9,217 matches
-
a înscris în "Războiul Sfânt" declașat de Hitler Rusiei sovietice era îndoită: eliberarea Basarabiei și Bucovinei de nord prin lupta armată, și reîntregirea teritorială prin dobândirea Transilvaniei de nord ca o compensație din partea Germaniei față de aliatul său loial. Înfrângerea germanilor conturându-se cu tot mai multă claritate, opoziția antonesciană, formată din vechile partide și PCdR, prezidată de tânărul rege, a organizat lovitura de stat de la 23 august 1944. Mareșalul Antonescu (autopromovat la rangul militar suprem în 22 august 1941) a fost
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
desparte, prin filosofia sa non-ortodoxistă, de "metafizica harică" înstăpânită în gândirea românească sub acțiunea lui N. Crainic, declanșând prin această erezie intelectuală "disputa metafizică dintre București și Sibiu" (Mihu, 1995b, p. 30), Blaga (1969) rămâne ferm înrădăcinat în ancadramentul ideologic conturat în jurul consensului naționalist. Tezele blagiene ale "unității stilistice" românești și "apriorismului românesc" idei matriciale în metafizica românismului al cărui corifeu irecuzabil este Lucian Blaga constituie chiar armătura conceptuală a unei filosofii a fenomenului cultural românesc. Instalând în subsolul expresiilor culturale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
reîntregite, ideea monarhică evoluează înspre principiul dinastic. Dinastia devine coloana vertebrală a stalității românești. În pas cu desfășurarea evenimentelor politice ale contemporaneității, în special cu structurarea dinastiei Hohenzollern- Sigmaringen și instituirea Casei Regale de România, pe planul istoriografiei oficiale se conturează din ce în ce mai concret ceea ce L. Boia numește "mitul dinastic" (Boia, 1997, p. 239). Vom deosebi între două concepții ale noțiunii de dinastie: i) o înțelegere strictu sensu, de familie de suverani ai cărei membri se succed neîntrerupt la conducerea statului; ii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și avea să apară numele autorilor, devreme ce glasul obiectiv al marxism-leninismului nu are nevoie de "portavoci" auctoriale pentru a se face auzit? Fiind produsul absolut al științei obiective, istoria României nu are nevoie de autori. În anii '80 se conturează noua logică național-comunistă de periodizare a trecutului românesc: • Istoria antică a României (sic!) (din cele mai vechi timpuri până în sec. VIII e.n.) • Istoria medie a României (sec. VIII 1821) • Istoria modernă a României (1821 1918) Perioada formării României moderne (1821
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fapt care perpetuează monofonia discursului istoriografic pe același schelet analitico-interpretativ articulat în faza național-comunismului, din care sunt înlăturate vertebrele explicit comuniste (cum ar fi referirile la PCR, limbajul specific materialismului dialectic etc.); ii) perioada pluralizării (post 1998), în timpul căreia se conturează o "piață a memoriei colective" (Zub și Antohi, 2002, p. 122), fapt care conferă discursului istoric școlar note de polifonie. Democratizarea societății românești a adus multiperspectivismul în conceptualizarea trecutului. Imaginea monolitică și absolută asupra trecutului promovată de regimul (post)autoritar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
două versiuni ale războiului de Independență este evidentă: dacă în varianta naționalistă românii joacă rolul principal în "războiul româno-ruso-turc", prin prisma opticii deconstructiviste, același conflict este un război ruso-turc în care rolul României este redus la acela de "contribuție militară". Conturându-se între cele două, discursul reflexiv-europenist se rezumă la o prezentare mai degrabă factologică-descriptivă, fără o emisiune ideologică prea pronunțată. Spiritualitatea I. Discursul monofonic (1991-1997). În ciuda resurgenței ortodoxismului în sfera publică românească de după prăbușirea comunismului, manualele de istorie au fost
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
axiologic, civilizațional) în locul autohtonismului cu tendințe autarhice moștenit din național-comunism; anticomunismul, care a dus la configurarea unui panteon al disidenților ca substitut structural pentru panteonul proletar-partinic edificat de vechea ordine socio-politică. Democrația și societatea civilă. Memoria istorică românească s-a conturat începând de la mijlocul secolui al XIX-lea în cadrele fixate de ideea națională. Națiunea a furnizat cadrul politic al memoriei istorice românești, iar naționalismul a structurat ideologic conștiința istorică românească. Pe fondul îndepărtării temporale de comunism, a diluării pasiunilor etnice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politică și identitatea națională ca o categorie culturală și-ar fi pierdut relevanța supremă pe care a posedat-o începând cu secolul al XIX-lea (Breen și O'Neill, 2010, pp. 2-3). În epoca postnaționalismului ce a prins a se contura după cel de-al Doilea Război Mondial, statul-națiune și ideologia sa legitimatoare naționalismul au pierdut teren în fața forțelor globalizării. Corelativ, identitatea națională, înainte vreme tronând suverană ca identitate supremă, este tot mai afectată de configurarea unor forme alternative de identificare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sută răspund afirmativ, în timp ce 74,8 de procente răspund negativ (N=401).Din păcate, studiile "New Europe Barometer" se opresc în anul 2004, nemaiurmărind evoluția și dinamica acestor atitudini până în prezent. Imaginea nostalgiei după comunism din societatea românească poate fi conturată cu și mai mare precizie dacă completăm datele prezentate până acum din studiile "New Europe Barometers" cu informații prelevate din alte sondaje de opinie. Un astfel de sondaj este cel realizat de Biroul de Cercetări Sociale, amintit adineauri ("20 ani
