9,624 matches
-
trebuie finanțate în cadrul fiecărei priorități reflectă natura diferită a obiectivelor de convergență, de competitivitate regională și de ocupare a forței de muncă și de cooperare teritorială europeană, în conformitate cu articolele 4, 5 și 6. (2) FEDER contribuie la finanțarea: (a) investițiilor productive care contribuie la crearea și salvgardarea locurilor de muncă durabile, în special prin intermediul unor ajutoare directe pentru investițiile efectuate îndeosebi în IMM-uri; (b) investițiilor în infrastructuri; (c) dezvoltării potențialului endogen prin măsuri de susținere a dezvoltării regionale și locale
32006R1080-ro () [Corola-website/Law/295385_a_296714]
-
investițiilor au fost realizate în scopul modernizării, foarte puține fiind folosite pentru mărirea capacităților. Cu toate acestea, trebuie notat că investițiile de modernizare au, în general, tendința să sporească ușor capacitatea tehnică, deoarece echipamentele îmbunătățite sunt mai eficiente și mai productive decât cele vechi. Creștere (103) Între 2000 și perioada de anchetă, consumul comunitar a scăzut cu 8 %, în timp ce volumul vânzărilor industriei comunitare a scăzut cu 20 %. Prin urmare, industria comunitară a pierdut o cotă de piață considerabilă, în timp ce cota importurilor
32005R1371-ro () [Corola-website/Law/294320_a_295649]
-
informații pe cale electronică; - MĂSURA calitatea serviciului prestat în comparație cu parametrii definiți, adică prin compararea facturilor cu devizele, a timpilor efectivi de tranzit cu angajamentele, a vagoanelor solicitate cu cele furnizate, a OES cu orele reale de sosire; - EXPLOATA într-un mod productiv trenurile, infrastructura și capacitatea flotei prin utilizarea proceselor comerciale, a sistemelor și a schimburilor de date necesare pentru gestionarea vagoanelor/unităților intermodale și planificarea circulației trenurilor. În calitate de solicitanți, ÎF/ÎFP trebuie să furnizeze, de asemenea (prin contracte încheiate cu AI
32006R0062-ro () [Corola-website/Law/295107_a_296436]
-
țară și din străinătate, cu unități de cercetare și învățământ, cu operatori economici privați și publici, pentru realizarea unor obiective comune; ... h) propune ministerelor și instituțiilor care gestionează managementul proiectelor de cercetare-dezvoltare teme și proiecte de cercetare privind creșterea potențialului productiv, calitativ și cantitativ în agricultura românească, conservarea și valorificarea resurselor genetice vegetale și animale; ... i) participă la evaluarea și monitorizarea proiectelor de cercetare științifică din domeniul său de activitate; ... j) colaborează în parteneriat cu instituțiile de învățământ superior la pregătirea
LEGE nr. 45 din 20 martie 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiin��e Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271658_a_272987]
-
țară și din străinătate, cu unități de cercetare și învățământ, cu operatori economici privați și publici, pentru realizarea unor obiective comune; ... h) propune ministerelor și instituțiilor care gestionează managementul proiectelor de cercetare-dezvoltare teme și proiecte de cercetare privind creșterea potențialului productiv, calitativ și cantitativ în agricultura românească, conservarea și valorificarea resurselor genetice vegetale și animale; ... i) participă la evaluarea și monitorizarea proiectelor de cercetare științifică din domeniul său de activitate; ... j) colaborează în parteneriat cu instituțiile de învățământ superior la pregătirea
LEGE nr. 45 din 20 martie 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271657_a_272986]
-
încheiate cu beneficiari întreprinderi mici și mijlocii, finanțați din axa prioritară 1 "Un sistem inovativ și ecoeficient de producție" a Programului operațional sectorial "Creșterea competitivității economice", înregistrate în sistemul informatic SMIS pe alte categorii decât 301 "Investiții întreprinderi mari sector productiv" și 304 - "Instrumente financiare". Articolul 2 Valoarea sumei pentru care se aplică decertificarea definitivă se calculează prin aplicarea procentului de 2% asupra cheltuielilor incluse în aplicațiile de plată transmise Comisiei Europene până la data de 30 noiembrie 2015, aferente contractelor de
HOTĂRÂRE nr. 972 din 16 decembrie 2015 (*actualizată*) privind aplicarea corecţiilor financiare solicitate de Comisia Europeană asupra cheltuielilor finanţate din cadrul axei prioritare 1 a Programului operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267404_a_268733]
-
