11,356 matches
-
ca lucrurile lumii noastre să capete chip și alcătuire. Dă-mi, Doamne, iluzia cea bună, care să mă lase să fac ca și cum totul ar avea un rost și ca și cum Tu ai fi. Ajută-mă, Doamne, să mă împac cu mine. marți, 4 decembrie Am sosit ieri de la Heidelberg. Astăzi se împlinește un an de la moartea lui Horia Bernea. Am avut în sfârșit curajul să deschid, după această absență de trei luni, un sac de plastic pe care, la o vreme după
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
desfigurat de furie. Ea stă pe un scaun de bucătărie și capotul de catifea neagră, căzut într-o parte, îi dezgolește un genunchi. El vede cum picioarele îi tremură, cum coapsele se apropie și se îndepărtează ritmic, electrocutate de spaimă. marți, 5 martie Ce îți aduce vîrsta? Un plus de cunoștințe? Aș spune mai degrabă că un deficit, uitarea crescând cu fiecare zi ce trece. Îți aduce însă și ceva deosebit de prețios: lucrurile pe care le-ai aflat pe cont propriu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
casete mozartiene mai găsesc. Am să dau și o raită pe la târgul de carte, care pică exact în săptămână aceasta, având ca invitat de onoare editurile din Italia, mai rafinate, poate, în materie de grafică de carte decât cele franțuzești. marți, 19 martie Am ajuns astă-seară la Paris. În avion (era un zbor Air France) am trăit un lucru nostim. La poarta de îmbarcare, la Otopeni, o voce ondulat-feminină mă cheamă, din apropiere, pe nume. Întorc capul și o văd pe
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
dedicat și delicat, crâncen și pasional, cu rădăcini într-o lume arhaică), rătăcind și șerpuind subțire într-un zăcământ de inteligență, cultură, rafinament și sensibilitate șlefuite franțuzește; o soră mai mică a Vitoriei Lipan care se îmbracă la Sonya Rikiel. marți, 26 martie E 11 dimineața, sânt în avion și scriu, după cum se vede, ca Alteța Sa Principele Radu, adică "în cer". La ora 15, am întîlnire cu Mircea C, la editură, să vedem împreună desenele lui Banuș la Encicl. zmeilor. Diseară
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
la noi, în interbelic, potrivit modelului legislativ importat din Belgia, lucrul era perfect posibil. Monica își amintea deopotrivă cum în 1952, după căsătorie, pentru deschiderea unui cont, a trebuit să se prezinte la bancă cu încuviințarea autentificată a lui Virgil. marți, 25 iunie Trec pe la Sănduc Dragomir. Este limpede că pe omul acesta, care, după moartea lui Noica, ne-a dat o altă măsură a gândirii, una ce pornea de jos, din miezul umil al fiecărui lucru, pentru ca apoi, asemeni spiritului
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
le refuză celorlalți autoritatea de-o clipă pe care le-ar da-o spectacolul neputinței sale, Socrate moare ca un maestru nepoliticos: otrava, băută, îl transformă direct în statuie. Să iubești copilul care stă la pândă în fiecare om bătrân. marți, 2 iulie I-am dat lui Andrei în urmă cu zece zile paginile de până acum ale acestui "jurnal de convalescent" și întrucît în curând va pleca în vacanță în Elveția (de unde promite să revină cu paginile "despre îngeri" încheiate
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și crud, ucigând și implorând, în adorație sau supunere. Am ieșit auzind în urma mea gratiile care se închideau și mi-am imaginat cum sălile își dădeau jos masca frumuseții de peste zi și se pregăteau să se deschidă în înfricoșătorul lor. marți, 13 august Cu Monica la Salpetriere. A fost programată astăzi pentru un scaner cerebral, în speranța că va fi depistată cauza amețelilor repetate din ultimele luni. Analiza nu se face decât în prima parte a dimineții, ceea ce pentru Monica, mergătoare
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
GRĂDINA PRIMĂRIEI ["PUBLICUL CUNOAȘTE... Publicul cunoaște deja că, de la începutul lunei august, s-a deschis în Grădina Primăriei un teatru de vară, sub conducerea d-lui P. S. Alesandrescu. Aceste reprezentațiuni teatrale au loc regulat de 3 ori pe săptămână, anume: marți, joi și sâmbătă. Piesele ce se dau sunt din cele mai alese și mai nouă, astfel Isac Zodieriu, Glumele de Mahala, Amorul în Păcurari ș. a. ș. a. Ele sunt bine primite de public, căci desele și neîntreruptele aplauze ce nu lipsesc
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
