9,631 matches
-
supremației societății civile față de stat. Acesta denunță autoritarismul politic și subordonarea exesiva față de puterea politică. Acesta a inspirat și mișcarea liberalismului modern, ideea că statul este mandat de cetățeni cu sarcini bine precizate preconizează principiul statului minimal. Se conturează acea mentalitate că statul trebuie să fie în slujbă cetățeanului și nu invers. Locke a insistat asupra mandatului politic limitat; asupra principiului subordonării acțiunii politice față de interesele civice. A mai adus contribuții și în cadrul problemei controlului și dispersării puterii (problema nici azi
John Locke () [Corola-website/Science/298807_a_300136]
-
dintre cele mai importante ziare japoneze, Asahi Shimbun. A scris câte un roman pe an până în 1916, când a murit din cauza unui ulcer la stomac. Temele romanelor sale sunt lupta oamenilor obișnuiți cu greutățile economice, conflictul dintre datorie și pasiune, mentalitatea de grup și loialitatea pe de o parte și libertatea și individualismul pe de alta, izolarea și alienarea, rapida dezvoltare industrială a Japoniei și consecințele ei în plan social, continua preluare a valorilor Occidentului și o viziune pesimistă asupra naturii
Sōseki Natsume () [Corola-website/Science/298873_a_300202]
-
meritul nepieritor al lui Platon și Xenofon de a ne fi transmis date despre ultimele momente din viața bărbatului „cel mai liber, cel mai drept și mai înțelept" — așa cum l-a proclamat oracolul lui Apollo de la Delfi, căzut pradă particularismului mentalității unei părți din populația Atenei, agitată de unii demagogi pe cât de mărginiți, pe atât de malefici. În primul rând, acest cetățean unic, cu un respect adânc sădit față de legi, a știut ca puțini alții să distingă, în mod tranșant, în-tre
Socrate () [Corola-website/Science/298868_a_300197]
-
(n. 18 septembrie 1948, București) este etnolog, antropolog, istoric al religiilor și al mentalităților. Este membru fondator și cercetător la Institutul de Istorie a Religiilor din cadrul Academiei Române și membru în Consiliul științific al Institutului. Este de asemenea profesor asociat la Centrul de Studii Ebraice, Universitatea din București, fiind membru în Consiliul științific al Centrului
Andrei Oișteanu () [Corola-website/Science/298876_a_300205]
-
al Centrului. Este președintele Asociației Române de Istorie a Religiilor. S-a născut în București la 18 septembrie 1948, ca fiu al lui Mihail și Bella Oișteanu. Domeniile sale predilecte de studiu sunt etnologia, antropologia culturală, istoria religiilor și a mentalităților. Este membru al Comisiei de Folclor și Etnologie a Academiei Române și al "International Union of Ethnological and Anthropological Sciences" (Londra). Este membru al Grupului pentru Dialog Social. Este de asemenea membru în Comitetul educațional al "Institutului Național pentru Studierea Holocaustului
Andrei Oișteanu () [Corola-website/Science/298876_a_300205]
-
o figură cunoscută în mișcarea ezoterică de atunci. În acest an, 1908, s-a fondat Ordinul Renovat al Templului, iar Rene Guenon a devenit șeful acestuia. Prin acest Ordin, Guenon a încercat, urmând o cale mai puțin ortodoxă, să influențeze mentalitatea occidentală; din păcate, încercarea s-a dovedit un eșec și peste doi ani Rene Guenon a desființat Ordinul Templului. În 1909, Rene Guenon a ajuns membru al Bisericii Gnostice, cu numele de Palingenius. Perioada 1908-1912 este foarte enigmatică. În această
René Guénon () [Corola-website/Science/298917_a_300246]
-
numele de Palingenius. Perioada 1908-1912 este foarte enigmatică. În această perioadă, Superiores Incogniti îl învestesc pe Rene Guenon cu funcția de restaurator al Tradiției primordiale în Occident, mai precis, cu rolul de transmițător și tălmăcitor al adevărurilor absolute, în vederea modificării mentalității occidentale. Oricât de absurdă ar putea să pară cititorului modern această referință la Superiores Incogniti, ea, înțeleasă așa cum trebuie, explică funcția lui Guenon. Această funcție de transmițător, Guenon o va îndeplini până la dispariția sa din lumea fizică. Între 1909 și 1912
