11,061 matches
-
1 la 5. În ultima coloană se trece totalul notelor, care va fi un număr cuprins între 3 și 15. Un punctaj cuprins între 3 și 6 relevă atitudinea creativă slabă, un punctaj între 7 și 11 arată că atitudinea creativă respectivă este la nivel mediu, cerând efort din partea celui testat pentru a o îmbunătăți, iar punctajul între 12 și 15 relevă o bună atitudine creativă. Gradul de încredere al răspunsurilor îl decelează „scala de minciuni”, care conține 5 afirmații. Punctajul
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
și 6 relevă atitudinea creativă slabă, un punctaj între 7 și 11 arată că atitudinea creativă respectivă este la nivel mediu, cerând efort din partea celui testat pentru a o îmbunătăți, iar punctajul între 12 și 15 relevă o bună atitudine creativă. Gradul de încredere al răspunsurilor îl decelează „scala de minciuni”, care conține 5 afirmații. Punctajul totalizat este cuprins între 5 și 25. Un punctaj mai mare de 10 la scala de minciuni arată că nu putem avea încredere în răspunsuri
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de trebuințe din piramida lui Maslow (vezi Anexa 8). Determinați în care dintre grupe se află trebuințele dumneavoastră cele mai importante (cele situate pe primele locuri). Corespunzător acestei grupe se situează trebuințele dumneavoastră pe care doriți să le satisfaceți. Persoanele creative au trebuințele cele mai însemnate plasate în grupa V (trebuințe de realizare de sine, împlinire). * Răspuns la Jocul 11: Ghicitoarea cu școala (Anexa 15, pagina 345: Răspunsul corect: nici una. Știm tot ce trebuie. Întrucât m-am întors cu 10 minute
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
capitolele despre liceu, mă gîndesc, inevitabil, la Bacovia! *Fostul rector Mihai Merfea, care predă acum la Brașov, mi-a spus deunăzi, într-o scurtă convorbire pe stradă, cu un aer confidențial, că „tovule, atenție aicea la mine: sîntem un popor creativ”, ceea ce nu-i o noutate și nici un secret. Neașteptate au fost însă argumentele sale în favoarea acestei teze. La una din ieșirile recente în străinătate (colocviu, simpozion), el și un alt român au spus o noapte întreagă bancuri, în timp ce un suedez
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Cateluța mi-a răspuns că a fost Încântată de ideea Dvs. de a prezenta Ardealului, și lumina Moldovei noastre! Mi-a trimes și un ziar, „Flacăra Iașului”, În care e un articol În care se află și numele ei (...): „Arta creativă a femeii ieșene”. Timpul v-a respectat dorința Dvs. de a prezenta orașul În soare și căldură. (Acum) din nou ploaie și vreme răcoroasă. Multe mulțumiri pentru vizita Dvs., fructuoasă și dorim cu o altă ocazie să ne viziteze și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
nostru specific de a fi în lume, alcătuit pe baza unei sinteze între înțelepciunea moștenită din trecut și trăirile noastre culturale prezente (sensibilitate, gândire, creație). Având în vedere aceste criterii, consider că munca mea în învățământ a fost o muncă creativă. Speculațiile mele pe marginea textelor au început să deranjeze, precum au deranjat și anumite luări de poziție pur cetățenești față de autorități, în legătură cu degradarea vieții din orașul Cluj, dar aceasta nu intră în subiectul textului de față. Totuși nu ar fi
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
examinări, vizând, simultan, un tablou al temelor definitorii pentru operele scriitorilor menționați. Criticul analizează scrierile acestora sub raportul genului și al speciei, atent la concordanțe și diferențe, și caută o cale de acces spre zona de adâncime a acestui fenomen creativ singular în literatura noastră. El observă statutul paradoxal al „școlii”, ca fiind una mai curând a „afinităților descoperite odată cu publicarea volumelor și nicidecum una a asemănărilor dictate prin norme prealabile”. Dacă nu se sprijină suficient pe motivațiile de istorie literară
DRAGOLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286853_a_288182]
-
această consacrare “efect de grup”, efect manifestat cu succes și la noi). Micul istoric al grupului Îl menționează ca mentor post mortem pe Raymond Roussel, foarte apreciat de suprarealiști ca și de post-avangardiștii de astăzi. Literatura lui, “à contraintes”, un creative writing puternic motivat estetic (dar chiatr și politic), este recuperată de minune În momentul supremației metodologice a structuralismului, ideologice, a marxismului, În științele umane. Astăzi, Însă, Roussel ar putea fi socotit cu ușurință drept un precursor al postmodernismului. Alături de Noul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
