9,535 matches
-
a descris într-un document intitulat "„Ale mortului din Gorj”", sperând să aloce încă trei volume mari, dar, pe care, nu le-a finalizat. Mulți dintre lăutarii și rapsozii gorjeni au fost înregistrați de Constantin Brăiloiu între 1928-1941. În perioada interbelică și în prima parte a perioadei postbelice (între 1920 - 1950), au existat importante bande, tarafuri și cete de lăutari, dintre care cele mai importante fiind: La ora actuală, în Gorj, există numeroase cete și tarafuri de lăutari proveniți din diverse
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
plin de semne, epifanii, un oraș inițiatic cu străzi care ascund mistere vechi și indivizi care poartă cu ei, fără să știe, mituri”. Orașul este prezentat de autor cu o nuanță de nostalgie, fiind epurat de „trepidația modernă” din romanele interbelice. Adăpostul aerian în care se refugiază Iancu Gore este, ca și bordeiul țigăncilor din "La țigănci" (1959), „o prețioasă enclavă pe teritoriul lânced al banalității cotidiene”. Criticul literar Angelo Mitchievici a împărțit personajele lui Mircea Eliade în trei tipuri, în funcție de
Douăsprezece mii de capete de vite () [Corola-website/Science/327013_a_328342]
-
de a strivi și de a ucide”. Autorul are în vedere, potrivit propriilor afirmații, „sensul și importanța transistorice ce se ascund în străfundurile unei existențe sortite a fi duse doar în domeniul celei mai opace și imanente banalități”. Spre deosebire de scrierile interbelice, fantasticul din nuvelele postbelice nu mai este provocat de forțe exterioare identificabile. Călătoria în timp a lui Gore este inexplicabilă, ea neavând nicio cauză concretă care să o fi produs. Personajul trece într-o lume paralelă, fiind aruncat cu 40
Douăsprezece mii de capete de vite () [Corola-website/Science/327013_a_328342]
-
a fost în perioada interbelică una dintre cele mai populare plaje din Constanța. Aceasta, alături de plajele Duduia și Modern, era frecventată de constănțenii și turiștii care nu-și permiteau deplasarea până în Mamaia. În apropiere se afla Parcul Tataia (pe fostul bulevard Regina Maria), o potecă
Plaja Tataia () [Corola-website/Science/327120_a_328449]
-
a fost un aruncător de mine la nivel de batalion al armatei franceze în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Dezvoltat în perioada interbelică, acest aruncător a fost fabricat sub licență sau copiat de majoritatea țărilor din Europa. În timpul Primului Război Mondial, mortierul de fabricație britanică Stokes s-a dovedit a fi o armă eficace în războiul de tranșee. Sir Wilfred Stokes a studiat mortierul Coehorn
Brandt Mle 27/31 () [Corola-website/Science/327145_a_328474]
-
Sector 1. Bulevardul Mircea Eliade îl desparte de Lacul Floreasca. a fost proiectat în perioada 1961-1963, pe locul unde se afla „groapa Floreasca”. În anul 1960, în parc a fost construit Patinoarul Floreasca. „Groapa Floreasca” era o mahala a Bucureștiului interbelic, mizeră, parțial electrificată, plină de gunoaie și locuită de mulți borfași. În 1953, în România s-a organizat cel de al IV-lea Festival mondial al tineretului, București (25 iulie - 14 august 1953). Multe din manifestări urmau să aibă loc
Parcul Floreasca () [Corola-website/Science/327183_a_328512]
-
pe uriaș, așteptând lămuriri pe care nu le mai primesc. Dispariția finală în mare (izvor al vieții) a lui Cucoaneș ar putea semnifica o cufundare în înțelepciunea primordială și eternă a Cosmosului și depășirea granițelor condiției umane. Analizând proza fantastică interbelică a lui Mircea Eliade, criticul Ov.S. Crohmălniceanu considera că autorul manifestă o pasiune eminesciană pentru marile mituri cosmogonice, având o intuiție a misterului și un dar al evocării care șterge frontiera ce desparte realitatea cotidiană de miraculos. „Literatura lui înfăptuiește
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
Simion considera că această nuvelă este inspirată din mitul uriașilor existenți în mitologia românească precum Ochilă, Strâmbă-Lemne, Sfarmă-Piatră sau copiii care cresc într-o zi cât alții într-un an, apropiindu-se ca subiect de fantasticul anatomic cultivat în perioada interbelică. În studiul său dedicat istoriei literaturii științifico-fantastice din România, criticul Florin Manolescu afirmă că „Un om mare” poate fi considerată o nuvelă S.F. ce instituie un mit: mitul uriașilor care ar fi existat în perioadele vechi ale istoriei și care
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