René Guénon () [Corola-website/Science/298917_a_300246]
-
tradiția hindusă. În deceniul următor, el și-a publicat toate scrierile fundamentale, și tot acum devine "inima" și "intelectul" revistei "Etudes Traditionnelles". Pe de altă parte, este tot mai convins că activitatea sa în Occident nu va reuși să convertească mentalitatea acestuia spre Tradiție și sacru; de aceea, la 5 martie 1930, după moartea soției, a părăsit definitiv Franța, stabilindu-se pentru tot restul vieții la Cairo, în Egipt. Din acest moment va adopta toate riturile și cutumele musulmane, fără a
René Guénon () [Corola-website/Science/298917_a_300246]
-
s-a dovedit un mare succes la export. Industrializarea a stimulat o mare creștere a populației, la început destul de haotică. Nume de mahalale (ca de exemplu De Krim și Sebastopol) sunt încă cunoscute, deși acestea au fost dărâmate. În 1907 mentalitatea de "laissez faire" a fost abandonată și Enschede a fost primul oraș din Țările de Jos, care a elaborat un plan de expansiune oficial, care încorporează așezarea din vecinătate, Lonneker.
Enschede () [Corola-website/Science/297739_a_299068]
-
teroriști, împreună cu informații despre posibilele lor naționalități și nume false. Cincisprezece dintre teroriști erau din Arabia Saudită, doi din Emiratele Arabe Unite, unul din Egipt, și unul din Liban. Mohamed Atta era liderul celor 19 teroriști. Aceștia erau adulți bine educați, ale căror mentalități erau complet formate. Ancheta FBI, denumită operațiunea PENTTBOM, a fost cea mai mare și mai complexă anchetă din istoria FBI, și a implicat munca a peste 7.000 de agenți speciali. Prin interogarea suspecților în cazul atacului USS Cole din
Atentatele din 11 septembrie 2001 () [Corola-website/Science/297889_a_299218]
-
prefațata de Nicolae Manolescu, Alice Popescu își propune să traseze un ”portret robot al femeii înregimentate în marșul răsăritean de edificare a ”omului nou”, având ca punct de plecare ”distorsiunile” ideologiei realist socialiste, care vizau crearea unor modificări similare în mentalitatea indivizilor.”(Popescu, 105)</spân></spân></spân></p> Discursul acestei lucrări prezentate ca fiind ”dedicată traumei totalitare” este și el marcat de termeni care sugerează preexistenta unui consens, si in acelasi timp, puternic încarcați afectiv, precum ”exorcizează, ocultare, anxietate, spectru, neagră
Realism socialist și gen - ”Distorsionările feminității” () [Corola-website/Science/296140_a_297469]
-
clasică a cărei relevanță pentru sociologie este valabilă și azi. Max Weber - a studiat religiile din China, India și Orientul Apropiat, comparând sistemele religioase. Weber conchidea că anumite aspecte ale Creștinismului (etica protestantă) au influențat puternic afirmarea capitalismului, consideră că mentalitatea colectivă constituie unul dintre factorii care determină schimbarea societății. Pentru el birocrația e un mod de organizare socială. Michael Foucault și Jürgen Habermas - exponenți de seamă ai sociologiei moderne, printre cei mai importanți gânditori sociologi contemporani. M. Foucault a studiat
Sociologie () [Corola-website/Science/296550_a_297879]
-
participarea la antagonismele sociale (care se manifestă în lupta pentru puterea politică) 3. conștiința de clasă În "Manifestul Partidului Comunist" el recunoaște în primul rând rolul revoluționar al burgheziei care "„a scufundat fiorii sacri ai extazului religios, entuziasmul cavaleresc al mentalității mic-burgheze în apele înghețate ale calculului egoist”". Iată, ce scria Karl Marx, părintele comunismului, care plasase poporul român printre „popoarele revoluționare” și a fost vădit preocupat și entuziasmat de specificitatea evenimentelor care au avut loc în sud-estul Europei, în secolul
