9,516 matches
-
Pașcani, în casa bunicii Alexandrina Cantacuzino, care se pare că a avut un rol deosebit în formarea viitorului cronicar. Din cauza deselor incursiuni ale polonezilor în Moldova, în urma cărora moare și tatăl vitreg, în 1686 familia se refugiază la București, fiind găzduită în locuința stolnicului Constantin Cantacuzino. Este posibil ca anii petrecuți, patru la număr, în preajma unor oameni cu preocupări cărturărești notorii să îl fi influențat pe adolescent, stimulându-i interesul pentru cultură, pentru istorie îndeosebi. Cert este însă că acum a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
N.V. Scurtescu, I.Al. Lapedatu, Mihail Zamphirescu, Ciru Oeconomu, N.I. Pruncu, Ronetti-Roman, Al. Lara, D. Petrino, Gr. Gellianu, G.G. Meitani, P.V. Grigoriu, Matilda Cugler-Poni și N. Beldiceanu (Armindenul). N. Țincu tălmăcește poezia Ninonei, după Musset, dar, în general, revista nu găzduiește traduceri de literatură, excepție făcând tragedia Egmont de Goethe, în versiunea românească a lui D. A. Sturdza. La partea științifică au colaborat V. A. Urechia, Petru Grădișteanu, Al. Papadopol-Calimah, precum și Aron Densușianu (cu studiul Epopeea română). Din iulie 1876 revista s-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289226_a_290555]
-
școlilor favorizate. Un membru al echipei noastre, Yves Montoya, care cunoaște bine acest gimnaziu, explică astfel ameliorarea: " Această școală situată în cartierele din nordul Marsiliei era în plină restructurare la ancheta noastră din 1999. În cadrul reconstrucției, elevii și profesorii erau găzduiți în incinte din prefabricate, aflate într-o zonă industrială; amenajarea și calitatea localurilor le sugerau elevilor o comparație cu celebra închisoare americană Alcatraz, mai ales în privința toaletelor. În plus, tensiuni importante legate de viața școlară erau manifestate atât de elevi
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
amploare în strategiiile muzeale devenind "o necesitate vitală pentru muzee" și pentru public 46. Proiectele grandioase ale anilor 1990-2005 au fost adevărate provocări și performanțe, justificate în bună măsură prin talentul și aportul specialiștilor, iar pentru spațiile care le-au găzduit, modalități de formare a unui imagini și validare a mecansimelor de funcționare a acestor instituții. O serie de expoziții temporare s-au constituit prin aportul mai multor muzee sau mai multor colecționari, care dincolo de aspectele tehnice, economice și juridice au
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Muzeul Satului reprezintă "amintirea unei epoci a vieții mele [...] încetul cu încetul [muzeul] a căpătat un caracter etnografic care l-a șters pe cel social"61. Manifestările ocazionate cu prilejul aniversării a 70 de ani de la înființarea Muzeului Satului au găzduit ample expoziții, prilej de rememorare a celor înfăptuite în mai 1936 de D. Gusti și Școala sa. Astăzi, spiritul lui Gusti este prezent prin muzeu și prin activitățile acestuia ca: o modalitate reușită de inserție a socialului în mediul citadin
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Sofia cer sprijin pentru înființarea propriului lor serviciu. În aceeași perioadă, se instituie posturi de prim-ajutor de- a lungul drumurilor importante, cum ar fi Șoseaua București- Brașov, la o distanță de 10 km unele de altele. Proprietarii caselor care găzduiesc posturile de prim-ajutor sunt instruiți de către personalul Salvării cum să oprească o hemoragie, cum să imobilizeze o fractură sau să facă un pansament. Acești șefi de post dispun de o targă, o pătură, un fanion de semnalizare a accidentelor
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