O fotografie veche de 14 ani” nu a putut fi publicată în România decât mult mai târziu. Volumul "La țigănci și alte povestiri", tipărit în anul 1969 de Editura pentru literatură din București, a inclus scrierile fantastice publicate în perioada interbelică, cinci din cele șase nuvele publicate în 1963 la Madrid, plus alte două nuvele scrise ulterior; nuvela „O fotografie veche de 14 ani” a fost omisă din cauza temei sale religioase. Ea a fost publicată abia în anul 1981, când a
O fotografie veche de 14 ani () [Corola-website/Science/327266_a_328595]
-
seaca și cinica, dar nu lipsită de calde sentimente umane. Ulterior, datorată în special talentului extraordinar al celebrei șansonetiste Édith Piaf, "Chanson réaliste" pătrunde în alte sfere de audiență ale publicului parizian și apoi cel francez, așa cum ar fi intelectualii interbelici, si apoi cei postbelici, clasa avută interbelică, respectiv întreaga audiență franceză a anilor târzii 1940 și a anilor 1950. În această perioadă medie și respectiv târzie, la mariajul inițial realism-naturalism se adaugă elemente de sofisticare rafinată, care însă nu alterează
Chanson réaliste () [Corola-website/Science/327286_a_328615]
-
calde sentimente umane. Ulterior, datorată în special talentului extraordinar al celebrei șansonetiste Édith Piaf, "Chanson réaliste" pătrunde în alte sfere de audiență ale publicului parizian și apoi cel francez, așa cum ar fi intelectualii interbelici, si apoi cei postbelici, clasa avută interbelică, respectiv întreaga audiență franceză a anilor târzii 1940 și a anilor 1950. În această perioadă medie și respectiv târzie, la mariajul inițial realism-naturalism se adaugă elemente de sofisticare rafinată, care însă nu alterează elementele distincte ale stilului. Genul a fost
Chanson réaliste () [Corola-website/Science/327286_a_328615]
-
posibil redarea sunetelor. Astfel s-a născut mitul lui Bodor în cadrul populației, care susținea că artistul refuzat de iubita sa, a coborât jos în fântână și a stricat mecanismul. Mitul fântânului a devenit o senzație în Ungaria, iar în perioada interbelică, în anul 1935 a fost așezat o copie identică la Insula Margit din Budapesta. Municipiul Târgu Mureș este așezat pe terasele râului Mureș. Dintre toate acestea Platoul Cornești (în ) este cea mai înaltă cotă a orașului fiind situat la 488
Geografia Târgu-Mureșului () [Corola-website/Science/327329_a_328658]
-
a bisericii, realizat cu ajutorul motivelor barocului puritan specific Transilvaniei. Acoperișul are o formă bulbară, ca în cazul Bisericii Romano-Catolice Sfântul Ioan Botezătorul din Centru. Biserica Buna Vestire („Catedrala Mică”) din Piața Trandafirilor a fost edificată de comunitatea greco-catolică în perioada interbelică, după planul Catedralei Sf. Petru din Roma. În anul 1948, odată cu interzicerea Bisericii Române Unite cu Roma, cele două biserici greco-catolice din Târgu Mureș au fost date în folosința Bisericii Ortodoxe Române, care a refuzat restituirea lor până în prezent. În
Demografia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/327331_a_328660]
-
Budapesta și Cluj. Ei au alcătuit enoriașii Sinagogii Status Quo Ante din strada Școlii. Minoritatea absolută a decis lângă radicalismul promulgat de ortodocșii conduși de Jakab Singler. Construirea sinagogii din "strada Knöpfer Vilmos" (azi str. Brăilei) a început în perioada interbelică, dar clădirea nu a mai apucat să fie terminată niciodată . Dintre efectele noilor idei din secolul al XIX-lea se numără omogenizarea etnică. Majoritatea covârșitoare a evreilor din Ungaria, ca și cei în Târgu Mureș, au susținut apartanența lor la
Demografia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/327331_a_328660]
-
prezența comunității românești. De această biserică se leagă un episod din viața poetului Mihai Eminescu, care a poposit o noapte în clopotnița bisericii în drum spre Blaj. Construirea celei mai mari biserici ortodoxe din localitate a avut loc în perioada interbelică, după schimbarea imperiului, între anii 1925-1934. Visul protopopului Ștefan Rusu a fost ridicarea unui edificiu religios reprezentativ, Biserica Înălțarea Domnului peste puterea și posibilitățile economice ale ortodocșilor. Chiar dacă condițiile politice ale momentului permiteau ridicarea bisericii în centrul istoric al orașului
Demografia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/327331_a_328660]
-
a fost o publicație interbelică de cultură cinematografică care apărea săptămânal. Prima apariție (Nr. 1) a avut loc la data de 15 octombrie 1924. Revista a continuat să apară lunar, bilunar sau săptămânal până în 1948. Între anii 1963 și 1989 revista a fost relansata de către
Revista Cinema () [Corola-website/Science/327387_a_328716]
-
