10,288 matches
-
lut galben, amestecat cu balega de cal. La casele cu trei camere, una era un fel de cămara. Cu grijă erau construite acareturile - grajdul, saivanul și cotețele porcilor - pentru a feri animalele de răpitori, ca atunci erau pline pădurile de lupi și urși. Un moment important din cilul existențial, nuntă s-a bucurat dintotdeauna și pretutindeni de o deosebită atenție, dând naștere unui ceremonial - spectacol care mobilizează un complex de resurse, de cele materiale până la cele spirituale. Deosebirile de ceremonial, durata
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
650- 700 mm/an. Cantitățile de precipitații cresc în raport cu altitudinea. Vânturile dominante sunt din direcția N → NV. Se înscrie în specificul de deal și podiș, este caracteristică etajului de păduri de foioase. Aici pot fi întâlnite animale ca: vulpea, mistrețul, lupul, viezurele, căprioara, iepurele, nevăstuica, veverița, iar dintre păsări: vrabia, pițigoiul, mierla, ciocănitoarea, gaia, uliul, turturica, porumbelul, pupăza, cucul etc. În apele curgătoare, care străbat teritoriul comunei, se găsesc diferite specii de pești, precum: scobarul, cleanul, mreana și păstrăvul. Conform recensământului
Comuna Negreni, Cluj () [Corola-website/Science/300343_a_301672]
-
în Evul Mediu, comitatului Bihor. Întreaga zonă este abundentă în vestigii încă foarte puțin cunoscute: dealul Cetățel a fost considerat ca fiind propice pentru ridicarea unei fortificații, toponime de tipul „Cetate”, „Dealul Cetății”, „Măgura Cetății”, „Cetatea de pămănt” sau „Cetatea Lupilor” sunt atestate la Huedin. La Mănășturu Românesc, pe platoul „Glimea”, I.Marțian a semnalat urme ale unei așezări omenești datând din Evul Mediu timpuriu. Aceste urme nu au mai fost însă regăsite de Ștefan Ferenczi, cu ocazia perieghezei arheologice efectuate
Comuna Mănăstireni, Cluj () [Corola-website/Science/300338_a_301667]
-
țipătoare mică ("Aquila pomarina") etc. Dintre reptile, sunt de menționat: vipera comună ("Vipera berus"), șopârla de ziduri ("Lacerta muralis") și șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), iar dintre amfibieni - salamandra ("Salamandra salamandra"). Alte animale specifice climatului din această zonă: mistreți, căprioare, lupi, râși, iepuri, ulii, vulturi, vulpi, urși. O curiozitate este faptul că locuitorii satelor din zonă își lasă caii în libertate totală toată vara. În apele repezi din împrejurimile satului întâlnim pești specifici apelor de munte adică păstrăvul și lipanul și
Poiana Horea, Cluj () [Corola-website/Science/300348_a_301677]
-
județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010: Masivul de sare de la Valea Florilor, de forma ovalizată, apare foarte aproape de suprafață, uneori la abea 0,5 m adâncime, în luncile Văilor Bogomirii (Călmanilor) și Lupului. Sarea gema străpunge stratele acoperitoare tortonian-sarmațiene, în sâmburele anticlinalului diapir Cojocna-Valea Florilor. Diapirul de sare, lung de 2 km și lat de 0,1-0,5 km, este acoperit de strate subțiri argilo-marnoase. Grosimea masivului este apreciată la cca 0,7
Valea Florilor, Cluj () [Corola-website/Science/300361_a_301690]
-
numeroase, sătul fiind una din zonele județului cu precipitații relativ mari. Floră și fauna satului este una specifică zonei de silvostepa, predominând salcâm, stejar, gorun, frasin, carpen etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepuri, căprioara, mistreți, pisica sălbatică, bursucul, dihorul, lupul etc. Dintre păsări menționam graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura, lăstunul, coțofana etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Suatu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Nu există o
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
plantă rară, Astragalus Peterfi (Lintea Pratului), respectiv lacul artifial de 70 hectare, unde se practică pescuitul sportiv și nici Biserică Unitariana din secolul al XIII-lea ce a aparținut familiei nobiliare Suki, și unde se mai păstrează celebrele steme cu lupi ale familiei. La cele menționate mai sus se adaugă Biserică Reformata- Calvina din Suatu, monument istoric, construită în anul 1682 și care adăpostește stema familiei nobiliare Bornemisza din Ineu, respectiv obiective turistice din Aruncuta, cum ar fi Biserică greco-catolica cu
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
traversat de șoseaua de legătură Turda-Câmpia Turzii-Frata-Bercheșu, care se intersectează cu drumul național Cluj-Napoca-Reghin în apropiere de Mociu. Flora și fauna satului este specifică zonei de silvostepă, predominând salcâmul, stejarul, gorunul, frasinul, carpenul etc., iar din faună iepurii, căprioara, mistreții, lupul, pisica sălbatică, viezurele, dihorul etc. Dintre păsări, graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura, lăstunul, coțofana etc. Economia este preponderent agrară, principala ocupație fiind cultura vegetală și creșterea animalelor. În sat există și câteva societăți comerciale specializate pe comerț și producție de