fonduri. Fonduri private, fonduri de la stat, de la marii industriași. Reușește, chiar dacă a fost nevoie să-și ipotecheze propria locuință, pentru a se împrumuta de bani, să clădească, după Primul Război Mondial, pe Splaiul Independenței, Palatul Salvării - local spațios care va găzdui mai târziu un spital cu 50 de paturi (cunoscut ca Spitalul de Urgență al Salvării). Au trebuit învinse unele animozități, au fost necesare eforturi deosebite pentru a obține fonduri de oriunde se putea: de la Minister, de la Casa Asigurărilor Sociale, de la
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
mare tensiune sufletească, prin tot ceea ce se acționa, se urmărea ca bolnavul să simtă cât mai puțin această stare. O asemenea instituție - spitalul - trebuia să aibă un aspect cât mai luminos, mai plăcut. De aceea, în perioada preoperatorie, bolnavul era „găzduit” într-un salon separat unde nu vedea suferința celorlalți. După ce era operat era izolat într-o cameră separată pentru a avea liniștea necesară. După ce a trecut perioada acută post-operatorie, operatul era așezat în salonul de covalescenți și numai după aceea
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
A fost, de asemenea, foarte prezent în susținerea, la început ca Secretar de Redacție, apoi ca membru în Comitetul de Direcție, al Revistei de Chirurgie. Într-o perioadă materială dificilă, începând cu anul 1926 până la retragerea sa din învățământ, va găzdui redacția revistei la Spitalul de Copii, ferind-o de dificultățile materiale și promovând conținutul științific al acestei publicații. Iată cum descrie primul său intern în serviciul de la Spitalul de Copii, profesorul Cosăcescu, truda celui care a transformat serviciul într-o
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
plastică și reparatorie în Spitalul de Urgență, având ca șef al clinicii pe dr. Ionescu Agrippa. Unele examene și concursuri din acea perioadă, mărturisesc activitatea de organizare a clinicii care - preia peste puțin timp - întreaga activitate a spitalului care a găzduit-o inițial. Printre posturile din învățământ scoase la concurs pentru clinica de chirurgie plastică în luna martie 1959, este și cel de șef de laborator la Clinica de chirurgie Plastică a Spitalului de Urgență (la grupa specialități ortopedie, traumatologie și
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Filimon, iar șef de secție, Constantin Grosu. Cea mai mare parte a publicației e axată pe chestiuni referitoare la specificul muncii universitare (cursuri, seminarii, cercetare științifică, optimizarea și eficientizarea programelor de învățământ etc.), rubricile „Tribuna gândirii științifice”, „Opinii” și „Cronică” găzduind articole de substanță, cu un conținut tematic foarte variat - istorie, filosofie, psihologie, pedagogie, lingvistică etc. Alte rubrici se numesc „Interviul nostru”, „File de istorie”, „Critică și bibliografie”, „Vitrina”, „Fișier”, „Meridiane”, „Retrospective”, „Puncte de vedere”. Publicația are un solid compartiment publicistic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287072_a_288401]
-
Anton Dumitriu publică eseul Definiție și existență, pentru a continua în anul următor cu alte două încercări: Hazard și știință și Antinomia mincinosului. La rubrica „Cronica ideilor”, A. Joltea sondează ideile filosofiei antice grecești în cosmogonia modernă (1987). Rubrica „Eseuri” găzduiește materiale incitante. Astfel, Caius Traian Dragomir scrie despre Lucian Blaga sau Eul între două epoci, Identitatea și identificarea în orizontul culturii, Miorița - fatalism românesc?, Resortul tematic. Floria Bratu inventariază câteva ipostaze ale lecturii operei lui Proust, iar Gh. Vlăduțescu își
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287072_a_288401]
-
