9,472 matches
-
faptele sale din trecut. În 1893, Jane este văzută ca fiind studentă, iar Wells este inițial unul dintre cei doi pretendenți potențiali, celălalt fiind un membru al personalului Colegiului. Wells este portretizat ca un bărbat singur, jurnalist și scriitor de ficțiune, care nu este instruit științific. În cele din urmă, prietenia lor devine mai intimă și ei se mută împreună, în ciuda convențiilor sociale ale epocii. În 1893, Wells nu a fost nici neinstruit din punct de vedere științific și nici singur
Lumile lui H.G.Wells () [Corola-website/Science/325149_a_326478]
-
unele persoane despre care se presupune că ar călătorit prin timp, informații comunicate de presă sau care circulă pe Internet. Toate aceste rapoarte s-au dovedit a fi farse sau se bazează pe ipoteze incorecte, informații incomplete sau pe interpretarea ficțiunii ca fapt real. Experimentul Philadelphia este un presupus experiment militar în care nava USS Eldridge (DE-173) ar fi devenit invizibilă. Povestea este în general considerată o păcăleală. Părintele Pellegrino Ernetti afirma că ar fi inventat cronovizorul, un aparat care
Legende urbane privind călătoria în timp () [Corola-website/Science/325180_a_326509]
-
polițiste scrise de Sir Arthur Conan Doyle și avându-l în rolul principal pe detectivul Sherlock Holmes; în acest roman a avut loc prima apariție a acestui personaj, care a devenit mai târziu unul dintre cei mai faimoși detectivi de ficțiune. Conan Doyle a scris povestea în 1886 și a fost publicată în anul următor. Titlul cărții derivă de la o afirmație a lui Holmes, la finalul capitolului IV al romanului, către partenerul lui, Doctorul Watson, cu privire la natura activității sale, în care
Un studiu în roșu () [Corola-website/Science/325210_a_326539]
-
Conan Doyle a scris 56 de povestiri cu Sherlock Holmes, "" este una dintre cele doar patru romane din canonul original. Romanul a fost urmat de "Semnul celor patru", publicat în 1890. "Un studiu în roșu" a fost prima lucrare de ficțiune care a introdus lupa de mărire ca instrument folosit de anchetatori. Principala sursă de inspirație a lui Conan Doyle pentru acest roman provine din volumul de povestiri "", publicat de Robert Louis Stevenson în 1885. În povestirea intitulată "Story of the
Un studiu în roșu () [Corola-website/Science/325210_a_326539]
-
fiind implicată în cazuri de răpire, crimă și sclavie, el a spus: "tot ce am spus despre banda danită și despre crime este un lucru istoric așa că nu pot să o retrag, deși este potrivit ca într-o lucrare de ficțiune să fie menționate mai sinistru decât într-un studiu istoric. Este cel mai bine să lăsăm lucrurile așa". Cu toate acestea, fiica lui Conan Doyle a declarat: "Știi, tata ar fi primul care a admis că primul său roman cu
Un studiu în roșu () [Corola-website/Science/325210_a_326539]
-
atitudinea cărții în ceea ce privește activitatea hackerilor, precum și tratamentul aplicat lui Babbage și Ada Lovelace. Herbert Sussman demonstrează modul în care cartea rescrie romanul lui Benjamin Disraeli "Sybil", în timp ce Brian McHale îl leagă de interesul postmodern în a găsi "noi căi în cadrul ficțiunii de a 'crea'". Romanul a fost nominalizat la premiul BSFA, 1990, Nebula (1991), precum și premiile Campbell și Aurora (1992).