strimtorări materiale analoge cu ale d-lui Simionescu, să sperăm însă că nu toate jertfele situației noastre economice vor căuta să se mântuie în acest mod estraordinar de datorii și câștiuri. [29 august 1876] {EminescuOpIX 194} TEATRU ÎN GRĂDINA PRIMĂRIEI ["MARȚI S-AU REPREZENTAT... "] Marți s-au reprezentat piesele: "Comisarii și telegrafiștii destituiți", comedie în două acte, și o canțonetă nouă intitulată " Tot 3 chifle zece bani". Nu începuse a însera bine și publicul venea în Grădina Primăriei spre a ocupa
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
În Serbia turcii înaintează pe malul Moravei spre Deligrad; în Alexinaț se află încă zece batalioane sârbești. [3 septembrie 1876] TEATRU ÎN GRĂDINA PRIMĂRIEI ["DE LUNI SEARA... De luni seara încă se anunțase prin placarde mari că a doua zi, marți, va avea loc o reprezentație extraordinară în beneficiul D-lui Alexandrescu. A trebuit numai să fie anunțat pentru ca publicul să se grăbească a găsi pe beneficient, spre a-și reține mai de timpuriu locuri. În adevăr, până în seara reprezentației toate
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
d-sa n-a fost justă. În ce privește rolul Leonaș vom zice numai că actorul ce l-a jucat să-și dea pentru viitor mai multă osteneală în memorarea rolului și în pronunțarea cuvintelor, căci greșește adeseori. În rezumat, reprezentația de marți sara a fost bine primită de publicul ce au asistat, iar la oarele 10 s-a sfârșit în aplauze. - Cu această ocaziune nu găsim de prisos de a atrage serioasa atențiune a celor în drept spre a lua măsurile cuvenite
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de publicul ce au asistat, iar la oarele 10 s-a sfârșit în aplauze. - Cu această ocaziune nu găsim de prisos de a atrage serioasa atențiune a celor în drept spre a lua măsurile cuvenite ca scandaluri ca acela de marți seara să nu se mai repete. Cerem și stăruim cu tot dinadinsul ca autoritatea competentă să ia act de scena petrecută în acea seară, pentru a face ca fanfaronadele și cavalerismul ce unii din d-ni întrebuințează să înceteze atunci
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
s-au retras spre Crușevaț. Cernaief spre Deligrad, iar cel dentîi e urmărit de încet - propășitoarea armată turcească. Totodată telegrame din sorginte turcească anunță că în urma pierderilor de lângă pârăul Dgiunisca sârbii au părăsit de bunăvoie în noaptea de luni spre marți orașul Alexinaț, se vede că spre a-l feri de ruină și bombardament. Materialul de război și tunurile au fost duse în toată graba la Deligrad. Principele Milan se află în Paracin. Turburarea estremă produsă prin pierderile pozițiilor de la Djiunis
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
îndreptățire a evreilor și numirea unui agent diplomatic turc nu sunt atinse în convenție. Zece zile după ratificarea condițiilor de pace prin Scupcina sârbească trupele turcești vor părăsi teritoriul sârbesc. Delegații muntenegreni erau așteptați pe vineri în Constantinopole, iar ieri, marți, era să se deie ordin trupelor munte[ne]- grene și celor turcești de a se ține în defensivă. Ședințele Scupcinei mari din Serbia, al căror scop e ratificarea păcei cu Turcia, se țin în săptămâna aceasta și anume de luni
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Purtarea bună și corectă a armiei imperiale trebuie răsplătită din parte-ne de nu prin simpatii ostentative, dar cel puțin prin ecuitate și prin înlăturarea aspră a precupețiilor exagerate la care soldații ei sunt espuși. [20 aprilie 1877] {EminescuOpIX 370} ["MARȚI ÎN 26 CURENT... "] Marți în 26 curent, la 2 1/2 ore după amiazi, sosi în București știrea că turcii bombardează Calafatul și că tunurile din întăriturile noastre au început a răspunde. Pân - acuma geniala strategie turcească de pe malul drept
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și de cânepă. Negustorii vremii erau Gheorghe Tătărășanu, Ghiță Chirilă și V. Tabarcea. La început a fost vestitul târg și bâlci ce au încântat pe locuitorii satelor vreme de peste două secole. La Oncești a existat târgul săptămânal, la început marțea, apoi vinerea, iar din anul 1950 s-a organizat duminica, cu scop antireligios, această zi păstrându-se și astăzi. Originea acestui târg se pare că ar fi în jurul anului 1401, asupra acestei date mai existând discuții și în ziua
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
așa fel încât să le ia mana la vacile cu lapte care nu mai primeau vițelul și nu mai dădeau lapte mult și de bună calitate. Ca să-și revină, vacile trebuiau descântate de „deochi” de câte trei ori pe zi, marțea, joia și sâmbăta, înainte de răsăritul soarelui, amestecând cu urzică vie în tărâță înmuiată cu apă și spunând: „Plecat-am cu Joiana marți dimineața,/ Pe cale, pe cărare,/ La fântâna lui Iordan,/ La izvorul lui Bogdan,/ S-o pasc și să-i
