10,006 matches
-
îi laudă tocmai efectul de fascinație. În aceeași perioadă, cinematografia explorează universurile virtualității și, după exemplul lui Philip K. Dick, cineaștii problematizează simulacrele și realitatea, în filme precum Tron (Steven Lisberger, 1982), Videodrom (1983), ExistenZ (David Cronenberg, 1999), Cube (Vincenzo Natali, 1999), apoi trilogia Matrix, fără a uita de Ghost in the Shell, unde, într-un Hong-Kong futurist, o femeie cyberdetectiv, punându-și mereu problema identității ei de femeie-mașină, urmărește un pirat informatic. Putem susține chiar că ExistenZ este filmul cel
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
, Florian (11.IV.1924, Turnu Severin), prozator. Este fiul Ecaterinei (n. Șandru) și al lui Iulian Grecea, sudor, și frate geamăn cu scriitorul Ion Grecea. Face studii gimnaziale (1931-1934) și liceale (1935-1943) în localitatea natală, luându-și bacalaureatul la Craiova. În 1955 a absolvit Școala de Literatură „M. Eminescu”, iar în 1959 Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București. Funcționează ca ofițer, ajungând la gradul de colonel, fiind, concomitent, prim-redactor la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287346_a_288675]
-
ANGHEL, Petre (3.II.1944, Băilești, j. Dolj), prozator, poet și istoric literar. Fiu al Anicăi (n. Panea) și al lui Ion Anghel, fabricant de mobilă, A. își face studiile școlare în localitatea natală (1951-1962), apoi urmează filologia la universitățile din Cluj (1964-1965) și București (1965-1969). Își ia doctorarul cu teza Critica literară interbelică (1978). Îndeplinește, succesiv ori simultan, funcții redacționale - uneori de conducere - la „Flacăra”, „Tribuna României”, Radioteleviziunea Română, „Conspect”, „Curierul național” ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285368_a_286697]
-
1972), Strigătul tăcerii (1974), Pasăre fără somn (1975) și Sfere albastre (1976) -, Ștefan Aug. Doinaș a găsit un „lirism autentic, întemeiat pe o mare încredere în limbaj”. Poezia se remarcă printr-o viziune clasicizantă, în care teme tradiționaliste - sacralitatea pământului natal, amintirea casei părintești, perindarea, însoțită de o ușoară nostalgie, a anotimpurilor, comuniunea cu înaintașii - sunt tratate în versuri limpezi, armonioase, în descendența lui St. O. Iosif și Ion Pillat. Marcată de o anume naivitate, îndeosebi în ce privește tehnica lirică, într-un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286738_a_288067]
-
, Ștefan (29.X.1918, Brașov - 7.I.1993, Honolulu, SUA), poet, eseist, memorialist și traducător. Este fiul Elisabetei (n. Sager) și al lui Ioan Baciu, profesor de limba germană. Urmează în orașul natal Școala „Andrei Mureșianu”, iar, între 1929 și 1937, Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov, unde îi are profesori pe tatăl său, pe Octav Șuluțiu și pe Emil Cioran. A absolvit în 1941 Facultatea de Drept din București. A fost redactor la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
POPOVICI-BĂNĂȚEANUL, Ioan (17.IV.1869, Lugoj - 10.IX.1893, Lugoj), poet și prozator. Este fiul Susanei (n. Dobrin), precupeață, și al lui Nicolae Popovici, maistru opincar. A urmat în orașul natal cursurile unei școli primare bisericești, iar din 1880, gimnaziul catolic maghiar, de unde este eliminat în 1884, sub motivul că ar fi desfășurat o activitate considerată subversivă de autorități. Se înscrie în 1884 la liceul românesc din Brașov, apoi la cel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288969_a_290298]
-