Machina diferențială () [Corola-website/Science/324702_a_326031]
-
nuveletă", la premiul Aurora și premiul BSFA pentru "Cea mai bună povestire". De asemenea, a ocupat locuri fruntașe în câteva sondaje realizate de revistele SF în anul 1987, ocupând locul patru la categoria nuveletă a "premiului Locus", trei la categoria ficțiune a revistei "Interzone" și doi la categoria nuveletă din "Science Fiction Chronicle". Povestirea, apărută în luna iulie a anului 1985 în revista "Omni", reprezintă colaborarea dintre William Gibson și Michael Swanwick Deke, care suferă de un blocaj neural care îl
Chrome (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324836_a_326165]
-
2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman considera că filmul "Castelul din Carpați" este un film "„deși neunitar stilistic - oscilând între un «film istoric» și o «ficțiune romantică» -, conține pagini cinematografice de atmosferă, străbătute, vizual și auditiv (cu contribuția operatorului Valentin Ducaru și a compozitorului Lucian Mețianu), de un insinuant «mister sentimental», accentuat de principalii interpreți (balerina Maria Bănică și Cornel Ciupercescu), de ceilalți protagoniști ai intrigii
Castelul din Carpați (film din 1981) () [Corola-website/Science/326090_a_327419]
-
(termen în nouvorbă pentru termenul din "vechivorbă": Socialismul Englez) este ideologia politică a guvernării totalitare din Oceania din romanul distopic de ficțiune O mie nouă sute optzeci și patru de George Orwell. , regimul din Oceania, din romanul O mie nouă sute optzeci și patru, de George Orwell, împarte poporul în trei clase sociale: „Partidul Interior”, clasa conducătoare, „Partidul Exterior”, format din muncitorii mijlocii, și
Soceng () [Corola-website/Science/326292_a_327621]
-
din anul precedent. Categoriile în care se acordă premiul: Novel, novella, short fiction, and artist; plus categories for Anthology and Collection, plus două premii speciale, profesional și neprofesional, pentru realizările personale. Premiile sunt considerate printre cele mai prestigioase în genul ficțiune speculativa. Ele pot fi acordate pentru orice lucrare care se încadrează în domeniul fanteziei, deși unele produse media sunt limitate la anumite categorii. Câștigătorii sunt aleși de un grup de judecători, care diferă în fiecare an. Judecătorii care au prezidat
Premiul World Fantasy () [Corola-website/Science/322691_a_324020]
-
ritmul în care îl va descoperi și spectatorul în timp ce va vedea filmul”", a afirmat ea. Proiectul acestui film a câștigat în decembrie 2006 concursul organizat de Centrul Național al Cinematografiei, clasându-se pe ultimul loc din cele 14 filme de ficțiune lungmetraj admise la finanțare, iar scenariul primind nota 7,14 (spre comparație, scenariul filmului " Patru luni, trei săptămâni și două zile" a primit nota 7,49). I s-a alocat astfel suma de 350.000 de lei, aceasta reprezentând, potrivit
Bună, ce faci? () [Corola-website/Science/322705_a_324034]
-
ca model de integritate pentru juriști. Un critic explică impactul romanului, scriind: „În secolul al douăzecelea, "To Kill a Mockingbird" este poate cea mai citită carte despre rasă în America, iar protagonistul ei, Atticus Finch, cea mai persistentă imagine de ficțiune a eroismului rasial”. Ca roman înscris în genul Southern Gothic și ca "Bildungsroman", temele principale din "To Kill a Mockingbird" implică nedreptatea rasială și distrugerea inocenței. Criticii au remarcat cum Lee tratează tematică legată de clasele sociale, curaj, compasiune și
Să ucizi o pasăre cântătoare () [Corola-website/Science/322816_a_324145]
-