neîntreruptă și tîmpă stare de beatitudine, de chichi. Lucrurile pot fi așezate și așa: dacă omul credea, mai demult, că lumea merită să fie reprezentată de Balzac, azi omul crede că lumea Îl merită pe Beigbeder. Tocmai aici e miza. Creative În publicitar, scriitorul și-a dat seama că cititorul contemporan este sensibil la un anume tip de retorică, violent autopromoțională, patetică. El instituie astfel o literatură de consum cu două niveluri: primul, al narațiunii secundar -, al doilea, al retoricii. Povestea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Catherine Millet, Însoțit de cel al soțului ei, Jacques Henric, autorii de text & imagine Întru etalarea carierei sexuale a doamnei, i se pot administra două interpretări livrești: prima este cea sugerată deja. Ea ar descrie cartea În termenii afirmării actului creativ ca eliberare și cunoaștere de sine exemplară; ai curajului prin care lumii i se oferă o interpretare inedită, mai aproape de adevăr pentru că mai departe de uzanțe - care, cu acest titlu, uzează imaginea lumii promovată de amar de vreme. Cam asta
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
te Învață direct nici o competență practicabilă În societate. Tot ceea ce cunoști citind un text literar afli prin intermediul unor discipline cu epistemologie mult mai plauzibilă: estetica, psihologia, istoria, sociologia, etc. Apoi, statutul de scriitor se dobîndește altfel decît prin cursuri de creative writing: Întrebați-vă cîți dintre cei care le țin au fost la rîndul lor studenți În astfel de cursuri? Tot ca Întrebare de probă, de ce ar trebui literatura să fie o formă artistică privilegiată În școli În raport cu muzica sau pictura
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
s personality and activity of creating the system of the sociological monography, further used as an analytical basis for the direct field research in the villages. The study points to the fact that the Gustian sociological system is an original, creative synthesis of some of the highest European scientific contributions, especially German, French and Romanian. A more comprehensive image of the Gusti’s performance has been structured into two directions: sociological causality, especially the low of sociological parallelism, and the interdisciplinary
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
filosofia. Decizia sa pare consonantă cu contextul intelectual mai larg al noii generații a intelighenției românești, decisă acum că idealul politic al reîntregirii era îndeplinit să se dedice în totalitate culturii. În același sens, Mircea Eliade, surprinzând foarte bine tendința creativă apropiată de febrilitate, la granița indecisă dintre optimism și disperare culturală, cerea, în 1928, un an de activitate culturală dusă cu „intensitatea unui ultim an posibil” (Eliade, 1928). Începând cu toamna anului 1930, Anton Golopenția urmează constant cursurile și seminariile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cultura devine un domeniu autonom, foarte puțin legat de productivitatea specifică a voinței umane și de radicala ireductibilitate a oamenilor istorici, ce nu sunt ținuți laolată de un Weltgeist omnivor. Accentul este astfel deplasat, prin intermediul „științei realității”, pe domeniul „politicii creative”, al transformărilor și „voinței capabile să remodeleze istoria” (Golopenția, 2002: 12) ce tind să creeze o comunitate post-capitalistă a poporului, a națunii. Sociologia lui Freyer dă o mare importanță capacității agenților individuali, dar și statal-instituționali de a pune utopiile la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
al acestei abordări este că amplificăm problemele și le menținem” (Cocs, 1998: 1). Centrarea pe problemă este o abordare conservatoare și limitativă în ceea ce privește „capacitatea de generare” pentru că „oamenii învață să facă ceea ce este posibil, real, și mai puțin să cerceteze creativ posibilitățile” (Barett, 1995, 37). Operarea cu cadrele mentale specifice paradigmei rezolvării problemei conduce la conservarea acesteia. Unii autori iau în considerare aspectele etice ale centrării pe problemă, afirmând că „abordarea centrată pe problemă în managementul schimbării determină oamenii să se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
tipuri. Eysenck concepe trei tipuri sau superfactori care, fiecare în parte, au zone polare: introversie/extroversie; nevroticism/stabilitate; psihoticism/superego. Fiecare dintre acești superfactori au o serie de trăsături de bază intercorelate: - psihoticism: agresiv, rece, egocentric, impersonal, impulsiv, antisocial, neempatic, creativ, încăpățânat; - extrovertit: sociabil, vioi, activ, asertiv, căutător de senzații, fără griji, dominant, agitat, aventuros; - nevroticism: anxios, depresiv, vinovat, stimă de sine scăzută, tensionat, irațional, rușinos, afectiv, emoțional. Deși se ancorează adânc în planul biologic, sistemul de trăsături a lui Eysenck
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
e centrat pe probleme; realizează bine intimanța; are experiență transcendentă; are un crescut simț al comuniunii și reușitei în relații interpersonale; are o structură democratică; face o clară deosebire între mijloace și scop; are un sens filosofic al umorului; este creativ și rezilient la enculturație. Omul care se autoactualizeze reușit - deci cel ce atinge standardele unei bune normalități - este un om care poate iubi plenar și complex, afectiv, sexual și valoric. O viziune asupra personalității ca cea a lui Maslow e
