fost
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
aplicarea principiilor luptei armate: "Din punct de vedere militar, strategia română n-ar fi putut să nu fie mai rea. Alegând Transilvania ca obiectiv prioritar, armata română a ignorat armata bulgară din spatele ei. Când ofensiva din munți a eșuat, înaltul comandament român nu a ținut cont de principiul economiei de forțe prin crearea unei rezerve mobile, cu care să respingă ulterior înaintarea lui Falkenhayn. Românii nu au respectat nici principiul masării forțelor, nereușind în nici un loc o concentrare corespunzătoare a forțelor
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
autorităților române de a opri ofensiva în Transilvania și a abandona planul de campanie inițial, fapt care avea să ducă la o serie de înfrângeri și în cele din urmă la pierderea a două treimi din teritoriul național. După Turtucaia, comandamentul germano-bulgar de pe de pe frontul de sud comandat de von Mackensen, a realizat faptul ca românii nu aveau experiența unui război modern, conducere politică și militară a țării nefiind pregătită să accepte riscuri, chiar minore. Viitoarele lor acțiuni militare au fost
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
fi conturat îndeajuns, pentru a i se cunoaște caracterul, scopul și mecanismul, această indrăsneață operațiune, a rămas pentru toată lumea o enigmă"”. La rândul său, generalul Erich Ludendorff își exprima nelămurirea referitor la planificarea unei astfel de operații: „"Ce a urmărit comandamentul român cu această operațiune nu am putut să înțeleg. Ea nu putea schimba în nici un caz cursul evenimentelor din Ardeal si Dobrogea"”. Operația de la Flămânda s-a desfășurat între 23 septembrie - 6 octombrie 1916. Planul inițial prevăzând trecerea la sud
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
între 19 și 27 octombrie 1916. Toate încercările de forțare a trecătorilor (Tulgheș, Bicaz, Trotuș, Oituz, etc.) au fost respinse de Armata de Nord. Înfrângerea în bătălia decisivă de la Oituz și respingerea trupelor sale peste graniță, a dus la decizia comandamentului central de a stopa operația și a trece la defensivă pe frontul din Carpații Orientali. Planul general al ofensivei Armatei 9 germane prevedea „"trecerea munților odată cu inamicul, sau în cel mai rău caz înainte ca el să aibă timpul a
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
reușise să rupă linia frontului român, într-un loc unde garda era ținută de trupele unei biete brigăzi."” La rândul său șeful de stat major al Misiunii Militare Franceze, colonelul Victor Petin arăta că "„lovitura a fost dură și neașteptată. Comandamentul român nu s-a gândit că la numai zece zile de la un eșec răsunător va reîncerca aceeași manevră. Surpriza strategică a fost completă.”" S-a văzut ulterior că dacă atacul german ar fi fost planificat să fie declanșat trei zile
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
la vest. Marile unități ale corpului erau dispuse astfel: Divizia 13 infanterie între Avrig și Dealul Gregori (23 km), Divizia 23 infanterie între Cașolț și Gura Râului (22 km) și Brigada 1 Călărași în zona Avrig. Pentru atacul pozițiilor românești, comandamentul german destinase forțele principale ale Armatei 9: Corpul 39 rezervă cu trei divizii de infanterie - 76 rezervă, 187 germană și 51 honvezi - și Corpul Alpin. Bătălia de la Sibiu nu a fost atât câștigată de partea germană cât a fost mai
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
-și asigura victoria a fost nevoie să-și angajeze totate forțele, într-o situație pe muche de cuțit, din care, dincolo de manevra strălucită de învăluire a Corpului Alpin sau vitejia cavaleriștilor lui von Schmettow, a ieșit cu bine doar deoarece „"comandamentul român a actionat extrem de șovaitor și de nesigur"”. "Situația armatei" [germane n.n.], "din noaptea de 15/16 septembrie, trebuia privită ca foarte critică. [...] Exista posibilitatea, ca Armata 2-a română" [comandată de Crăiniceanu n.n.] "va putea interveni încă la trecătoarea
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
-a de la ofensivă la defensivă, cu rezultat pierderea campaniei din Transilvania. [...] Mai rar în viața mea, nu tocmai săracă în puncte culminante dramatice, am așteptat cu încordare mai serioasă desfășurarea evenimentelor din ziua de 16 septembrie." După victoria de la Sibiu, comandamentul Puterilor Centrale a declanșat contraofensiva împotriva dispozitivului Armatei 2 române care s-a retras prin luptă pe aliniamente succesive, pierzând tot teritoriu dintre Mureș și Olt cucerit în prima fază a operațiilor. Faza finală a acestei succesiuni de retrageri a
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
