13,415 matches
-
Drama petrecută în vara anului ’40, cu pierderile teritoriale și prăbușirea vechilor valori, au dus la o alunecare a sentimentelor naționale spre xenofobie. Regimul politic instaurat odată cu venirea la putere a generalului Antonescu și intrarea țării în orbită politica și ideologica a Germaniei hitleriste au transformat măsurile împotriva alogenilor într-o politică de stat. Politica de “românizare”, adică de promovare a elementelor românești, în toate compartimentele vieții economico-sociale și de îngrădire, chiar de excludere, a elementelor alogene, în primul rând a
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
depozitele de praf de pușcă (silozurile de cereale de la Dalnic) lânga aeroport, pe autostradă, sunt menționate fără cea mai mică referință la explozia Cartierului general al armatei române, care, se pare, a fost executată de NKVD. Din punct de vedere ideologic, statul sovietic și partidul comunist erau incapabili să-și pună întrebarea dacă anumite acțiuni ale mișcării de rezistență au fost duse la capăt în ciuda imensului preț pe care populația civilă a fost nevoită să-l plătească, sub ocupația nazistă
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
Drama petrecută în vara anului ’40, cu pierderile teritoriale și prăbușirea vechilor valori, au dus la o alunecare a sentimentelor naționale spre xenofobie. Regimul politic instaurat odată cu venirea la putere a generalului Antonescu și intrarea țării în orbită politica și ideologica a Germaniei hitleriste au transformat măsurile împotriva alogenilor într-o politică de stat. Politica de “românizare”, adică de promovare a elementelor românești, în toate compartimentele vieții economico-sociale și de îngrădire, chiar de excludere, a elementelor alogene, în primul rând a
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
întâi ca expresie a modului în care cancelariile unor puteri vecine vedeau asigurarea unui echilibru în această parte a Europei, proiectul prințului străin instalat la tronul Principatelor Române devenea unul susținut de tot mai mulți lideri politici aparținând diferitelor familii ideologice. Lucrul acesta devenise posibil și datorită convingerii, pe care începeau să o aibă destui dintre reprezentanții generației pașoptiste, potrivit căreia stabilitatea politică a Principatelor Române și garanția integrității frontierelor sale depindeau într-o foarte mare măsură de aducerea, în fruntea
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
libertățile de care pot să beneficieze cetățenii unui stat își pun în mod inevitabil amprenta asupra evoluției viitoare a societății după un eveniment de factura celui din 11 februarie 1866. În același timp, forțele politice, indiferent de nuanță sau culoare ideologică, considerau, în marea lor majoritate faptul că un prilej precum fusese cel al răsturnării lui Cuza era oportun pentru realizarea unei clarificări a programului lor și a unei mai precise poziționări pe scena politică. Un astfel de efort era realizat
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
firesc să se prelungească unele confruntări și după îndepărtarea acestuia de la tron. După o domnie care îmbrăcase, în ultimii ani ai existenței sale, serioase accente autoritariste și produsese destule semne de nemulțumire în rândurile unor grupări politice diferite ca program ideologic, multe dintre ele vor încerca în noul climat să se distanțeze cât mai mult de guvernarea lui Alexandru Ioan Cuza, plasându-și adversarii în rândurile "beneficiarilor" guvernării fostului domnitor. Vremea nuanțelor trecuse, pentru cei mai mulți dintre ei sosise în schimb cea
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
și care întreține în această perioadă o corespondență intensă cu diferiți lideri politici făcea parte Mihail Kogălniceanu. Liberalul moldovean încerca, la începutul anului 1858, să convingă pentru a veni alături de el câți mai mulți oameni politici, indiferent de culoarea lor ideologică. Dacă lui Ion Ghica îi cerea să părăsească Insula Samos pentru se alătura proiectului unionist, fiind dispus să treacă și peste atitudinea reținută a acestuia din perioada divanurilor ad-hoc, dat fiind renunele său în ambele Principate 75, lui Dimitrie Cozadini
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
câteva din direcțiile considerate prioritare de către liberali. La fel de importantă devenea, nu întâmplător pentru un document de esență liberală, redactarea unei constituții ce trebuia să conțină garanții în privința libertății individuale, a tiparului, a adunărilor și a petiției 145. În același areal ideologic se plasa Nicolae Kretzulescu, un pașoptist moderat, care susținea nu doar desființarea privilegiilor existente până atunci, ci și instituirea unei egalități în fața legilor. Toate aceste principii erau considerate indispensabile pentru formarea unei societăți moderne 146. În ciuda unei asemenea convingeri, Kretzulescu
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Cezar Boliac și Nicolae Istrati 448. Dincolo de poziția avută înainte de anul 1859, destui dintre liderii moldoveni se implicaseră activ în viața politică în perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Nu puțini se regăsiseră în mai multe structuri guvernamentale, având orientări ideologice diferite și trecând, unii dintre ei, din poziția de susținători ai domnitorului Al.I. Cuza în aceea de adversari. Încercarea lui Cuza de a guverna deasupra partidelor, fără a-și exprima simpatia pentru o tabără sau alta449, și intenția de