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pentru a produce anumite rezultate. Sunt analizate trei instanțe interactive: aă factorii personali interni, sub forma evenimentelor biologice, afective, cognitive; bă comportamentul; că factorii ambientali, impuși sau construiți. Omul e capabil să construiască un ambient social prin efortul său generativ, creativ. Determinismul personal e ordonat de propriile credințe în eficacitate, de scopurile cognitive, calitățile gândirii analitice și reacțiile afectiv-reflexive. Aceste aspecte nu sunt comentate de psihanaliză și doar tangențial de psihologia trăsăturilor. În concepția lui Bandura intervin și trăsăturile de personalitate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
fundamentale, cum ar fi: aă capacitatea de simbolizare: cele mai multe evenimente ambientale își exercită efectul prin intermediul unor procese cognitive, și nu în mod direct; bă capacitatea individului de a se relaționa și a acționa prin instanțe intermediare - prin modelare abstractă și creativă; că capacitatea de a prevedea (de a aștepta rezultate viitoareă; dă capacitatea de autoreglare. Aceasta presupune: autoevaluarea în raport cu expectanțele proprii și ale altora; evaluarea felului în care sunt și se desfășoară evenimentele în care subiectul e implicat; variate modalități de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
la alte repere, cum ar fi cele organice, psihodinamice sau sociomorale. Astfel, pornind de la opinia majorității psihiatrilor din țările anglo-saxone, Henderson (1939Ă descrie psihopatia ca pe un echivalent al personalităților antisociale pe care le subîmparte în predominant agresive, pasive și creative. În cea de-a treia categorie este plasat Lawrence al Arabiei, care era capabil să citească în întregime ziarul London Times de la vârsta de 5 ani. În acest caz, compartimentul psihopatic era considerat expresia imaturității afective, condiționată organic. Astfel, studiile
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Deși comportamentul delictual și criminal e frecvent în multe cazuri, el nu reprezintă o regulă. Prin ele însele, personalitățile psihopate nu ar fi boli psihice dar sunt răspândite în populația generală, unde pot ocupa poziții sociale importante, putând fi și creative. În fața legii, răspund de faptele lor. Din cele 10 tipuri descrise nici unul nu e centrat doar pe comportamentul antisocial, violent, criminal. În prima jumătate a sec. XX s-a extins preocuparea față de persoanele psihopate sau grav anormale, cu serioase probleme
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
care reduc dramatic randamentul profesional. Inamicul principal este neștiința de a ne pregăti fizic, spiritual și volitiv pentru această etapă de concentrare, neștiință ce se acumulează printr-o dozare nejudicioasă a efortului diurn, printr-o suprasolicitare sau subsolicitare a disponibilității creative, din anxietăți afective, aspirații și trăiri submediocre, dintr-o anormală „ecologie” a timpului liber. Performanța umană În planul exercițiului profesional, dar și al actului creativ, se Întemeiază pe reînvățarea, reinstruirea și readecvarea rapidă a disponibilităților creative și pe relansarea competențelor
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
acumulează printr-o dozare nejudicioasă a efortului diurn, printr-o suprasolicitare sau subsolicitare a disponibilității creative, din anxietăți afective, aspirații și trăiri submediocre, dintr-o anormală „ecologie” a timpului liber. Performanța umană În planul exercițiului profesional, dar și al actului creativ, se Întemeiază pe reînvățarea, reinstruirea și readecvarea rapidă a disponibilităților creative și pe relansarea competențelor, În funcție de reevaluarea propriilor motivații. Relațiile interpersonale pot constitui și ele un obiectiv. Întotdeauna firmele caută relații bune cu salariații săi, dezvoltând managementul participativ. Managerii sunt
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
sau subsolicitare a disponibilității creative, din anxietăți afective, aspirații și trăiri submediocre, dintr-o anormală „ecologie” a timpului liber. Performanța umană În planul exercițiului profesional, dar și al actului creativ, se Întemeiază pe reînvățarea, reinstruirea și readecvarea rapidă a disponibilităților creative și pe relansarea competențelor, În funcție de reevaluarea propriilor motivații. Relațiile interpersonale pot constitui și ele un obiectiv. Întotdeauna firmele caută relații bune cu salariații săi, dezvoltând managementul participativ. Managerii sunt convinși că nivelul productivității muncii depinde În mare măsură de atașamentul
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
caz contrar, soluția este una singură: replierea strategică. Strategiile competitive nu decurg din analize, ci dintr-o stare de spirit aparte, În care perspicacitatea și voința de neclintit de a realiza o anumită miză induc un proces de gândire intuitiv, creativ, și unul rațional. Strategul nu respinge analiza de care nu se poate, de altfel, lipsi cu ușurință. Cu toate acestea, el nu o folosește decât pentru a stimula procesul creativ, pentru a-și testa ideile, pentru a le evalua implicațiile
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]