Crăiniceanu i se ia comanda Armatei 2 și numai prietenia cu Ionel Brătianu îl salvează de curtea marțială. Referindu-se la situația acelor zile, maiorul Radu Rosetti, șeful Biroului Operațiuni din Marele Cartier general consemna: „"... haosul și zăpăceala domnește în comandamentul și printre trupele Armatei a 2-a. Aflăm că Crăiniceanu a dat ordin de «retragere în marș forțat», locotenent-colonelul Gh. Dabija, sub-șeful de stat major al Armatei 2 insistă să i se ieie imediat comanda lui Crăiniceanu"”. Bătălia pentru apărarea
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
lui 1917, în cadrul ofensivei generale preconizate la nivelul alianței, dar lăsând la latitudinea autorităților militare ruse să stabilească direcția loviturii principale și numărul de lovituri rezervate pentru Frontul de est. Forma inițială a planului a fost coordonată și agreată de comandamentele rus și român în martie 1917. Având în vedere că perioadele preconizate de executare a operațiilor nu coincideau, linia directoare a planului era de a se realiza fixarea forțele inamice prin executarea de lovituri de fiecare dintre armate, în vederea împiedicării
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
vizită la Petrograd, iar la începutul lunii mai, generalul Prezan s-a întâlnit, la Moghilev, cu generalii Mihail Alekseev, șeful Marelui Cartier General rus și Dmitri Șcerbaciov, comandantul trupelor ruse din Moldova. În acest context, la începutul lunii aprilie 1917, Comandamentul Frontului Român a decis modificarea planului de campanie inițial, hotărând executarea loviturii principale pe direcția Brăila, de către Armatele 4 și 6 ruse. În urma obiecțiilor formulate de Marele Cartier General Român, rușii au acceptat modificarea din nou a planului, în sensul
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
inițial. Deoarece marile unități române preconizate a lua parte la ofensivă nu au finalizat procesul de reorganizare, declanșarea ofensivei a fost amânată pentru mijlocul lunii iunie 1917. La 30 mai/12 iunie 1917 s-a desfășurat la Iași, conferința de comandament în cadrul căreia a fost definitivat planul de operații pentru campania anului 1917, pe frontul românesc. La reuniune au participat regele Ferdinand, prim-ministrul Ion I.C. Brătianu, generalii români Constantin Prezan, Alexandru Averescu și Constantin Christescu, generalii ruși Dmitri Șcerbaciov, Nikolai
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
de 12/25 iulie obligând inamicul la o retragere generală, ceea ce a permis eliberarea localităților Mărăști, Câmpuri, Vizantea Mănăstirească, Roșculești, Răcoasa etc. Ca urmare a situației critice în care ajunseseră trupele ruse pe frontul din Galiția, la solicitarea expresă a comandamentului rus, în cursul zilei de 12/25 iulie Marele Cartier General a trimis Ordinul de operații nr. 34 prin care dispunea stoparea acțiunilor Armatei 2. Considerând că aliniamentul pe care se găseau la acel moment forțele sale nu era pentru
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
dauna unei acțiuni concertate cu maximum de potențial. La 16 octombrie 1941, generalul Iacobici a fost eliberat din funcția de comandant al Armatei a IV-a, rămânând doar șef al marelui stat major. În seara de 22 octombrie 1941, clădirea comandamentului trupelor române din Odessa a fost aruncată în aer, omorând 16 ofițeri români (inclusiv pe comandantul militar al orașului, generalul Ion Glogojanu), patru ofițeri germani de marină, 46 membri ai forțelor armate române și mai mulți civili. Imediat după ce a
Iosif Iacobici () [Corola-website/Science/304870_a_306199]
-
Iacobici a telegrafiat la cabinetul militar al lui Antonescu că a fost inițiată acțiunea ordonată: „Ca represalii și pentru a da un exemplu populației s-au luat măsuri a spânzura în piețele publice un număr de evrei și comuniști suspecți”. Comandamentul armatei germane și-a oferit serviciile propunând trimiterea la fața locului a unui batalion SS ca să ajute la „dezactivarea minelor” și curățarea Odessei „de evrei și bolșevici”. Însă autoritățile române au decis să acționeze singure. Ostaticii și localnicii care nu
Iosif Iacobici () [Corola-website/Science/304870_a_306199]
-
de terorism”. În timpul anchetării sale în URSS, Antonescu a afirmat următoarele: ""După ocuparea Odessei, în octombrie 1941, comandantul Armatei a IV-a Române, care se găsea acolo, generalul Iosif Iacobici, mi-a raportat că patrioții sovietici au aruncat în aer Comandamentul român și că au murit aproape 130 de ofițeri și soldați. Raportând acest lucru, Iacobici mi-a cerut permisiunea de a executa acte de represiune contra populației. Eu am fost de acord."" Anchetatorul Lihaciov l-a intrebat pe Antonescu dacă