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
orificiul deasupra găurii de la scaun și în timp ce se descânta se treceau tărâța și apa prin cele două orificii. Tot prin cele două orificii se mulgea și vaca. Descântecul se făcea de trei ori la rând, în zilele de marți, joi și sâmbătă, spunându-se astfel: „O plecat Joiana pe cale, pe cărare,/ Pe drumul cel mare,/ Pe la mijloc de cale/ Ontâlnit diochitorii/ Fermecătorii și răsfulgul cel mare./ Joiana a început a muge și a rage/ Nimeni n-o auzea/ Nimeni
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Ca aurul cel curat,/ Ca argintul strecurat/ Ca Dumnezeu ce-o lăsat’’. Adusă acasă după descântec, vaca era mulsă de câte trei ori în cruciș (adică țâțele 1 cu 3 și 2 cu 4) prin gaura pietrei, în zilele de marți, joi și sâmbătă. Acest descântec a fost cules de la Jenică Bertea din Bărboasa. Descântecul de „viermi” a fost cules de la Elena Bătrânu din Tarnița, care ne-a spus: „Luai un cuțit și te duceai la o holeră. Curățai holera cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
așa de trei ori: „Cum cad schinii din holeră/ Așa să cadă viermii din rana Băluței/ Băluța să rămână curată, luminată/ Ca argintul strecurat/ Ca Maica ce-a făcut/ Ca Dumnezeu ce-a lăsat’’. Se descânta de trei ori lunea, marțea și miercurea, după care viermii de la rana animalului cădeau. Frecvent întâlnită în casele cu mai mulți copii, râia era vindecată tradițional prin descântecul „de râie”. Cunoaștem acest descântec de la o bătrână care îl învățase prin anul 1925 și l-a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Descântecul „de sancă” sau „de strânsul cel mare” Când copiii mici se învinețeau, începeau a se strânge, plângeau și nu aveau poftă de mâncare, pentru a-i descânta Artimia Stoica folosea ulei și sâneală și descânta în zilele de luni, marți și miercuri. Sâmbăta și în zilele de post era interzis descântecul. Pentru ca descântecul să aibă leac, se punea o lingură de lemn la brâu, la bata pestelcii (Pestelcă - (pop.) Șorț de pânză sau de postav pe care-l poartă femeile
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pătați, unguraș, mătase de porumb, spice de porumb, din măduvă de porumb, din conuri de brad, din planta cinci degete, cozi de cireșe, scuturătură de fân (stroh), frunze de gutui, din fructe de hamei, din lumânărica Domnului, măceșe, flori de marțea Paștelui, mușchi de copac, nalbă albă, buruiana de năduf, semințe de ovăz, din pătlagină cu tot cu rădăcină, coji de salcie, floare de salcâm, scai voinicesc, siminoc, vâsc de pe fagi. Siropuri din muguri de brad, din ceapă cu zahăr, hrean ras cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
trânji (hemoroizi): frunze de nuc să pisezi și să plămădești (macerezi) cu rachiu tare și să-l bea, că-i va trece. De dureri : sămânță de scai, turta lupului și pucioasă de o lețcaie, să plămădești În rachiu, să bea marțea, că-i va trece. Să vie țâța muierii (lactația): molotru și pătrunjel pisat cu miere și cu vin vechi, să bea. De inimă: rădăcină de rug și mărăcine pisate, să le bea cu vin cald. De dureri de cap: frunză
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Modernă", str. Ștefan cel Mare nr. 161; Format 33x48 cm. Din 5 iulie 1911 la Tipografia „Progresul" din Iași, str. Ștefan cel Mare nr. 4. Girant responsabil: M. Vasiliu. Ziarul cu nr. 4 din 16 decembrie 1909 începea cu anunțul:... „Marți 8 decembrie, ora 6 seara, un odios atentat sa comis contra Primului ministru dl. I.I.C. Brătianu. Un individ, Gh. Stoenescu, lucrător la C.F.R., a descărcat trei gloanțe de revolver asupra dlui Brătianu, pe când Dsa se întorcea de la Senat. Din fericire
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
tipografia „Unirea”. Au apărut 435 numere. („Buletin oficial. Expozițiunea generală română”, București - decembrie 1906, p.584 și 591-592). * Organ oficial de publicitate, se imprima în 1887 la Tipografia „Romană” din Bârlad și apărea de dou ă ori în fiecare săptămână, marțea și vinerea, și se distribuia tuturor autorităților din țară. În Monitorul se publicau actele judecătorești p revăzute de procedură și codicile civile, înscrierile de firme, vânzările de Tipografia G. Cațafany la 6 februarie 1899, de la 9 104 avere, cu achitarea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]