Planeta maimuțelor" nu pot fi ignorate). Opera lui Sawyer trece deseori de la science fiction la romanul polițist; el a câștigat atât cel mai important premiu SF canadian (premiul Aurora), cât și pe cel mai important premiu din domeniul romanului de ficțiune polițist (premiul Arthur Ellis), cu povestirea din 1993 "Just Like Old Times." "Illegal Alien" este o dramă a cărei acțiune se petrece într-o sală de judecată, inculpatul fiind un extraterestru; în "Hominids", un neanderthalian e judecat de perechea sa
Robert J. Sawyer () [Corola-website/Science/322834_a_324163]
-
scurte ale lui Sawyer, nuvela "Identity Theft" și povestirile "Biding Time", "Flashes", "Iterations", "Shed Skin", "The Stanley Cup Caper", "You See But You Do Not Observe", "The Hand You're Dealt" și "Just Like Old Times" sunt tot exemple de ficțiune polițistă. Pe lângă scrierile sale, Sawyer editează Books pentru Red Deer Press, parte a editurii canadiene Fitzhenry & Whiteside; contribuie la "The New York Review of Science Fiction"; este autoritatea în domeniul science fiction al "Enciclopediei canadiene"; și membru al juriului concursului lui
Robert J. Sawyer () [Corola-website/Science/322834_a_324163]
-
serie de figuri faimoase. Acestea includ: După publicarea "Amiralului văzduhului" în 1971, presupunerea că supraviețuirea Imperiului Britanic ca entitate politică va duce la supraviețuirea dirijabilelor ca principal (sau unic) mod de călătorie prin aer a fost preluată și în alte ficțiuni despre Imperii Britanice alternative (extrem de diferite una de alta, în rest), în special în "At the Narrow Passage" (1973) de Richard C. Meredith, "Great Work of Time" (1989) de John Crowley, "The Two Georges" (1995) de Harry Turtledove și Richard
Amiralul văzduhului () [Corola-website/Science/322051_a_323380]
-
personaj principal, un „” fictiv. Povestea te ține în suspans până la final și are un caracter de jurnal, întrucât este povestit în așa fel încât faptul că autorul ar fi trăit respectiva experiență este extrem de credibil. Cartea este însă, în întregime, ficțiune. "Imperial Bedrooms" (lansată în America în 2010) urmărește personajele din "Less Than Zero" cu 25 de ani mai târziu; cartea îmbină violența din "American Psycho" cu postmodernismul din"Lunar Park". Ellis s-a născut în California, într-o familie aparținând
Bret Easton Ellis () [Corola-website/Science/322040_a_323369]
-
punctul de corespondență cinematografică, care producea periodic reviste cinematografice, ocupându-se și de dublarea în limba română a filmelor artistice. La apogeul său în perioada de perestroika, studioul (reorganizat în întreprinderea de stat Moldova Film) dubla anual 12 filme de ficțiune și 70 de scurtmetraje. Între alții, la acest proces au participat actori ca Doina Aldea Teodorovici, Ion Ungureanu, Victor Sotski-Voinicescu Dumonceau și Ilie Guțu (care a înregistrat peste 400 de roluri principale sau episodice, iar în calitate de regizor a sonorizat alte
Dublaj () [Corola-website/Science/322069_a_323398]
-
în cazul psihozei maniaco-depresive (1921)”, oferă informații despre 31 de cazuri ale unor pacienți suferinzi de depresie maniacală, 22 (70%) au fost afectați de complexul Electra; și 12 din 22 de pacienți au regresat către stagiile primare ale dezvoltării psihosexuale. Ficțiunea permite oamenilor posbilitatea de a identifica protagoniștii poveștilor prin selectarea aspectelor care ar putea să fie conform propriilor dorințe. Adesea pentru a promova conformismul social, mitul, povestea, teatru sau filmul prezintă o poveste a cărei menire este să sperie oamenii
Complexul Electra () [Corola-website/Science/329605_a_330934]
-