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
a scopurilor și activității nefaste ale acestei organizații”. În cazul în care nu se căiesc, „Biserica le va refuza slujba la moarte. De asemenea, le va refuza prezența ca membri în corporațiile bisericești“. Această poziție mai este oficială și astăzi. Mentalitatea francmasonică este, după Mircea Eliade un mod de a gândi și de a acționa în același timp "esoteric" (adică intim, tainic, nearătat mulțimii, împărtășit de grupuri restrânse de oameni care se recunosc între ei tocmai prin acest fel de a
Francmasonerie () [Corola-website/Science/298443_a_299772]
-
între ei tocmai prin acest fel de a fi și prin anumite expresii și semne comune, învățate printr-o inițiere comună) și "exoteric" (adică prin declarațiile și acțiunile lor publice). Dar Eliade nu este singurul care a vorbit despre această mentalitate. Ea a fost evocată, nu neapărat sub această denumire (de cele mai multe ori apare sub numele de "mentalitate occidentală" sau "cosmopolită") și de alți autori, precum și de adversarii francmasoneriei. Mentalitatea francmasonică depășește cu mult cadrul strict al obediențelor masonice, indiferent că
Francmasonerie () [Corola-website/Science/298443_a_299772]
-
printr-o inițiere comună) și "exoteric" (adică prin declarațiile și acțiunile lor publice). Dar Eliade nu este singurul care a vorbit despre această mentalitate. Ea a fost evocată, nu neapărat sub această denumire (de cele mai multe ori apare sub numele de "mentalitate occidentală" sau "cosmopolită") și de alți autori, precum și de adversarii francmasoneriei. Mentalitatea francmasonică depășește cu mult cadrul strict al obediențelor masonice, indiferent că persoanele care au această mentalitate, sunt conștiente sau nu de izvoarele ei. Această mișcare, pentru care persoana
Francmasonerie () [Corola-website/Science/298443_a_299772]
-
publice). Dar Eliade nu este singurul care a vorbit despre această mentalitate. Ea a fost evocată, nu neapărat sub această denumire (de cele mai multe ori apare sub numele de "mentalitate occidentală" sau "cosmopolită") și de alți autori, precum și de adversarii francmasoneriei. Mentalitatea francmasonică depășește cu mult cadrul strict al obediențelor masonice, indiferent că persoanele care au această mentalitate, sunt conștiente sau nu de izvoarele ei. Această mișcare, pentru care persoana umană, viața și nevoile sale (materiale și sufletești) sunt centrul și prioritatea
Francmasonerie () [Corola-website/Science/298443_a_299772]
-
nu neapărat sub această denumire (de cele mai multe ori apare sub numele de "mentalitate occidentală" sau "cosmopolită") și de alți autori, precum și de adversarii francmasoneriei. Mentalitatea francmasonică depășește cu mult cadrul strict al obediențelor masonice, indiferent că persoanele care au această mentalitate, sunt conștiente sau nu de izvoarele ei. Această mișcare, pentru care persoana umană, viața și nevoile sale (materiale și sufletești) sunt centrul și prioritatea tuturor preocupărilor omenești, nu este nouă în istoria omenirii și apare încă din Antichitate. Dar în
Francmasonerie () [Corola-website/Science/298443_a_299772]
-
și cultură (și, dacă intră în contact cu vreun francmason, și dacă acesta observă convergența, poate fi invitat să intre în rândurile masoneriei). Dar este deasemenea posibil ca un francmason, prin vorbele și acțiunile sale, să răspândească în jurul lui această mentalitate, în mediul său profesional, cultural, politic, geografic sau familial. Multe societăți, cum au fost de exemplu, în România, Frăția sau Junimea, pot fi astfel impregnate de mentalitatea francmasonică. Studenții români de la Paris, în secolul XIX, au avut profesori francmasoni și