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
mai 1864, produceau nemulțumiri importante și în rândul politicienilor din Moldova, nu doar al acelora din Muntenia. Acesta era poate și motivul datorită căruia, cel puțin pentru o perioadă de timp, acuzele la adresa domnitorului vizau mai mult favorizarea unei grupări ideologice și mai puțin susținerea unui lider politic dintr-o anumită regiune a țării 450. Faptul că forțele opoziționiste structurate mai întâi în vara lui 1863 în jurul Societății Progresului din care făceau parte Anastasie Panu, George Mârzescu, Lascăr Catargiu, Gr. Sturdza
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
iunie 1866, noua Constituție deschidea un alt capitol în lupta politică românească: alegerea, în toamna aceluiași an, a unui nou Parlament. În aceste condiții, pledoaria unui grup de lideri conservatori în favoarea unei continuări a colaborării între reprezentantanții celor două curente ideologice existente pe scena politică, dublată de anunțul privind disponibilitatea acceptării unei liste electorale comune 521 reprezentau două gesturi politice remarcabile într-o atmosferă politică tensionată. Păstrându-se pe terenul noii Constituții, considerată una liberală, Comitetul format în jurul ziarului Constituțiunea realiza
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Mihail Kogălniceanu la sfârșitul anului amintit 541, astfel de revendicări se regăseau tot mai mult în anii următori, fără a avea însă întregul sprijin al suveranului. Acesta dorea alcătuirea echipelor ministeriale pe baza unor programe politice ori a unor afinități ideologice, și nu a unor criterii regionale. Sentimentul producerii unei nedreptăți prin mutarea capitalei la București și nerezolvarea unor probleme stringente pentru populație provocau, până la sfârșitul secolului al XIX-lea, nemulțumiri care contribuiau uneori la transformarea luptelor ideologice în lupte pe
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
a unor afinități ideologice, și nu a unor criterii regionale. Sentimentul producerii unei nedreptăți prin mutarea capitalei la București și nerezolvarea unor probleme stringente pentru populație provocau, până la sfârșitul secolului al XIX-lea, nemulțumiri care contribuiau uneori la transformarea luptelor ideologice în lupte pe criterii regionale. Cu toate acestea, șeful statului român nu putea să nu remarce primirea bună de care avuseseră parte, el și soția sa, în timpul călătoriei întreprinse în primavara lui 1871 la Iași, dar și în restul Moldovei
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
etnii decât cea românească. Dincolo de explicațiile binecunoscute publicului larg, axate cele mai multe dintre ele pe numărul mare de etnici evrei aflați în a doua jumătate a secolului al XIX-lea pe teritoriul Românei 597, faptul că lideri politici aparținând diferitelor familii ideologice intră, după 1859, într-o adevărată competiție a declarațiilor îndreptate împotriva acordării de drepturi pentru cei menționați deja reprezintă o realitate greu de ocolit și care merită cu siguranță o analiză detaliată. Regimul politic instalat la 11 februarie 1866 moștenea
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
foarte mare și provenea din posibilitatea ca o armată străină sau chiar mai multe să pătrundă pe teritorul Principatelor. Pornind de la faptul că în cadrul marii coaliții ce se realizează împotriva lui Alexandru Ioan Cuza sunt lideri politici cu diferite orientări ideologice, reapariția unor dispute politice în funcție de apartenența la o familie politică sau alta la scurtă vreme după 11 februarie 1866 nu reprezenta o mare surpriză. Unul dintre primii lideri politici importanți care devine în această perioadă destul de vocal este fostul prim-
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Unele din mesajele apărute acum repuneau pe tapet o idee deja aflată în circulație, și anume faptul că, în fața pericolului reprezentat de modul discreționar de a conduce România al lui Alexandru Ioan Cuza, mai multe forțe politice cu diferite orientări ideologice își dăduseră mâna. Perfect conștienți de monitorizarea europeană care exista asupra lor, liberalii radicali intuiau că, pentru a câștiga respectul liberalilor europeni, era nevoie de multă prudență în declarațiile și atitudinile lor politice de acum666. Pentru cei din jurul ziarului patronat
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
în creionarea diferitelor structuri guvernamentale nu vor ține cont de sfera de influență în teritoriu a liberalilor radicali, moderați sau a conservatorilor, ci de echilibrul geografic și social care era expresia prelungirii vechiului regim 673. Dincolo de apartenența la o familie ideologică sau alta, actorii prezenți pe scena politică la 1866 sunt oameni care au o bogată experiență de viață, dar și politică datorită numeroaselor contacte stabilite cu lumea intelectuală și politică occidentală în perioada anilor 1840-1848. Acesta era motivul pentru care
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
