9,740 matches
-
din secolul XX, a remarcat odată că matematica are o frumusețe rece și austeră 22. Cu toate că Descartes era convins că matematica era cheia pentru a descifra secretele universului, filosoful iluminist, sir Isaac Newton, a fost cel care a furnizat formula matematică pentru organizarea lumii naturale. Newton a descoperit metoda matematică pentru a descrie mișcarea mecanică. El a argumentat că o singură lege poate să descrie atât mișcarea planetelor, cât și căderea unui măr din pom. El spunea că „toate fenomenele naturii
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
o frumusețe rece și austeră 22. Cu toate că Descartes era convins că matematica era cheia pentru a descifra secretele universului, filosoful iluminist, sir Isaac Newton, a fost cel care a furnizat formula matematică pentru organizarea lumii naturale. Newton a descoperit metoda matematică pentru a descrie mișcarea mecanică. El a argumentat că o singură lege poate să descrie atât mișcarea planetelor, cât și căderea unui măr din pom. El spunea că „toate fenomenele naturii pot să depindă de anumite forțe prin care particulele
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pentru fiecare forță există o forță de reacțiune egală și În direcție opusă 24. Cele trei legi ale materiei și mișcării ale lui Newton au fost primite cu entuziasm de către Învățați, aproape imediat după ce au fost publicate și modelul său matematic a fost repede predat studenților din toată Europa. În noua lume construită de Newton și contemporanii săi, toate detaliile spontane, complicate și care nu pot fi prezise, ale vieții sunt neglijate pentru a face loc noii lumi ordonate, curate și
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
noua lume construită de Newton și contemporanii săi, toate detaliile spontane, complicate și care nu pot fi prezise, ale vieții sunt neglijate pentru a face loc noii lumi ordonate, curate și calculabile care constă din „materie și mișcare”. În universul matematic al Iluminismului nu era loc pentru bucurie, pasiune, exuberanță, empatie, credință sau tristețe. Nici una dintre aceste calități nu poate fi redusă la cantități măsurabile și explicată cu formule matematice. Viziunea iluministă asupra lumii ca un spațiu gol și materie În
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
curate și calculabile care constă din „materie și mișcare”. În universul matematic al Iluminismului nu era loc pentru bucurie, pasiune, exuberanță, empatie, credință sau tristețe. Nici una dintre aceste calități nu poate fi redusă la cantități măsurabile și explicată cu formule matematice. Viziunea iluministă asupra lumii ca un spațiu gol și materie În mișcare era, În cuvintele filosofului și omului de știință Alfred North Whitehead, „o chestie plicticoasă, fără sunet, miros și culoare, numai ciocnirea materiei la nesfârșit și fără Înțeles”25
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
timpului, care punea accent pe ciclurile și anotimpurile schimbătoare ale naturii, ritmurile lente ale activității zilnice și lungile perioade de rugăciune În preparare pentru mântuirea eternă, a fost transformat Într-un tablou modern și științific bazat pe obiectivitate, raționalitate, calcul matematic, detașare și luare În posesie. Timpul a fost denaturat și scientizat. Marea bătălie asupra Înțelesului și naturii timpului a Început, este interesant de remarcat, cu o bătălie epică Între Biserică și o clasă comercială În formare la sfârșitul epocii medievale
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
scenariul "Livada cu...oameni" Sibiu 1997 • Cinci nominalizări pentru cea mai bună interpretare : două din acestea au devenit premii *** În cadrul prgramelor de cercetare științifică, am depus la biblioteca Universității următoarele studii : • " De la adevăr, la adevărul artistic" • "Arta actorului și rigoarea matematică" • "Principii de psihopedagogie, aplicate la arta actorului" • "Orizontul cultural, condiție sineqvanon al performanței actoricești. • "Specifiul comunicării prin artă" • "Metode și scopuri în arta improvizației" În calitate de scriitor a colaborat cu diferite reviste și ziare : Cronica, Convorbiri literare, Gazeta literară , Revista teatrul
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
mesaj și ca scriitură dramatică. Un text ale cărui litere îți rămîne înfipte în memorie, ca niște ace reci și febrile, multă vreme după lectură... A freamăt... A neuitare. Ovidiu Lazăr *** Stau și mă gândesc cum să fac această operație matematică: să scad din cei 70 de ani de Teatru, pe unde să-i înghesui pe-acolo, să fie și ei cumva. Mă ajută prietenul și colegul meu Constantin Popa, mă salvează cu al său, aș îndrăzni cu al nostru: GHE
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