Francmasonerie () [Corola-website/Science/298443_a_299772]
-
ca un francmason, prin vorbele și acțiunile sale, să răspândească în jurul lui această mentalitate, în mediul său profesional, cultural, politic, geografic sau familial. Multe societăți, cum au fost de exemplu, în România, Frăția sau Junimea, pot fi astfel impregnate de mentalitatea francmasonică. Studenții români de la Paris, în secolul XIX, au avut profesori francmasoni și o parte dintre ei au fost inițiați în loja "Ateneul străinilor"; alți români au întemeiat la Bruxelles loja "Steaua Dunării", desemenea prezentă la Iași, Galați și București
Francmasonerie () [Corola-website/Science/298443_a_299772]
-
printre alți oameni de vază ai vremii, Vasile Alecsandri, Ion Heliade Rădulescu, Spiru Haret, Carol Davila, Alexandru Ioan Cuza și Mihail Kogălniceanu. Aproape toți întemeietorii Statelor unite ale Americii, printre care George Washington și Benjamin Franklin, erau francmasoni sau împărtășeau mentalitatea francmasonică. Un alt exemplu celebru din lumea anglo-saxonă este Winston Churchill. Pe planul filozofic mentalitatea francmasonică nu este nici religioasă (chiar dacă anumiți francmasoni pot fi ispitiți să facă din francmasonerie o religie sau chiar o sectă în locul adevăratelor religii) nici
Francmasonerie () [Corola-website/Science/298443_a_299772]
-
Davila, Alexandru Ioan Cuza și Mihail Kogălniceanu. Aproape toți întemeietorii Statelor unite ale Americii, printre care George Washington și Benjamin Franklin, erau francmasoni sau împărtășeau mentalitatea francmasonică. Un alt exemplu celebru din lumea anglo-saxonă este Winston Churchill. Pe planul filozofic mentalitatea francmasonică nu este nici religioasă (chiar dacă anumiți francmasoni pot fi ispitiți să facă din francmasonerie o religie sau chiar o sectă în locul adevăratelor religii) nici antireligioasă (cea mai mare parte din masonerie crede în Dumnezeu pe care Îl consideră ca
Francmasonerie () [Corola-website/Science/298443_a_299772]
-
adevăratelor religii) nici antireligioasă (cea mai mare parte din masonerie crede în Dumnezeu pe care Îl consideră ca fiind un "Mare Arhitect al Universului", același și unul, indiferent cum îl văd și cum îl numesc oamenii). Dar este adevărat că mentalitatea francmasonică cuprinde idei care pot fi potrivnice intereselor anumitor membri ai clerului ca factori economici și sociali : de exemplu promulgarea legilor conform voinței populare și nu conform unei Cărți sfinte, libertatea pentru un cetățean de a respecta sau nu obligațiile
Francmasonerie () [Corola-website/Science/298443_a_299772]
-
fi sau nu botezat, căsătorit sau înmormântat religios, libertatea de a practica sexualitatea fără scop reproductiv, libertatea femeii de a fi sau de a nu fi mamă, și multe altele asemănătoare. Din acest motiv, mulți clerici consideră și afirmă că mentalitatea francmasonică este ceva negativ, antireligios, sau chiar anti-spiritual. Există însă și clerici care socotesc că orice om poate ajunge la mântuire și la Dumnezeu prin propria sa credință și dezvoltare sufletescă, ba chiar înafara religiilor: acești clerici nu văd nici-o
Francmasonerie () [Corola-website/Science/298443_a_299772]
-
antireligios, sau chiar anti-spiritual. Există însă și clerici care socotesc că orice om poate ajunge la mântuire și la Dumnezeu prin propria sa credință și dezvoltare sufletescă, ba chiar înafara religiilor: acești clerici nu văd nici-o incompatibilitate între credință și mentalitatea francmasonică, iar unii au fost francmasoni, ca de exemplu Mihail Ștefănescu zis "Melchisedec" (1823-1892), episcop al Dunării de Jos și al Romanului, istoric, om politic unionist și academician. Pe planul juridic, mentalitatea francmasonică corespunde cu "Dreptul pământean" care dă aceleși
Francmasonerie () [Corola-website/Science/298443_a_299772]