ȚARINĂ, Victor (9.V.1960, Cluj), poet și prozator. Este fiul Vioricăi-Laura Țarină (n. Stan), profesoară de liceu, și al lui Marian-Virgil Țarină, profesor universitar. Urmează cursurile primare și liceale în orașul natal (1967-1979). Absolvind Facultatea de Geologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, secția inginerie geologică (1987), lucrează la mina Paroșeni (până în 1989), apoi la Institutul de Prospecțiuni și Explorări Geologice din Cluj-Napoca. Debutează cu poezii la „Tribuna” în 1986, textele fiind însoțite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290087_a_291416]
-
ele știu, și-mi ies în cale și acuma...” Așadar, conchide cântărețul, „Mai sunt femei ce știu s-aprindă Luna!” Menestrel și cavaler modern, poetul se acoperă cu fluturi, e invadat de visuri feerice, hrănite din același spațiu al Nordului natal. O poezie muzicală a candorilor și evanescențelor, din care se nasc și versurile, și proza pentru copii ale lui D., de o naturalețe și „copilărire” autentice. SCRIERI: Din Nord, Iași, 1972; Vreți să aveți și voi un zmeu?, Iași, 1972
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286662_a_287991]
-
SEGĂRCEANU, Ion (14.V.1937, Segarcea-Vale, j. Teleorman), poet și publicist. Este fiul Floarei (n. Cazangiu) și al lui Dumitru Geabău, agricultori. A urmat școala elementară în satul natal și în comuna vecină, Lița, iar liceul la Turnu Măgurele (1951-1954). Frecventează la București Institutul „Maxim Gorki” (1955-1956) și Facultatea de Filologie, secția limba și literatura română (1956-1961), urmând mai târziu și un curs postuniversitar de jurnalistică (1972-1973). Lucrează ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289604_a_290933]
-
se întoarce la sursele originare: satul și lumea copilăriei, cu tradițiile, dorul și legendele sale. În acest spirit se configurează cărțile următoare: Lungul drum către casă (1976), Tărâmul magic (1980), Veghe și dor (1984), unde autorul încearcă să confere spațiului natal o dimensiune mitică, morală și sentimentală, consonantă cu datul benefic al firii. Mai târziu, printre imaginile solare se strecoară accente dramatice, tristeți care adumbresc rememorările lirice. Drumul revenirii devine tot mai lung și mai anevoios, deși dorința recuperării unui spațiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289604_a_290933]
-
Repere bibliografice: Aureliu Goci, „Solitarul citadin”, RL, 1972, 34; Mircea Iorgulescu, „Solitarul citadin”, LCF, 1972, 43; Dan Mutașcu, „Solitarul citadin”, TMS, 1972, 19; Constantin, A doua carte, 237-239; Ion Lotreanu, Caligrafii critice, București, 1977, 222-225; M. N. Rusu, Poezia pământului natal, AFT, 1980, 3; Fănuș Băileșteanu, „Tărâmul magic”, CNT, 1980, 19; Dumitru Micu, Moduri poetice, RL, 1981, 3; Artur Silvestri, „Veghe și dor”, LCF, 1984, 49; Aureliu Goci, Spațiul natal, RL, 1987, 20; Rotaru, O ist., III, 436; Munteanu, Jurnal, IV
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289604_a_290933]
-
Lotreanu, Caligrafii critice, București, 1977, 222-225; M. N. Rusu, Poezia pământului natal, AFT, 1980, 3; Fănuș Băileșteanu, „Tărâmul magic”, CNT, 1980, 19; Dumitru Micu, Moduri poetice, RL, 1981, 3; Artur Silvestri, „Veghe și dor”, LCF, 1984, 49; Aureliu Goci, Spațiul natal, RL, 1987, 20; Rotaru, O ist., III, 436; Munteanu, Jurnal, IV, 226-229; Micu, Scurtă ist., II, 383-384; Cristea, Teleorman, 620-621; Popa, Ist. lit., II, 598. M. Vs.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289604_a_290933]
-