agitate, cum se citește despre David care l-a eliberat pe Saul de duhul cel rău prin arta melodiei ... Orice cuvânt pe care îl pronunțăm, fiecare bătaie a inimii, este legată de ritmurile muzicale și de puterea armoniei”. Pe lângă definițiile matematice în care reflecția antică târzie și-a exprimat viziunea sa muzicală, cu Isidor din Sevilla, se deschide calea unei abordări speculative asupra muzicii bazată pe experiența concretă a cântecului, care începea să facă parte din cadrul experienței celui care se ocupa
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
executive se identificau practic cu organum și discantus, primele forme prepolifonice. Deseori, lângă textul latin sacru, concomitent, se cânta, pe o altă linie melodică, un text profan cu conținut erotic. Formulele ritmice, bazate pe repetarea accentului tare sau pe măsurarea matematică a valorilor (moduri ritmice), a înlocuit în mod gradual libera desfășurare a frazelor, ce erau modelate doar pe muzicalitatea cuvântului latin (ritm verbal). Ars Antiqua (între jumătatea secolului al XII-lea și cca.1320), odată cu teoretizarea și practicarea celor patru
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
în funcție de strategia adoptată, suma câștigurilor și a pierderilor fiind diferită deci de zero. Sociologia investește un interes special în teoria generală a jocurilor, care poate deveni un instrument extrem de util pentru analiza relațiilor dintre sistemele sociale. În momentul actual, teoria matematică a jocurilor este însă legată de o serie de simplificări ce au făcut posibilă constituirea și dezvoltarea sa, dar care o fac inaplicabilă la situațiile standard din sociologie (Friend și Laing, 1980). Pentru a ilustra atât potențele teoriei jocurilor, cât
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care dispunem în momentul luării deciziei, probabilitatea cea mai ridicată de a fi soluția cea mai bună. Acumularea de noi cunoștințe poate, desigur, duce la schimbarea deciziei. În acest sens, Mircea Malița și Cornel Zidăroiu (1980) argumentau că obiectivul teoriei matematice a deciziei este asigurarea luării unei decizii „consistente, coerente în raport cu cunoștințele pe oare le avem la un moment dat”, și nu neapărat de a identifica soluția cea mai bună în mod efectiv. Cum putem evalua modelul analitic sau computațional, indiferent
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
durata amortizării. Atunci când cota impozitului pe profit este mai mare decât rata de actualizare a investiției se obține un termen de recuperare inferior duratei de viață a investiției. Totodată, se consideră că riscul unei investiții este direct proporțional cu speranța matematică de câștig și puternic crescător cu introducerea impozitului pe profit 154. Într-o situație caracterizată prin absența impozitului pe profit, riscul este neglijabil, dar odată cu prezența impozitului, riscul de pierdere devine considerabil. Efectele impozitului pe profit pot fi evaluate, atât
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Riscul economic va fi cu atât mai mic, cu cât nivelul punctului de echilibru va fi mai redus. Determinarea punctului de echilibru se realizează atât prin calcul algebric, cât și pe cale grafică. Calculul algebric este pus În evidență cu metoda matematică și metoda marjei de contribuție. Conform metodei matematice, pentru determinarea punctului de echilibru se pleacă de la ecuația de forma: Q·p = Q·cv + CF + Pe (4.1) unde: Q = producția vândută; P = prețul de vânzare unitar; cv = costul variabil unitar
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
cu cât nivelul punctului de echilibru va fi mai redus. Determinarea punctului de echilibru se realizează atât prin calcul algebric, cât și pe cale grafică. Calculul algebric este pus În evidență cu metoda matematică și metoda marjei de contribuție. Conform metodei matematice, pentru determinarea punctului de echilibru se pleacă de la ecuația de forma: Q·p = Q·cv + CF + Pe (4.1) unde: Q = producția vândută; P = prețul de vânzare unitar; cv = costul variabil unitar; CF = costuri fixe totale; 296 Pe = rezultatul net
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
orientările sociologiste subiectivitatea a fost În mod programatic exclusă din orizontul generalizărilor teoretice, rezervându-i-se o poziție subalternă față de acestea, empirismul a condus la obturarea adevăratului rol al individului În creația socială prin subordonarea lui estimărilor statistice și tehnicilor matematice de culegere și interpretare a datelor. Punctul culminant l-a atins transformarea individului din sursă de inovație socială În simplă cifră statistică (cuantofrenie, P. Sorokin), o sechelă metodologică pe care o Întâlnim și În sociologia din cel mai imediat prezent
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mintea le formează asupra naturii și că numai principiile fundamentale ale rațiunii pot alcătui pecetea de Încercare a acestei realități Înseși. Pe de altă parte, mecanica este definită prea cu adevărat, de d1 Painlevé, ca „cea dintâi aplicare a raționamentului matematic la studiul constitutiv și cauzal al fenomenelor naturale” (p. 365). Mișcarea și contrapartea ei, cumpănirea (echilibrul), sunt În adevăr ceva absolut real care nu poate fi subtilizat prin nici un raționament sofistic. S-ar putea substitui lui Cogito ergo sum al