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al atitudinilor despre prezentul postcomunist inspectat comparativ prin prisma trecutului comunist, întrucât s-a văzut că modul de evaluare a perioadei comuniste variază în funcție de situație economică, educație, mediul de rezidență etc. Însă atitudini formate prin "moștenirea de status" se pot contura doar cu privire la perioada actuală, întrucât copiii nu mai pot fi puși în situațiile de viață în care au trăit părinții lor din simplul motiv că regimul comunist nu mai există. În aceste condiții, singura posibilitate verosimilă în privința formării de atitudini
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
clasa a XI-a și respectă prevederile programei școlare. Prof. Grad I, Rodica Novenschi CAP. I. POPOARE ȘI SPAȚII ISTORICE 1. Europa contemporană: unitate, diversitate, integrare a) Planuri de unificare europeană în perioada interbelică Ideea unei Europe Unite s-a conturat de-a lungul epocii moderne, fiind o reacție a intelectualității față de rivalitățile și conflictele desfășurate. Ideea unei Europe Unite a revenit în actualitate după Primul Război Mondial. În perioada interbelică au fost propuse două proiecte principale de unificare a Europei
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
de predare ( idei, etape); * concretizarea numărului de lecții, a ordinii acestora, conform timpului didactic alocat; * stabilirea temei/ temelor de lecție; * concretizarea obiectivelor operaționale în funcție de particularitățile elevilor/ sportivilor; * evaluarea calității și eficienței procesului didactic. Problematica și practica proiectării didactice s-au conturat pe terenul unei abordări pragmatice a educației, riguros științifice, dar și euristice deopotrivă, în școala anglo-saxonă, în trei etape mari: * până în anii 1960, când Skinner formula teoria învățării prin condiționare operantă, promovând principiile instruirii programate liniare; * perioada 1960-1980 în care
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
valori decât valorile etice sau valorile estetice mai valori decât valorile morale. Aici există un pluralism în care trebuie să admitem autonomia și ireductibilitatea, autonomia și ireductibilitatea câmpului valoric și a tipurilor valorice într-o dinamică specifică, în care se conturează sau își află expresia în tabla de valori a unei culturi. Au fost perioade în istoria omenirii când ierarhia s a realizat după preferințele societății, preferința fiind un fenomen obiectiv, care ține nu numai de cunoaștere, ci și de trăirea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
dicționare, monografii. O carte de succes, în premieră absolută: Umbre și lumini de Maria Cantacuzino-Enescu. De-a lungul timpului, pe la întrunirile Cenaclului „Junimea nouă” au trecut destui creatori ai zonei, dar spre regretul meu nu am sesizat să se fi conturat și o mișcare literară care să se impună. Puțini au fost și autorii de aici care au reușit să răzbată și mă întreb ce cauze au generat această situație? Ajungem iar la materia sensibilă a creației. În treizeci de ani
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Antreprenoriatului Feminin, Asociația "Youth for Justice" etc. În perioada octombrie-decembrie 2011, accentul a fost plasat asupra activităților de promovare a proiectului "Strategiei naționale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate", prin demersuri al căror cadru de organizare a fost conturat de direcția de specialitate, iar implementarea a fost asigurată la nivelul tuturor unităților penitenciare: ● organizarea de întâlniri cu partenerii instituționali și organizaționali din comunitatea locală, în cadrul cărora specialiștii domeniului reintegrare socială de la nivelul fiecărui loc de deținere au prezentat proiectul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264846_a_266175]
-
social stabil și de a se desista în raport cu instrumentele de asistență socială. CADRUL LEGAL Având în vedere reglementările internaționale și europene în materia drepturilor omului și ale drepturilor copilului, reforma legislativă în materie penală, alături de normele și standardele internaționale, putem contura o perspectivă mai amplă asupra surselor-cadru ale reglementării sancțiunilor privative și neprivative de libertate. Legislație internațională și Recomandări internaționale Organizația Națiunilor Unite 1. Declarația Universală a Drepturilor Omului din 10 decembrie 1948, adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264846_a_266175]
-
Planurile-cadru pentru învățământul gimnazial precizează domeniile și disciplinele studiate pe parcursul fiecărui an de studiu și resursele de timp pentru predare-învățare-evaluare alocate acestora. Potrivit Legii educației naționale, în învățământul preuniversitar curriculumul național este centrat pe formarea și dezvoltarea/diversificarea competențelor-cheie care conturează profilul de formare al elevului. Opțiunea pentru utilizarea competențelor-cheie ca repere în stabilirea profilului de formare a reprezentat o decizie de politică educațională importantă promovată de Legea educației naționale. În acest sens, curriculumul național pentru învățământul gimnazial se axează pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272579_a_273908]