, Gheorghe (24.VIII.1877, Tohanu Vechi, azi Zărnești - 20.III.1959, Mălin, j. Bistrița-Năsăud), prozator și memorialist. Dintr-o familie de țărani de sub Piatra Craiului, S. este fiul Mariei și al lui Gheorghe Stoica. Frecventează cursul primar în localitatea natală, apoi gimnaziul și Școala Comercială la Brașov. Cu înzestrare pentru declamație, cutreieră Transilvania, luând parte la turneele lui Zaharia Bârsan. Își urmează chemarea și se înscrie la Conservatorul de Artă Dramatică din București, dar abandonează curând studiile teatrale. Intră în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289954_a_291283]
-
TUPAN, Marius (18.IV.1945, Tâmna, j. Mehedinți), prozator și dramaturg. Este fiul Izabelei (n. Țecu) și al lui Nicolae Tupan, lăcătuș la CFR; este căsătorit cu Maria-Ana Tupan. Face ciclul elementar în comuna natală, după care urmează o școală profesională de pe lângă Șantierul Naval din Turnu Severin, obținând calificarea de sudor. Lucrează la Șantierul Naval și la Uzina de Vagoane, apoi ca bibliotecar la Hidrocentrala Porțile de Fier; în paralel frecventează liceul seral. Între 1967
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290302_a_291631]
-
fi cerut să vină-n țară măcar cu un borcan de muștar. Era un întreg coșmar căutarea prețiosului condiment (garcița)! În fine, după ore de alergare și sute de neuroni pierduți, artistul român nu se lasă, și vine-n patria natală cu muștar rusesc! Cinste lui! Dar ce te faci cu icrele negre? Candid nu se putea întoarce de la Moscova fără icre negre! Sau băutura ce cusur are? Despre whisky, actorul ne reamintește că te face deștept, fără să te-mbete
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
populare, la Slănic Moldova. Mai erau lîngă mine Țucu Parhon, doi băcăuani și Diana Lupescu. La un moment dat, ca să mă mai destind, îi întind o capcană, actriței: Diana, tu ai jucat și la Bacău... Da, desigur, e orașul meu natal. Aha! L-ai prins în teatru pe Carol Isac? (cunoscutul secretar literar al instituției). Da! Și v-ați înțeles bine? Da, e un om cumsecade... Aha! De-aici bîrfele despre Carol și Lupeasca!... Întîmplări cu un celebru personaj: Nuni Anestin
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
reușit; timp de trei zile, cît a durat tărășenia, toți (politicieni, creatori, administratori, ceferiști, șoferi, ospătari, polițiști) au apreciat (entuziast!) calitățile noii noastre secretare. La final, după ce Mary ne-a părăsit (plecînd cu mașina lui Popa's, în orașul lor natal), i-am spus lui Cavadia adevărul. A tăcut 10 secunde. A înjurat 10 secunde. Apoi, a recunoscut că o doamnă atît de discretă și misterioasă, feminină și tristă, tăcută și inspiratoare de elogii, nu va mai trece vreodată prin festivalul
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
lumea mondenă i s-a datorat lui Ion Brad: acesta a chemat-o la "Nottara" să traducă Întoarcerea la Micene a lui Averoff Tositza (pe atunci, ministru al Greciei). Piesa s-a montat și a plecat în turneu în țara natală a Polixeniei Karambi. Spectacolul a fost însoțit de distinsa mea prietenă, care făcea și servicii de translator. La puțină vreme, boala începuse să se agraveze și fosta secretară literară a Teatrului de Comedie nu a mai ieșit din casă. Vorbeam
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
după-amiaza aceea brăileană îmi șade bine întipărită în memorie, nu știu de ce! Piesa se numea Asta-i ciudat! Și fusese montată, în orașul de pe malul Dunării, de un regizor fără strălucire, dar cu un destin spectaculos (grec fugit din patria natală și, printre altele, căsătorit, prin deceniul șapte, cu văduva lui... Lucrețiu Pătrășcanu!). După reprezentație, a urmat masa, la restaurantul de pe colț: eram cel mai tînăr invitat! MRP, la final, a trecut printre noi și, însoțit de nevastă (care nota), după ce
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