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și contrapartea ei, cumpănirea (echilibrul), sunt În adevăr ceva absolut real care nu poate fi subtilizat prin nici un raționament sofistic. S-ar putea substitui lui Cogito ergo sum al lui Descartes axioma: „Umblu, deci sunt”. Cât despre fizică, aplicarea deducțiilor matematice conduce la stabilirea unor fapte confirmate apoi de experiență. D1 Bouasse dovedește acest principiu prin dezvoltarea catoptricei sau științei fenomenelor datorate reflexiunii luminii. Principiile fundamentale ale acestei ramuri a opticii erau cunoscute din Antichitate; dar aceste principii rămăseseră sterile, Înainte
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
D1 Bouasse ne zice: „Cu Newton optica geometrică s-a dezvoltat pe cale silogistică și, de 200 de ani, progresele acestei ramuri a fizicii sunt paralele cu progresele matematicilor” (p. 185). Cum ar putea Însă fenomenele fizice să asculte de deducțiile matematice, dacă acestea nu ar fi expresia Însăși a raporturilor reale ale naturii? Și tot așa cu astronomia. Cum s-ar putea stabili prin calcule eclipsele de soare și de lună și fixa cu precizie timpul când ele vor avea loc
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Ribot, ca și pentru toți cugetătorii, „o știință nu devine exactă decât În proporția În care ea se folosește de cătimi ce pot fi măsurate” (p. 248), apoi D-sa se ocupă destul de Îndelungat de psicofizica ce-și propune măsura matematică a procedeurilor inteligenței și pe care știința caută să o reducă la adevărata ei valoare. În toate cazurile, chiar dacă, ceea ce pentru noi este sigur, psihologia nu va ajunge niciodată a stabili asemenea măsurători și a crea forme matematice În slujba
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
propune măsura matematică a procedeurilor inteligenței și pe care știința caută să o reducă la adevărata ei valoare. În toate cazurile, chiar dacă, ceea ce pentru noi este sigur, psihologia nu va ajunge niciodată a stabili asemenea măsurători și a crea forme matematice În slujba legilor ei, nu rămâne mai puțin o știință care-și Întemeiază sistemul concepțiilor pe generalități de repețire, adică pe legi. Sociologia nu este, după dl Durkheim, decât „un fel de istorie Înțeleasă Într-un chip deosebit. Istoricul tratează
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pildă, creșterea în mod analog realizării unei opere de artă : reflexul chipului divin din om e curățat și actualizat în atelierul Duhului Sfînt, care înalță chipul sufletului din strălucire în strălucire [subl. n.], dăruindu-i pecetea asemănării. Cusanus a tematizat matematic această creștere potrivit tinderii intelectului spre Limita infinită care, din străfundul omului, îl atrage pe acesta către zenitul suprem. Deificarea omului (theosis), ca și pecetea (kharaktŒr) asemănării, la care, printre mulți alții, se referă Diadoh, desemnează tocmai condiția creșterii fără
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
vei apropia de înțelepciune, cu atît vei afla că e mai adîncă ; cu cît o vei fi scrutat, cu atît îi vei înțelege caracterul inefabil și incomprehensibil. Ceea ce Origen marchează prin deosebirea dintre sedentar și itinerant Nicolaus Cusanus va caracteriza matematic prin cele două moduri posibile de a privi un șir convergent spre Limita infinită. în măsura în care concepi șirul respectiv ca mulțime a termenilor săi, te afli într-o perspectivă individual-generală, rămîi în planul succesiunii lor, care e indefinită, nu infinită. Dacă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
cel care lucrează, libertatea lui își găsește sălaș, loc de operare, focar de iradiere. E ceea ce a tematizat Cusanus, concepînd destinul spiritual al omului ca o suită de stări interioare care tind spre Limita infinită. Transpunînd datele creștine în limbaj matematic, Cusanus marchează tocmai faptul că Logosul divin e cel care operează decisiv în realizarea libertății umane. Fundament și totodată Limită zenitală a umanului, Christos lucrează asupra persoanei din adîncul ei și totodată din polul divin. Potrivit expresiei lui M. de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
se identifică, în măsura în care își realizează integral posibilitățile, cu Prototipul însuși al lumii și cu Principiul ei. Cînd Cusanus concepe omul ca șir convergent spre Limita Christos, drept poligon care tinde spre forma cercului în care e înscris, el dă expresie matematică traseului pe care se angajează omul concret spre condiția de om universal. Mărindu și numărul de unghiuri, poligonul cuprinde, din cerc, o suprafață din ce în ce mai mare, se amplifică, sporește, își actualizează din ce în ce mai mult posibilitățile. Dar mai important este că, din punct
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]