9,565 matches
-
Astrid s-a căsătorit civil la Stockholm la 4 noiembrie 1926 și religioas la Bruxelles la 10 noiembrie cu prințul moștenitor al Belgiei, fiul regelui Albert I al Belgiei, Leopold. Astrid a fost iubita de belgieni pentru frumusețea, simplitatea și farmecul sau. În 1927, Leoplod și Astrid au avut o fiică, Prințesa Josephine-Charlotte iar în 1930 s-a nascut primul lor fiu, Prințul Baudouin (care i-a succedat tatălui sau sub numele de Baudouin I al Belgiei). Crescută în religia luterana
Astrid a Suediei () [Corola-website/Science/317901_a_319230]
-
materialul de debut al solistei pentru abordarea sa, recenzorul Stephen Thomas Erlewine declarând: „albumul este plin de cântece despre dragoste și viață [...]: ea cântă despre lucrurile simple, lucrurile de zi cu zi într-o manieră simplistă, permițând melodiilor sale și farmecului său specific fetei din vecini să îți umple ziua”. Caryn Ganz de la publicația "Rolling Stone" este de părere că artista „cântă despre permisiunea de a-și exprima sentimentele prin intermediul unei înregistrări moi construită cu ajutorul unei chitare acustice și a unui
Colbie Caillat () [Corola-website/Science/317880_a_319209]
-
protestantă a venit ca un mare șoc pentru Biserica catolică, care de abia în 1545 a ținut sinodul ecumenic numit Conciliul Triendin la Trento, în apropriere de Roma. Printre deciziile adoptate era și acela ca arta religioasă să „vrăjească”, să „farmece” poporul. Acest lucru a dus la dezvoltarea barocului, în artele plastice stilul care a luat locul Renașterii, și care urma să influențeze arhitectura, muzica și literatura. Unul dintre motivele pentru care reforma protestantă nu a avut succes în țările mediterane
Literatura Renașterii () [Corola-website/Science/317919_a_319248]
-
() este o piesă de teatru scrisă în 1597 de William Shakespeare. În centrul acțiunii este Sir John Falstaff un soldat bețiv și bătăuș. Pentru a pune mâna pe banii unor femei, John fiind convins de farmecul său asupra sexului frumos, va cere în căsătorie în același timp mai multe femei. Femeile se distrează pe socoteala soldatului bețiv, care demascat, va fi atras de femei într-o atrapă. În cele din urmă ghinionistul John Falstaff, trebuie să
Nevestele vesele din Windsor () [Corola-website/Science/317969_a_319298]
-
tărâm al absurdului, cu pasaje onirice de un fior poetic intens. Ritmul alert al epicului, stilistica netrucată, concretețea și vibrația descripției sunt atuuri prezente și în romanul „Serenadă la trompetă” (1969; Premiul Uniunii Scriitorilor), apariție de succes în epocă, echivalând farmecul unui Alain-Fournier autohton. Proză tipică a tinereții explozive, Serenadă... captează trăirile juvenile din Șcheii Brașovului, cu iubiri adolescentine în descendența „Heidelbergului de altădată", cu tristeți ploioase și o sportivitate incandescentă, amestec de senzualism amețitor, lirism nobil, de freamăt introspectiv și
Sânziana Pop () [Corola-website/Science/323450_a_324779]
-
în aprilie 1861 la "Țara", plantația familiei O’Hâra, o familie de emigranți irlandezi prosperi. Scarlett O'Hara, fata cea mare a lui Gerald și Ellen O'Hara, la cei 16 ani ai săi, "nu era frumoasă", dar avea un farmec aparte care o făcea să fie irezistibila în ochii bărbaților, mai ales atunci când își propunea acest lucru. Mai era doar o zi până la izbucnirea războilui. Autoarea ne introduce treptat în farmecul Sudului american de altădată cu istoria și tradițiile sale
Pe aripile vântului (roman) () [Corola-website/Science/323987_a_325316]
-