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
două păduri care înconjoară satul (la est și la vest). Floră și fauna satului este una specifică zonei de silvostepa, predominând salcâm, stejar, gorun, frasin, carpen etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepurele, căprioara, mistrețul, pisica sălbatică, bursucul, dihorul și lupul. Printre păsările ce trăiesc în zona se numără graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura,lăstunul și coțofana. În primăvara anului 2011 (perioadă mai - iunie )geologul Mihai Cherecheș din Aruncuta, în urma cercetărilor făcute în zona de graniță a satului cu Dealul Erdănima
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
găsește o plantă rară, Astragalus Peterfi [Lintea Pratului], respectiv Lacul artifial de 70 hectare, unde se practică pescuitul sportiv și nici Biserică Unitariana din sec. XIII ce a aparținut familiei nobiliare Suki, și unde se mai păstrează celebrele steme cu lupi ale familiei. La cele menționate mai sus se adaugă Biserică Reformata - Calvina din Suatu, monument istoric, construită în anul 1682 și care adăpostește stema familiei nobiliare Bornemisza din Ineu. Primele informații statistice legate de Aruncuta sunt cele din perioada administrației
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
care le reprezintă pe fiicele ciobanului din legenda privind începuturile localității. Parcul din comună a fost dat in folsință și inaugurat în 1962, odată cu grădina zoologică, teatrul de vară și stadionul central. La început, în gradina zoologică, erau expuși urși, lupi, căprioare, vulpi, dihori, iepuri, și alte specii de animale. Parcul a fost unul dintre cele mai frumoase din regiune, dar odată cu căderea regimului comunist, vremurile de aur ale parcului au apus. Se spune că într-o zi, unul dintre îngrijitorii
Comuna Goicea, Dolj () [Corola-website/Science/300401_a_301730]
-
ferate cu surparea, au sporit pitorescul tatomireștean cu flora și fauna unor mirabile bălți, păpurișuri, zăvoaie, cu bogăție piscicolă, de la crapi, mrene, la somni, știuci etc., cu scoici, rațe / gâște sălbatice etc., ori cu gușteri și șerpi, cu mistreți și lupi, cu căprioare, iepuri, fazani etc. Pentru "inconfundabilul" univers tatomireștean, a ni se îngădui să cităm din cartea «Perimetru sentimental» de Nicolae Pop, dintr-un revelator interviu acordat (în anul 1977) de poetul / prozatorul ce s-a născut și a copilărit
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
sălbatică), coada șoricelului, gălbenelele etc. sunt aproape peste tot. Măceșele pot fi culese până și iarna. Fauna: Pot fi întâlnite des căprioare cu cerbi, bursuci, iepuri, veverițe, nevăstuici, șoareci de câmp și vulpi. Fazanii se întâlnesc din ce in ce mai des. Au dispărut lupii și mistreții iar căprioarele sunt mai puține. Oare pentru că au apărut în ultimul timp acțiuni de vânătoare așa-zis autorizate pe spații care ar trebui protejate?. Există foarte multe păsări care găsesc un areal excelent pt. înmulțire. Ulii, tuturelele, privighetorile
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
Mamiferele sălbatice includ de la șoareci ce câmp, guzgani, popândăi, cățelul-pământului, cârtița, hârciogul, iepurele, până la nevăstuică și dihor, ca să amintim și carnivorele, apoi mai apare uneori șacalul, venit de peste Dunăre, precum și vulpea.S-ar putea să reapară mistreții, poate și căprioarele; lupii - mai puțin probabil.Ariciul și viezurele se întâlneau mai demult, dar nu prea se mai văd. Păsările domestice sunt cele obișnuite: găina, gâsca, rața, curca și bibilicile, numite la Covei câțe. Se cresc și porumbei, în regim de semilibertate. Acest
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
Lupeni, mai demult "Farcașfalău", (în , alternativ "Farkasfalva", în trad. "Satul Lupului", "Satul Fărcașului", "Lupeni") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Harghita, Transilvania, România. . Localitatea Lupeni este situată în partea sudică a județului Harghita, pe cursul superior al pârâului Nicoul Alb, la poalele sudice ale Dealurilor Târnavei
Lupeni, Harghita () [Corola-website/Science/300479_a_301808]
-
microbiștii italieni sunt fanii lui AS Roma, ceea ce face clubul din capitală să ocupe locul cinci într-un clasament după numărul de fani din Italia, după Juventus Torino, Inter Milano, AC Milan și SSC Napoli. Una dintre poreclele clubului este "Lupii", animal care a figurat întotdeauna sub diverse forme pe stema echipei și care provine din legenda creării orașului Roma, lupoaica de la care s-au hrănit frații Romulus și Remus. Cea mai mare rivală pentru AS Roma este concitadina SS Lazio