Iosif Iacobici () [Corola-website/Science/304870_a_306199]
-
niciodată să plece într-o altă țară, pentru a căuta o altă șansă de a zbura în Cosmos. Revenit în România în anul 1981, maiorul ing. Dumitru Dediu a mai pilotat câțiva ani, după care a lucrat ca ofițer la Comandamentul Aviației Militare. După Revoluția din decembrie 1989 a fost inginer de zbor la compania Romavia, care aparține de Ministerul Apărării Naționale. S-a pensionat în anul 1997, cu gradul de comandor de aviație. În România, lt. colonelul ing. Dumitru Dediu
Dumitru Dediu () [Corola-website/Science/304883_a_306212]
-
d. 6 aprilie 2000, București) a fost un general român, politician comunist care a îndeplinit funcția de șef al Marelui Stat Major al Armatei Române în perioada 1976-1980 și a fost membru deplin al CC al PCR . În calitate de comandant al Comandamentului Infanteriei și Tancurilor, el a îndeplinit un rol cheie în reprimarea evenimentelor din decembrie 1989, de la București. Ion Hortopan s-a născut la data de 12 martie 1925, în comuna Turcinești (județul Gorj). A ales cariera militară în anul 1948
Ion Hortopan (general) () [Corola-website/Science/304922_a_306251]
-
generalul-locotenent Ion Hortopan este numit în funcția de șef al Marelui Stat Major al Armatei Române și prim-adjunct al ministrului Apărării Naționale. Deține această funcție până la data de 31 martie 1980. Este numit apoi în funcția de comandant al Comandamentului Infanteriei și Tancurilor, funcție pe care a deținut-o în perioada 1980-1990. Generalul Ion Hortopan a fost ales ca membru al Comitetului Central al PCR cu ocazia Congreselor al XI-lea (noiembrie 1974) și al XII-lea (noiembrie 1979). El
Ion Hortopan (general) () [Corola-website/Science/304922_a_306251]
-
În timpul Revoluției din decembrie 1989, generalul Hortopan a condus personal represiunea armată la baricada de la Hotelul Intercontinental din 21 decembrie 1989, represiune ordonată de către ministrul apărării, Vasile Milea, la cererea expresă a lui Nicolae Ceaușescu. La ora 16.15, comandantul Comandamentului Infanteriei și Tancurilor, general-colonelul Ion Hortopan, a ordonat maiorului Dorel Amariucăi să mai cheme din cazarmă, la Hotelul Intercontinental, încă 100 militari, folosind 8 autocamioane de la Autobaza MApN care, împreună cu cele 10 TAB-uri ale UM 01305 București, să pătrundă
Ion Hortopan (general) () [Corola-website/Science/304922_a_306251]
-
de Uniune Națională. La începutul anilor '90, generalul Hortopan își dădea cuvântul de general al armatei române că nu a ordonat să se tragă la Intercontinental în decembrie 1989. Generalul de corp de armată (r.) Ion Hortopan, fost șef al Comandamentului Infanteriei și Tancurilor și personaj cheie al evenimentelor din decembrie 1989 de la București, a încetat din viață la data de 6 aprilie 2000, fiind înmormântat cu onoruri militare.
Ion Hortopan (general) () [Corola-website/Science/304922_a_306251]
-
a avut loc în Craiova într-o atmosferă lipsită de festivismul de la București, dar mult mai războinică, soldații "băteau aerul cu pumnii strigînd: Grivița, Grivița , Plevna iar populația, înfierbîntată răspundea la fel". Tensiunile au continuat între conducerea Armatei I și comandamentul armatei, încetînd doar în urma vizitei regelui Carol I la Craiova unde a stat 3 săptămîni și a înaintat în grad marea majoritate a ofițerilor corpului I armate. În plus, au fost suplimentate loturile de pămînt acordate țăranilor care plecaseră la
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
ministru. În iunie 1953, Naguib anunță în mod oficial desființarea monarhiei și s-a proclamat ca președintele Egiptului După aceasta Naguib și Nasser intră în conflict. Pe 23 februarie 1954 Naguib demisionează din ambele posturi ca președinte și prim-ministru. Comandamentul consiliului revoluționar l-a proclamat pe Nasser ca prim ministru, iar Naguib a fost pus în arest la domiciliu. Comandamentul consiliului revoluționar a dialogat cu Naguib, și o mare parte din cetățeni au demonstrat în favoarea lui Naguib, rezultatul acestei demonstrații
Gamal Abdel Nasser () [Corola-website/Science/305693_a_307022]
-
Naguib și Nasser intră în conflict. Pe 23 februarie 1954 Naguib demisionează din ambele posturi ca președinte și prim-ministru. Comandamentul consiliului revoluționar l-a proclamat pe Nasser ca prim ministru, iar Naguib a fost pus în arest la domiciliu. Comandamentul consiliului revoluționar a dialogat cu Naguib, și o mare parte din cetățeni au demonstrat în favoarea lui Naguib, rezultatul acestei demonstrații, consiliul i-a permis lui Naguib de a se întoarce ca președinte, și să se indroducă noi alegeri libere, pentru
Gamal Abdel Nasser () [Corola-website/Science/305693_a_307022]