-n plus, ca să fie pe linie, anunțase că-și face copilul... tractorist?! Sau arestarea lui Iancovescu în timpul unei repetiții, pentru acțiuni dușmănoase la adresa socialismului? În fine, nu era strigător la cer faptul că niște mediocri "artiști" sovietici, necunoscuți pe meleaguri natale, veniseră-n România pe post de consilieri și dădeau verdicte-n cazul marilor oameni de teatru ai momentului și a montărilor pe care le realizaseră?... La vorbă cu Vlad Mugur e o carte incitant de amară. Spre meritul celor ce
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
număra printre cei mai reprezentativi „balcanici”, din seria Anton Pann-Ion Barbu (Marian Popa), pentru alții (Mircea Iorgulescu) ar exemplifica expresionismul noilor „tradiționaliști” sau, în sfârșit, ar fi un demn reprezentant al celor ce au creat „poezia cetății și a pământului natal” (Eugen Barbu). Nu este vorba aici de percepția eronată a criticilor, ci de continua schimbare de tehnici literare sau, în orice caz, de o deliberată încercare a lui D. de a o face. De aici diversitatea, dar și prolixitatea creației
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286917_a_288246]
-
și mai puțin capacitatea de a construi un univers liric unitar și coerent. Poeții de douăzeci de ani (Covor românesc) (1972) surprinde prin maniera total diferită de aceea a cărților anterioare. Este o culegere de versuri închinate patriei, frumuseților pământului natal, în care entuziasmul zgomotos este exprimat direct, nu metaforic sau perifrastic. Ca și Imnuri (1974) - 38 de poezii dedicate țării și eroilor neamului -, volumul ar fi fost mai potrivit începuturilor lirice ale lui D. În schimb, Fals tratat de vânătoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286917_a_288246]
-
modernist. În mod cert, prin causticitatea și subiectivitatea pe care le degajă, rubricile „Multe și mărunte” și „Cronică” sunt cele mai dinamice secțiuni ale revistei. Poezia cultivată aici este una tradiționalistă, de inspirație istorică, patriotică, o poezie a nostalgiei pământului natal, scrisă de poeți minori ca Adelina Cârdei, Ion Buzdugan, George Drumur, George Voevidca, V. Bogrea, Nicolae Tăutu, Ioan Cârdei ș.a. Proză apare sporadic și este ilustrată de autori ca Traian Chelariu, Paul Mihail, Ion Ciocârlan, Tiberiu Crudu. Vizibil orientată spre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286968_a_288297]
-
însele. Imaginea personajelor este tensionată și contradictorie, chiar și atunci când nu sunt individualizate pregnant, cum se întâmplă în Părămithlu, schița ce deschide volumul Nihita turnari (1991). Sunt evocați anii de vis și de poveste ai unei copilării edenice, din Xirolivadea natală. Volumul conține opt povestiri, dintre care unele de excepție, precum Lotăria, ce amintește de Două loturi a lui I. L. Caragiale, pe care e foarte posibil ca autorul s-o fi avut ca model. Sondajul psihologic profund, de detaliu, tensionat continuu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286153_a_287482]
-
a posibilităților de a interveni în acest mod în tratamentul ce vizează pacienții de toate vârstele, de la copilul mic la persoanele în vârstă dar și la aspectele profilactice ale kinetoterapiei (starea generală de sănătate, starea de maternitate pre și post natală), sfera de intervenție a kinetoterapeutului se poate aprecia ca fiind foarte mare. Restructurarea serviciilor medicale impune formarea unor specialiști foarte bine pregătiți care să poată aplica recuperarea medicală și în această situație. Pentru a răspunde acestor cerințe, una dintre direcțiile
ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Veronica Bălteanu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_627]