ani ai săi, "nu era frumoasă", dar avea un farmec aparte care o făcea să fie irezistibila în ochii bărbaților, mai ales atunci când își propunea acest lucru. Mai era doar o zi până la izbucnirea războilui. Autoarea ne introduce treptat în farmecul Sudului american de altădată cu istoria și tradițiile sale, făcând o scurtă descriere a fiecăruia dintre personajele principale ce îmbină diversele trăsături de caracter moștenite de la înaintași: stilul și rafinamentul francez, politețea impecabila engleză, impetuozitatea și încăpățânarea irlandeză. Scarlett află
Pe aripile vântului (roman) () [Corola-website/Science/323987_a_325316]
-
rânește profund și decide că a doua zi, la picnicul organizat de familia Wilkes la "Doisprezece Stejari", să îi mărturisească lui Ashley dragostea sa pentru el, convinsă că este doar o neînțelegere la mijloc. Ashley recunoaște că este sensibil la farmecul lui Scarlett, dar o respinge politicos conștient fiind că nu vor putea face niciodată un cuplu fericit datorită personalităților lor atât de diferite. Scarlett se înfurie în urmă reacției lui Ashley și are o izbucnire de nervi în biblioteca, în timp ce
Pe aripile vântului (roman) () [Corola-website/Science/323987_a_325316]
-
pentru că, potrivit decadentismului, perfecțiunea nu poate fi decât artificială. Și asta mai ales pentru că artificialul este etern. Frumusețea tinerei Salomea ca și personaj de tablou dăinuie în timp, de vreme ce adevărata femeie s-a stins uitată de lume și pierzându-și farmecele. Același sentiment îl trăiește și dandy-ul Dorian Gray, personajul romanului lui Oscar Wilde, „Portretul lui Dorian Gray”. Pentru spiritul decadent, așa cum apare în operele literare ale lui Huysmans sau Wilde, dragostea pentru artificiu nu este altceva decât dragostea pentru
Decadentism () [Corola-website/Science/319401_a_320730]
-
Traian Costea „un om trist”, dramaturgul Iosif Naghiu „un primar lungan, roșcovan și bărbos”, iar Mihai Oroveanu „un șerif gras și imperturbabil”. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului doar o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Prins în farmecele cântăreței Anabelle, Traian vrea să se însoare, fără să știe că, de fapt, fata își ajută complicele să spargă o bancă. În cheie mai mult gravă decât parodică, Veroiu continuă peripețiile celor trei eroi care au început să o rupă
Artista, dolarii și ardelenii () [Corola-website/Science/319419_a_320748]
-
cu ocazia premierii acestuia cu Leul de Aur în cadrul Bienalei din Veneția. Invitat de Centrul de artă contemporană al Galitiei rămîne din mai pînă în noiembrie în Galitia unde pictează seria "Gracias do lugar: Eidos de Rosalía, Eidos de Bama (Farmecul locurilor: Șesurile Rosalíei, Șesurile de la Bamas)". Din iunie și pînă în noiembrie 1997 pictează în aer liber în Santa Baia de Matalobos "Bés de Santa Baia". În 1998 pictează în Madrid seriile "Titania e Brao", un omagiu dedicat verii castiliene
Antón Lamazares () [Corola-website/Science/319907_a_321236]
-
vânturi" (1847) de Emily Brontë și "Un ciclon la Jamaica" (1929) de Richard Hughes. Mircea Eliade introdusese anterior asemenea personaje tulburătoare prin ingenuitatea criminală în romanul "Isabel și apele diavolului" (1930), dovedind o cunoaștere a lumii copilăriei și a pubertății. „Farmecul confuz” și „grația odioasă” a Siminei creează cititorilor amintiri complexe și sentimente de neliniște, contribuind la cristalizarea valorii literare a nuvelei. Analizând proza fantastică interbelică a lui Mircea Eliade, criticul Ov.S. Crohmălniceanu considera că autorul manifestă o pasiune eminesciană pentru
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
ideea Unirii Transilvaniei cu România, într-un discurs rostit la Ploiești și intitulat „Inima României”, el declara: „"România nu poate fi întreagă fără Ardeal...Ardealul e leagănul care i-a ocrotit copilăria, e școala care i-a făurit neamul, e farmecul care i-a susținut viața...Ardealul nu e numai inima României politice, priviți harta: Ardealul e inima României geografice”" În vara anului 1918, împreună cu alte personalități române (Take Ionescu, Octavian Goga, Traian Vuia, Constantin Mille) înființează la Paris Comitetul Național