AS Roma () [Corola-website/Science/300489_a_301818]
-
treptat. Precipitațiile sunt abundanțe, iar temperaturile extreme sunt în jur de -25 °C și +36 °C. Datorită diversității reliefului, în zona administrativă a orașului Nucet se deosebesc mai multe tipuri de asociații vegetale (conifere, fag, gorun, nuci) și elemente faunistice (lup, căprioara, mistreț, iepuri, cocosul de munte, păstrăv, mreana de munte). Orașul Nucet are o istorie recentă, prima atestare documentara oficială având loc în 2 februarie 1956. Chiar dacă orașul este relativ nou, istoria Văii Băită este mult mai veche. Încă din
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
Valea Morii vegetația spontană a fost defrișată și s-au efectuat plantații cu salcâmi,plopi,frasini,nuci,cireși,meri,pini,molizi. Fauna actuală a pădurii este formată din iepuri, căprioare, nevăstuici, șoareci, ciocănitori, fazani. Până în 1958 trăiau în zonă și lupi. În 1970 au fost aduși în pădurea Valea Morii porci mistreți și căprioare. Numele comunei Belcești din județul Iași apare prima dată în anul 1579 într-un document redactat în timpul domniei lui Petru Șchiopul Denumirea Belcești provine din cuvintele slave
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
pe parcursul aventurii, inclusiv fratele mai mare al lui Inuyasha, Sesshomaru; Kikyo, parțial înviată de un fragment al sufletului lui Kagome; Naraku, un semidemon puternic și malefic și principalul antagonist care manipulează conflictul inițial dintre Kikyo și Inuyasha; și un demon lup numit Koga, care este cel mai dedicat rival al lui Inuyasha în dragoste și război. În cele din urmă, Naraku va dobândi toate cioburile Giuvaerului și îl va reasambla. Deși Inuyasha îl învinge, Naraku își folosește puterea dată de Giuvaer
InuYasha () [Corola-website/Science/298706_a_300035]
-
făcând de Gebeleizis un zeu specific trac. Însă, rudenia geților și tracilor rămâne subiect de alte discuții. Nicolae Densușianu a argumentat că numele vine de la „Zeul moș”. Mircea Eliade afirmă ca numele zeului dac venea din frigianul "zalmos" care însemna lup, din acestea putem spune că numele zeității este de fapt Zalmoxis, și nu Zamolxis. Însă, fiind că limba getică nu a fost scrisă, lingvistica getică rămâne o încercare foarte riscantă. Alături de forma "Zalmoxis" care apare a fi cea reală (prezentă
Zalmoxis () [Corola-website/Science/298725_a_300054]
-
Frigg, incestul zeiței Freyja, reușind să scape doar transformându-se într-un somon, dar nu a scăpat totuși de Odin și a fost exilat într-o peșteră întunecată. Amantă să este Angerbrode (Născătoarea-de-tristețe) cu care are trei copii monstruoși: Fenris lupul, marele șarpe Jormungand și zeița lumii subterane Hel(Moartea). Dintr-o a doua căsnicie are doi fii: Váli și Narvi. În timpul exilului lui , Váli avea să se transforme într-un lup și să-l omoare pe Narvi. Soția lui este
Loki () [Corola-website/Science/299542_a_300871]
-
Angerbrode (Născătoarea-de-tristețe) cu care are trei copii monstruoși: Fenris lupul, marele șarpe Jormungand și zeița lumii subterane Hel(Moartea). Dintr-o a doua căsnicie are doi fii: Váli și Narvi. În timpul exilului lui , Váli avea să se transforme într-un lup și să-l omoare pe Narvi. Soția lui este Sigyn, cea care i-a fost loială chiar și după ce Loki a fost pedepsit pentru moartea lui Baldur. Zeul a fost legat în peștera pomenita mai sus cu intestinele lui Narvi
Loki () [Corola-website/Science/299542_a_300871]
-
După eliberarea din Gulag, drepturile foștilor condamnați erau în continuare restrânse pentru o lungă perioadă de timp. În locul unui document de identitate obișnuit, ei primeau un act temporar, un așa "bilet de lup" ("волчий билет" - "volcii bilet"), care-i condamnau practic la exil intern, deoarece le interzicea dreptul de a se stabili la mai puțin de 100 de kilometri de orașele mari. În felul acesta au apărut comunități stabilite la 101 kilometri depărtare
Al o sută unulea kilometru () [Corola-website/Science/299700_a_301029]
-
Lupul, a cărui denumire științifică este "Canis lupus", (Linne, 1821), este inclus din punct de vedere sistematic în familia Canidae (Canide), alături de câine, vulpe, șacal și enot. Pe vremuri, lupul era prezent în întreaga emisferă nordică, adaptându-se cu succes la
Lup cenușiu () [Corola-website/Science/299707_a_301036]
-
Lupul, a cărui denumire științifică este "Canis lupus", (Linne, 1821), este inclus din punct de vedere sistematic în familia Canidae (Canide), alături de câine, vulpe, șacal și enot. Pe vremuri, lupul era prezent în întreaga emisferă nordică, adaptându-se cu succes la cele mai diferite condiții de trai. Pentru a se descurca în aceste condiții diverse, lupul a fost nevoit să învețe să vâneze cele mai diferite varietăți, fie insecte, rozătoare
Lup cenușiu () [Corola-website/Science/299707_a_301036]