-l avea ca domnitor pe Carol I. Toate aceste acțiuni generau la nivelul societății românești un număr important de dezbateri publice în care, pe lângă realizarea unei noi delimitări de regimul reprezentat de Alexandru Ioan Cuza690, lideri politici aparținând unor nuanțe ideologice diferite își prezentau viziunea în privința reformării societății românești. Unii dintre actorii importanți precum I.G. Vernescu nu ezitau să aprecieze drept riscantă pentru spațiul public românesc lărgirea drepturilor electorale, dat fiind nivelul redus al educației pentru o bună parte a populației
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
în felul acesta să spargă monopolul pe care "oamenii stângii", în opinia lor, îl exercitau asupra celor mai importante realizări ale României. După o perioadă de timp în care viața politică fusese oarecum "închisă", conservatorii "decretau" dispariția confruntărilor pe criterii ideologice și existența în viața politică doar a două partide: cel al "patrioților" și cel al "trădătorilor"744. Încercarea liberalilor 745 de a se apăra în fața tuturor acestor atacuri nu puteau să aibă un prea mare succes pentru că România intrase într-
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
reper în istoria modernă a României, 1866 poate fi considerat unul extrem de important din perspectiva implicațiilor sale ulterioare. Aducerea unui prinț străin în fruntea Principatelor Române nu era doar un proiect al unui grup de lideri politici aparținând unei familii ideologice, ci unul cu o susținere mult mai largă a cărui creionare începuse în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Factorii care impuneau treptat în agenda politică românească proiectul prințului străin erau de natură internă, dar și internațională. Veșnicile lupte
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
determinare impresionantă în a convinge diplomația europeană și nu numai pe ea de justețea cauzei românești. Aceeași perioadă este una remarcabilă pentru că actorii politici aflați acum în prim-planul luptei politice își păstrează încă suficientă energie pentru acțiuni de clarificare ideologică și de definire a propriei identități. Acum se vor pune practic bazele viitoarelor grupări și asocieri politice. Lupta dusă în plan extern a presupus o activitate coerentă și constantă de redactare a unor memorii, proteste și articole publicate în presa
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Timpul dezbaterilor politice avea să fie amânat pentru campania electorală din toamna anului 1866. Analizate pe rând, subiectele aflate în dezbaterile din toamna anului 1866 arată că fiecare dintre ele joacă un rol la declanșarea unui proces interesant de clarificare ideologică în spațiul românesc, contribuind în felul acesta la conturarea unor grupări politice ce se denumeau liberale, respectiv conservatoare. Descentralizare versus centralizare, libertățile cetățenești privite comparativ cu obligațiile fiecăruia dintre cetățenii români, separarea puterilor, libertarea presei sunt doar câteva din subiectele
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
la o lume în schimbare; - constituie un răspuns la multitudinea nevoilor sociale și culturale cu care societatea românească se confruntă în prezent și au implicații în evoluția pe termen mediu și lung a acesteia; - țin seama de schimbările privind: bazele ideologice ale societății; structurile de educație; activitățile profesionale; modul de utilizare a timpului liber; factorii demografici; modelele culturale; grupurile sociale prioritare; diversitatea și pluralismul valorilor; - au în vedere: dezvoltarea intelectuală și spirituală a personalității umane; asimilarea valorilor culturale fundamentale; formarea sentimentului
ORDIN Nr. 1287 din 18 noiembrie 1996 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea muzeelor, a Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea bibliotecilor publice, a Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea aşezămintelor pentru cultura şi educaţia adulţilor şi a Regulamentului pentru organizarea şi funcţionarea oficiilor pentru patrimoniul cultural naţional, judeţene şi al municipiului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116404_a_117733]
-
care trec în administrarea primăriilor 1. Sediile fostelor comitete județene ale Partidului Comunist Român 2. Sediile fostelor comitete municipale de partid, precum și ale sectoarelor municipiului București 3. Sediile fostelor comitete orășenești și comunale de partid 4. Sediile cabinetelor pentru munca ideologică din cadrul fostelor comitete județene ale Partidului Comunist Român (cu excepția județului Tulcea) 5. Clubul-bazin Floreasca, cu parcul și anexele aferente 6. Hotelul și restaurantul "Parc" din Alba Iulia, județul Alba 7. Casa de oaspeți din Alba Iulia, str. Violetelor nr. 3
HOTĂRÂRE nr. 115 din 7 februarie 1990 privind aplicarea Decretului-lege nr. 30/1990 în legătura cu trecerea patrimoniului partidului comunist român în proprietatea statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106970_a_108299]
-
în costume populare la pelerinaje ? - discuție ulterioară cu un prieten teolog din Iași. Există (la Iași, la Galați) costumele populare „obligatorii”, impuse de ierarhia aceștia, care trăiesc în miezul capitalismului neoliberal dominat de logica acumulării, redescoperă astfel fundamentele morale și ideologice ale darului. La finalul studiului său, autorul atrage atenția asupra sistemului pus la punct de Biserica (bisericile) oficială(e) de primire, control și utilizare a donațiilor. În cazul pelerinajelor ortodoxe, eu îmi permit să adaug că donațiile financiare constituie aspectul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]