Nicolae Titulescu () [Corola-website/Science/297288_a_298617]
-
Contemporanul”, 1, 1999; Constantin Ciopraga, "Poezia română actuala", „Dacia literară”, 6, 2000; Luminița Marcu, "Poeticitate românească postbelică", „România literară”, 25, 2001; Solomon Marcus, "A fi mereu în miezul vieții literare românești", „Viața românească”, 5-6, 2002; Mircea Popa, "Marin Mincu sau farmecul nedisimulat al insurgentei", „Adevărul literar și artistic”, 626, 2002; Nora Iuga, Mihail Gălățanu, Irina Mavrodin, Solomon Marcus, Ion Pop, Adrian Dinu Rachieru, Florin Mihăilescu, Șerban Foarță, Luca Pițu în grupajul „Marin Mincu. 60”, „Viața românească”, nr. 12, 2004; Tudorel Urian
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
casa sa din cartierul Țicău. Este înmormântat la 2 ianuarie 1890 la cimitirul Eternitatea din Iași. În primul volum postum sunt publicate basmele. Culese din gura poporului de către un povestitor care însuși crescuse în mijlocul lumii din sate, ele au un farmec deosebit, au expresiuni, construcții și gândiri ciudate care se vor personifica în "Ivan Turbincă". În aceasta din urmă regăsim tema din "Toderică", povestirea lui Costache Negruzzi. Aici Dumnezeu blagoslovește turbinca lui Ivan ca să intre într-însa cine o vrea Ivan
Ion Creangă () [Corola-website/Science/297626_a_298955]
-
arăt încă o dată admirația ce o port artistei, partenerei și scumpei mele soții Maria Moreanu. Fără aportul ei la reușita deplină a spectacolelor, fără trăirea, dăruirea și transmiterea întregii ei ființe personajului interpretat, fără inteligența și frumusețea vocii și fără farmecul ce-l răspândea, am convingerea că întregul șir de succese în care am apărut amândoi nu ar fi avut acea fascinantă strălucire".
Maria Moreanu () [Corola-website/Science/297648_a_298977]
-
dar fermecătoare stări poetice, caracteristice marilor filosofi și artiști, mai mult: două mari personificări, vecini ai noștri de totdeauna, ei sunt „doi români”. Sub razele lor se desfășoara întreaga ceremonie poetica a lui Emil Botta. Poetul își așază glasul după farmecul propriei melancolii. Gesturile sunt hamletiene, dar vorbele rămân românești, aproape de invocațiile haiducești din doinele și baladele populare: „Dulciule, ascuncule-n tăcere,/ pământe, pământe, vere,/ fă-te cristalin și morții tăi/ vedea-i-aș ca florile-n văi”. Prozele din volumul „Trântorul
Emil Botta () [Corola-website/Science/297693_a_299022]
-
Antipa-domesticul cu o nebănuita ipostază demonica, irațională, tulbure, ni se arătă a fi consecință aceleiași repulsii față de unicitate: "Vreau doar să arăt cum într-o singură ființă aceste două stări sînt active și într-un echilibru relativ, care face tocmai farmecul speciei". Farmecul speciei noastre pare a fi, iată, o temă importantă a pledoariei pe care o schițează în subsidiar fiecare din românele lui ”. (Eugen Negrici) ”Proza lui George Bălăiță angajează întotdeauna cititorul într-un discurs flamboaiant, multietajat laborios, cu decolări
George Bălăiță () [Corola-website/Science/297708_a_299037]
-
o nebănuita ipostază demonica, irațională, tulbure, ni se arătă a fi consecință aceleiași repulsii față de unicitate: "Vreau doar să arăt cum într-o singură ființă aceste două stări sînt active și într-un echilibru relativ, care face tocmai farmecul speciei". Farmecul speciei noastre pare a fi, iată, o temă importantă a pledoariei pe care o schițează în subsidiar fiecare din românele lui ”. (Eugen Negrici) ”Proza lui George Bălăiță angajează întotdeauna cititorul într-un discurs flamboaiant, multietajat laborios, cu decolări labirintice din