a fost o unitate administrativă, o sub-diviziune administrativă de ordin doi, una din cele nouă plăși existente de-a lungul timpului ale județului interbelic Dâmbovița. Reședința sa fusese în actuala comună omonimă, Bogați, care se găsește actualmente în județul Argeș. Plasa Bogați a funcționat între anii 1925-1950, fiind înființată după desființarea plasei Finta. Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate
Plasa Bogați, județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/330577_a_331906]
-
Plasa Răducăneni, a fost una din plășile din județul interbelic Fălciu, care a existat între 1918 și 1950. Plasa Răducăneni a fost o unitate administrativă, o sub-diviziune administrativă de ordin doi, din cadrul județului interbelic Fălciu, cu reședința în localitatea omonimă Răducăneni, care se găsește acum în județul Iași. Plasa Răducăneni
Plasa Răducăneni, județul Fălciu () [Corola-website/Science/330588_a_331917]
-
Plasa Răducăneni, a fost una din plășile din județul interbelic Fălciu, care a existat între 1918 și 1950. Plasa Răducăneni a fost o unitate administrativă, o sub-diviziune administrativă de ordin doi, din cadrul județului interbelic Fălciu, cu reședința în localitatea omonimă Răducăneni, care se găsește acum în județul Iași. Plasa Răducăneni a funcționat între anii 1918-1950. Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru a fi
Plasa Răducăneni, județul Fălciu () [Corola-website/Science/330588_a_331917]
-
(născut la 18 februarie 1943, Tulcea, județul interbelic Tulcea) (Profesor universitar Dr. rer. nat., Dr. Doc. med.) este un biolog, genetician și paleo-genetician german, originar din România, director al "Institutului de biologie umană" al Universității din Hamburg, Germania. este cel mai bine cunoscut publicului român ca fiind co-autor al
Alexander Rodewald () [Corola-website/Science/330597_a_331926]
-
titulaturii regelui Ferdinand I, în timpul căruia s-a înfăptuit unirea, de "cap al oștirii". O variantă pentru compozitorul actualei melodii a cântecului este Iosif Romulus Botto, organizatorul a peste 30 de coruri și fanfare din Banat și Transilvania din perioada interbelică”, conform imnografiei sale: ""Treceți batalioane române, Carpații, cor bărbătesc, Arad, 1942"." Există mai multe cânturi străine cu melodii similare - una dintre ele fiind cântecul polonez "” (“Infanteria gri”), apărut în 1927 (prima versiune documentată), posibil compusă de Leon Łuskino, cu versuri
Treceți batalioane române Carpații () [Corola-website/Science/330652_a_331981]
-
deputații găgăuzi din Sfatul Țării se abțin de la votarea deciziei de a se reuni cu "patria-mamă", mai mult de teama unor represalii din partea sovieticilor, în condițiile în care bolșevicii nu renunțaseră la ideea recuperării în forță a Basarabiei. În perioada interbelică, găgăuzii devin însă una dintre cele mai bine integrate comunități etnice din Basarabia. Toți găgăuzii cunoșteau pe atunci limba română și urau comunismul. În mod surprinzător, tot în perioada interbelică, găgăuzii votează masiv cu Garda de Fier, fiind simpatizanți ai
Istoria Găgăuziei () [Corola-website/Science/330671_a_332000]
-
renunțaseră la ideea recuperării în forță a Basarabiei. În perioada interbelică, găgăuzii devin însă una dintre cele mai bine integrate comunități etnice din Basarabia. Toți găgăuzii cunoșteau pe atunci limba română și urau comunismul. În mod surprinzător, tot în perioada interbelică, găgăuzii votează masiv cu Garda de Fier, fiind simpatizanți ai Legiunii Arhanghelului Mihail și ai politicii duse de Căpitan. Ortodoxia militantă și anticomunismul fervent, promovate de legionarii români, atrag pe atunci un mare număr de etnici găgăuzi. Perioada de sub ocupația
Istoria Găgăuziei () [Corola-website/Science/330671_a_332000]
-
a fost, după cum declara Barbu Brezianu, una dintre cele mai prestigioase asociații artistice formate în perioada interbelică în România. Ea a fost creată la sfârșitul anului 1925 de către pictorii Nicolae Tonitza, Ștefan Dimitrescu, Francisc Șirato și sculptorul Oscar Han prin coagularea viziunilor comune față de artă, în general, precum și prin asumarea responsabilă a condiției artistului în peisajul istoriei
Grupul celor patru () [Corola-website/Science/330702_a_332031]
-
Plasa Câlniștea, a fost o subdiviziune administrativă de ordin doi a județului interbelic Vlașca. Teritoriul județului fusese împărțit în cinci plăși până în anii 1930, În 1938 județul avea șapte plăși, cele cinci anterioare, Călugăreni, Câlniștea, Dunărea, Glavacioc, și Neajlov, la care s-au adăugat ulterior alte două, Conform datelor recensământului din 1930 populația
Plasa Câlniștea, județul Vlașca () [Corola-website/Science/330736_a_332065]