dintre romanele sale apocalitice preferate și l-a lăudat pe Brooks pentru modul în care a arătat „înțelegerea tacită dintre scriitor și cititor, esențială succesului poveștilor despre sfârșitul lumii ... [în care ambii] sunt de acord să pretindă că nu este ficțiune și că, de fapt, îngrozitoarea poveste a războiului dintre oameni și zombi se bazează pe realitate”. Drew Taylor de la "Fairfield County Weekly" a fost de părere că "Războiul Z" i-a făcut pe zombi mai populari în societate. Ediția cartonată
Războiul Z (roman) () [Corola-website/Science/329635_a_330964]
-
Profețiile lui Nostradamus au devenit o parte omniprezentă a culturii populare din secolele XX și XXI. Fiind subiectul a sute de cărți (atât de ficțiune cât și non-ficțiune), viața lui Nostradamus a fost descrisă în mai multe filme (în mod eronat până în prezent), în plus viața și profețiile sale continuă să fie un subiect de mare interes în mass-media. În epoca internetului, au existat, de
Nostradamus în cultura populară () [Corola-website/Science/329703_a_331032]
-
Războiului Z" intitulată "Closure, LTD". În 2010, Brooks a scris mini-seria de bandă desenată "G.I. Joe: Hearts & Minds" pentru compania IDW. În 2011, Brooks a scris cuvântul înainte la "Everything You Ever Wanted to Know About Zombies", o carte de ficțiune de 300 de pagini a lui Matt Mogk. În 2013, Avatar Press a lansat The Extinction Parade, o serie de bandă desenată bazată pe o povestire scrisă de Brooks în 2011. Brooks este și actor, el jucând în filmul "To
Max Brooks () [Corola-website/Science/329816_a_331145]
-
1978 și, un an mai târziu, la premiul British Fantasy. Printre aprecierile de care s-a bucurat se numără și cea a lui Michael Chabon, care declară că romanul i-a „spulberat iluziile despre ce este și ce poate face ficțiunea, despre puterea imaginației”. "Publishers Weekly" apreciază că, deși „este cartea unui tânăr scriitor, plină de prevestiri și aiureli [...] peisajul grandios și sumbru de pe Worlorn reprezintă un fundal evocator pentru personajele obsedate de iubire, datorie și moarte”. Infinity Plus remarcă faptul
Lumina ce se stinge () [Corola-website/Science/329878_a_331207]
-
bazat, și o analiză atentă a cărților lui Emmerich poate arăta măsura în care filmul se bazează pe aceste revelații. În critica pe care a făcut-o filmului în publicația catolică America, preotul iezuit John O' Malley a folosit termenii “ficțiune devoțională” și “fraudă intenționată” cu referire la scrierile lui Clemens Brentano. În 2007 regizorul german Dominik Graf a realizat filmul "The Pledge" punând în scenă întâlnirea dintre Ana Ecaterina (interpretată de actrița Tanja Schleiff) și Clemens Brentano, pe baza unui
Ana Ecaterina Emmerich () [Corola-website/Science/328153_a_329482]
-
să trăiască 90 de minute într-un sat de olteni, să se lase surprins de ce se întâmplă acolo, iar la sfârșit, când iese în stradă, în lumea reală, să se bucure că tot ce a văzut pe ecran este doar ficțiune”". Mulți critici de film au acuzat filmul că ar avea un umor vulgar. Radu Pietreanu și Mugur Mihăescu s-au apărat spunând că personajele lor sunt autentice, iar umorul făcut de ei este un umor desprins din realitate. "„În poveștile
Garcea și oltenii () [Corola-website/Science/328188_a_329517]
-
o continuare, pornind de la firele narative rămase nerezolvate la sfârșitul romanului. Numeroasele descoperiri tehnologice descrise în roman sugerează că lumea va trece printr-o schimbare majoră, poate preludiul unei singularități tehnologice, un subiect recurent în opera lui Vinge (fie ea ficțiune sau nu). Robert Gu, un poet celebru, își revine din boala Alzheimer mulțumită descoperirilor tehnologice. Pe măsură ce își revine, Robert (care a fost mereu un pic tehnofob) se vede nevoit să se adapteze unei lumi în întregime diferite, în care aproape
La Capătul curcubeului () [Corola-website/Science/328332_a_329661]