George Bălăiță () [Corola-website/Science/297708_a_299037]
-
detaliu interior. Scriitorul român mixează tendințele cu subtilitate, adăugând idei și fragmente livrești, așa încât structura romanesca rezultată beneficiază și azi de studii elogioase, mereu diversificate și nelămurite (...) În proza lui George Balaita citim anchete în oglinzi deformate. De aici și farmecul scriiturii. Exagerarea, arabescurile, deturnarea, excesul și multe altele captează adevăruri și vinovații în sensuri dizarmonice ce dau, paradoxal, noima întregului. Alături de extravaganța malefica, trebuie numaidecit să situam problemă inocentei. În lumea modernă nimic nu rămîne nealterat, scriitorul știe asta mai
George Bălăiță () [Corola-website/Science/297708_a_299037]
-
atmosferă și bucuriile domesticității decât George Bălăiță în primele două sute de pagini ale "Lumii în două zile". Câțiva ani după acest român, Gunter Grass a evocat în "Der Butt" istoria unui cuplu care traversează aceleași provincii încântătoare, stupide, pline de farmec și plictisitoare ale domesticității. Unele pagini sunt remarcabil de asemănătoare, până și în tonul aproape solemn în care se oficiază străvechiul cult al casei, al bărbatului și al femeii sale (...) O constatare utilă care se poate extrage de aici este
George Bălăiță () [Corola-website/Science/297708_a_299037]
-
tematica, problematică și pregnanta estetică, anii grei în care a fost scrisă”. (Daniel Cristea-Enache) ”Rareori un roman atît de savant elaborat, geometric construit pe axa cosmică a solstițiilor (21 decembrie și 21 iunie), care reușește să păstreze intacte sursele vitale, farmecul și seducția povestirii eterne. Aproape nimic din ce este viu, asadar veșnic amenințat de moarte, nu lipsește din această carte. Un erotism secret pătrunde frenetic în natură lucrurilor. Fantasticul transfigurează banalul. Tragicul se consumă în grotesc.” (Stelian Țurlea) ”Opera lui
George Bălăiță () [Corola-website/Science/297708_a_299037]
-
Județului Brăila este divers și interesant. Peste întinsa Câmpie a Bărăganului numeroase forme se constituie în relief: mici movile, adâncituri care păstrează apa, dune de nisip, largi confluențe ale râurilor, meandre, ostroave, grinduri. Ele conferă acestor ținuturi unicitate și un farmec aparte. Fluviul Dunărea și râurile care străbat teritoriul județului au cea mai mare importanță în desfășurarea reliefului. În primul rând, Dunărea, întrucât valea fluviului impune, în teritoriu, doua unități deosebite: "câmpia" în partea vestică și "Balta Brăilei", în partea de
Județul Brăila () [Corola-website/Science/296652_a_297981]
-
Papușa-2391 m din Masivul Iezer Păpușa; Vârful La Omu-2239 m si Vârful Pietrei -2086 m din Masivul Piatra Craiului, Vârful Leaota -2333m din munții cu același nume și altele.Pantele repezi, circurile și căldările glaciare (18 lacuri glaciare), conferă un farmec și o strălucire aparte, zonei alpine.Culmile sudice puternic ramificate au aspectul unor măguri împădurite până aproape de vârf, punând în evidență asimetria caracteristică munților Făgăraș. Zona centrală a județului considerată și treapta mijlocie, este ocupată de dealuri subcarpatice, față de care
Județul Arad () [Corola-website/Science/296648_a_297977]
-
Antonescu. Insula Mocanu, având o suprafață totală de 850 ha, cea mai mare din cele 4 insule din vecinătatea Giurgiului, este un loc neatins de civilizație, cu vegetație și faună asemănătoare Deltei Dunării, cu plaje și lacuri interioare de un farmec aparte, unde se pot organiza partide de pescuit și vânătoare. Pe teritoriul județului sunt în prezent 13 unități de cazare turistică, din care: hoteluri 3, moteluri 5, pensiuni urbane 1, pensiuni rurale 1, spații de cazare pe nave 3. Capacitatea
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]