istorice de A. I. Odobescu. Și în plan politic C. r. și-a făcut simțită prezența. În timpul procesului Memorandumului (1892), membrii societății au demonstrat pentru recunoașterea și garantarea drepturilor românilor înscrise în programul politic al Partidului Național Român. Sediul societății brașovene găzduiește, în octombrie-noiembrie 1918, adunările Marelui Sfat al Țării Bârsei în vederea organizării plecării la Marea Adunare de la Alba Iulia. Portretele domnitorului Mihai Viteazul, simbol al unității naționale a tuturor românilor, ale lui Decebal și Traian au împodobit sălile unde se desfășurau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286134_a_287463]
-
și 75/1905), precum și lirica unor scriitori precum George Coșbuc, St. O. Iosif, Al. Vlahuță, Duiliu Zamfirescu, D. Anghel, Octavian Goga, Emil Isac, G. Murnu, I. L. Caragiale, Elena Văcărescu, Andrei Bârseanu, Lucian Blaga, Aron Cotruș, Cincinat Pavelescu. T.p. a mai găzduit versuri de Maria Cunțan, Maria Cioban, Natalia Negru, I. U. Soricu, N. G. Rădulescu-Niger, Raul Stavri, Nicu Stejărel (Ștefan Nicolae), Iosif Stanca, Elena din Ardeal, Traian Mihai ș.a. E reprodusă povestea Dănilă Prepeleac de Ion Creangă. Proza, alcătuită din prime
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290258_a_291587]
-
Lamartine, Pierre Loti, Marcel Prévost, Paul Bourget, Edmond Haraucourt, Victorien Sardou, Camille Mauclair, Gustave Le Bon, Octav Mirbeau, François Coppée, Baudelaire, Paolo Mantegazza, Maxim Gorki, Madách Imre, Edmondo De Amicis, F. M. Dostoievski, Arthur Conan Doyle, H. C. Andersen ș.a. Sunt găzduite studii și articole de istorie de N. Iorga, Vasile Pârvan, A. D. Xenopol, D. Onciul, Grigore G. Tocilescu, Al. Lapedatu, Ioan Bogdan, V. A. Urechia, Gh. Ciuhandu, precum și de critică de artă, aparținând lui Al. Tzigara-Samurcaș. Prin scrierile promovate T.p. contribuie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290258_a_291587]
-
și polemicile să se concentreze pe idei, nu pe purtătorii lor. (Paradoxal, dincolo de toate divergențele de diagnostic, cauze ale patologiei și terapie, un apel similar a formulat și Sorin Adam Matei în cartea sa Boierii minții 6.) Idei în Dialog găzduiește, chiar comandă, numeroase articole polemice; este nervoasă, nu rareori excesivă; pariază uneori pe autori și lucrări sub standardele pe care le proclamă; dar se menține la o altitudine remarcabilă, cel puțin ca intenție, și încearcă să constituie o comunitate intelectuală
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ca The New York Times, The Washington Post și The Wall Street Journal. În plus, așa cum vedem chiar din Societatea monocromă, Etzioni este unul dintre savanții din generația vârstnică fascinați de ubicuitatea și impactul Internetului, pe care tinde să-l idealizeze. Situl său, găzduit de The George Washington University și animat în colaborare cu unul dintre fiii săi, Oren, profesor de informatică la aceeași instituție, este numit Communitarian Network și colportează esențialul informației necesare studierii și, eventual, adoptării comunitarismului. Nu pot decât să-mi
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
proletcultismului. În pofida bunelor intenții, revista a avut rolul ei în înlocuirea ierarhiilor artistice și culturale consacrate cu false valori, cel mai frecvent de împrumut. În acest sens se dovedește plină de semnificații ancheta cu titlul Este necesară revizuirea teatrului românesc?, găzduită în mai multe numere și în care își găsesc locul, sub semnături prestigioase, idei care vor conduce la modificări extrem de păgubitoare pentru mișcarea teatrală națională. V.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287894_a_289223]
-
care vor cunoaște consacrarea, este tributară comandamentelor politice ale vremii. De altfel, în articolele aceleiași perioade se susține politica de partid, se face frecvent elogiul Uniunii Sovietice, sunt criticate sistemele de învățământ din Occident. Destul de lipsit de substanță, sectorul critic găzduiește texte de Gheorghe Achiței, Nicolae I. Nicolae, Pompiliu Marcea, Lucian Raicu, S. Damian, Ion Pascadi, Mihai Ungheanu ș.a. În perioada 1965-1971, ca în toate domeniile vieții, se manifestă o anumită normalizare, în sensul că se renunță parțial la festivismele de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290539_a_291868]
-
partid. Elena Ceaușescu devine academician plin, iar Nicolae Ceaușescu membru de onoare. Sunt desființate : secția de cercetare a Academiei, Institutul de Matematică, Comisia Monumentelor Istorice. Contactele cu instituții și persoane străine sunt supravegheate și descurajate. Românii nu au voie să găzduiască cetățeni străini și trebuie să raporteze Securității orice întâlnire cu aceștia. În 1975, România este primul stat membru al Pactului de la Varșovia care primește din partea SUA clauza națiunii celei mai favorizate. În 1978, generalul de Securitate Ioan Mihai Pacepa dezertează
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
mai mici ai Mei, Mie mi leați făcut’. Pentru ca exemplul să fie universal, indiferent de nație, și să unească într-adevăr toți oamenii, evocă pilda bunului samaritean care a îngrijit rana omului rănit, l-a adus acasă și l-a găzduit până și-a recăpătat sănătatea. Mai mult, lisus Hristos numește caritatea poruncă nouă „Să vă iubiți unul pe altul așa cum Eu v-am iubit pe voi, întru acestea vor cunoaște toți că ai Mei ucenici sunteți, de veți avea dragoste
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
angajamentele americane în Afganistan, în octombrie 2001, apoi în războiul din Irak, unde forțele românești sunt prezente cu fidelitate. Bucureștiul s-a asociat puternic luptei antiteroriste, ajungând să figureze pe lista alcătuită de Dick Marty pentru Consiliul Europei ca țară găzduind închisorile secrete ale CIA... România și-a adaptat politica regională aderând la "Marele Proiect Marea Neagră". Alianța cu Statele Unite securizează și onorează. Relația cu Uniunea Europeană este mai complexă. În primul rând, pentru că România este o țară europeană și se simte poate
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
apare în 1989. Versurile i-au fost incluse în antologii precum Dintre sute de catarge (1984), Almanahul pădurii (1995), Portret de grup (1995), Moment poetic (1997), Metafore românești în Basarabia (1998) ș.a. Studiile și articolele de istorie literară îi sunt găzduite în „Contrafort”, „Convorbiri literare”, „Basarabia” etc. Poezia sa este concentrată până la o esență aforistică, tratând tema singurătății și a iubirii neîmplinite, a dezamăgirii, a golului. Emilian Galaicu-Păun afirma că lirica scrisă de T. „face nedureros tranziția de la prozodia tradiționalistă la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290273_a_291602]
-
, revista apărută la București, săptămânal, de la 25 septembrie 1943 până la 2 septembrie 1944, sub conducerea unui comitet redacțional. Publicație de informatie socială și culturală, C.f. găzduiește și literatura, sub semnul eclectic al modernismului epocii. La rubrică „Literatura”, se tipăresc o nuvelă de Cezar Petrescu (Doamna la telefon), un fragment din românul Lunatecii de Ion Vinea, proza de Victor Eftimiu, Ilie Păunescu, Radu Matei, Neagu Rădulescu, memorialistica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286585_a_287914]
-
editat un supliment cu același titlu, care avea în atenție tot mai buna cunoaștere a literaturii române, problema limbii române; aici și-au văzut apărute primele versuri I. Buzdugan (sub pseudonimul Nică Românaș), I. Friptu, Pan Vicol și au fost găzduite traduceri din A. S. Pușkin, M. I. Lermontov, A. Fet, I. S. Turgheniev, A. N. Tolstoi, S. Nadson, Vl. Korolenko, A. P. Cehov, V. Hugo, Maupassant, A. Daudet, Fr. Schiller, H. Heine, A. Mickiewicz, Petöfi Sándor, Selma Lagerlöf. S.P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286614_a_287943]