facilitarea accesului la finanțare al fermierilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 364 din 19 iunie 2013, cu următoarea modificare: - La articolul 2, litera a) se modifică și va avea următorul cuprins: "a) teren agricol - terenurile agricole productive - terenurile arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantațiile de hamei și duzi, pășunile, fânețele, serele, solarele, răsadnițele și altele asemenea - cele cu vegetație forestieră, dacă nu fac parte din amenajamentele silvice, pășunile împădurite cu consistență mai mică de 0,4
LEGE nr. 289 din 7 noiembrie 2013 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea şi susţinerea fermelor de familie şi facilitarea accesului la finanţare al fermierilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255954_a_257283]
-
pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 118 din 3 martie 2009 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 141 din 6 martie 2009. (8) Suprafețele pentru care consiliile locale depun cerere de plată și care nu sunt utilizate în scopuri productive trebuie să fie cuprinse într-un plan tehnic de întreținere și îmbunătățire în scopul respectării bunelor condiții agricole și de mediu. ... -------- Alin. (8) al art. 5 a fost introdus de pct. 3 al art I din ORDINUL nr. 67 din
ORDIN nr. 246 din 23 aprilie 2008 (*actualizat*) privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu şi zone defavorizate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249388_a_250717]
-
registrul agricol, care trebuie să cuprindă următoarele informații: ... a) suprafața totală de pajiști permanente deținută de consiliul local, din care: suprafețele de pajiști atribuite spre folosință în condițiile prevăzute la alin. (3) și suprafețele care nu sunt utilizate ��n scopuri productive; ... b) efectivul de animale, pe specii, al persoanelor care utilizează pajiști permanente comunale în condițiile prevăzute la alin. (3); ... c) efectivul de animale, pe specii, aflat în proprietatea consiliului local, după caz. ... ---------- Alin. (10) al art. 5 a fost modificat
ORDIN nr. 246 din 23 aprilie 2008 (*actualizat*) privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu şi zone defavorizate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249388_a_250717]
-
specific nordică, apărută în Danemarca secolului al XIX-lea și s-au răspândit în toată regiunea. Adulții de toate vârstele pot sta acasă câteva săptămâni pentru a lua cursuri în domenii variate, de la meserii manuale până la economie. Finlanda este deosebit de productivă în ce privește cercetarea științifică. În 2005, Finlanda se afla pe locul patru la numărul de publicații științifice pe cap de locuitor între țările [[OECD]]. În 2007, în Finlanda s-au depus 1.801 de patente. Limba finlandeză scrisă poate fi considerată
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
teritoriul vorbitor de occitană, împărțit între Regatul Franței și Ducatul Savoiei. Occitana a devenit limba poporului și mai a rămas să fie vorbit printre unii aristocrați (în ciuda dominației limbilor franceză și italiană) și a continuat să beneficieze de o literatură productivă. Până la Revoluția franceză, în Béarn s-a folosit occitana în actele judecătorești și parlamentare. În ciuda dominării franceze care a atins și literatură, mulți autori au urmat să scrie în limba òc, exemple fiind Pèir de Garròs, Pèire Godolin, Loís Bellaud
Limba occitană () [Corola-website/Science/296959_a_298288]
-
subclimate, cel de tip submediteranean, precum în Banat, sau de tip temperat, dar moderat, în văile protejate din jurul Băii Mari din Maramureș. Dacă sunt îndeplinite condițiile de climat, protecție și umiditate, "Castanea sativa" are o creștere constantă, fiind un arbore productiv ce nu are "ani răi". Este, în schimb, sensibil la primăverile târzii, reci și prea umede, precum și la înghețurile din toamnele prea lungi, ploioase și reci. În condiții de pădure, unde este protejat de arborii din jurul său, poate tolera bine
Castan comestibil () [Corola-website/Science/301062_a_302391]
-
întâlnim suprafețe mari cu vii(16,1% din terenul agricol), livezi(6,60% din terenul agricol).Structura culturilor de câmp e relativ dezechilibrată, remarcându-se porumbul(52,8%), și culturile păioase(28,8%).Pajiștile și fânețele sunt relativ rare, potențialul productiv al solului zonei fiind moderat, fiind reprezentate mai ales prin izlazul Gura Bohotin și prin izlazul Recea, ultimul fiind cel mai mare izlaz de pe teritoriul comunei, dar fiind și afectat însă de alunecari de teren. Satul este amplasat în bazinul
Moșna, Iași () [Corola-website/Science/301295_a_302624]
-
Silagiu colocvial "Silaj", (în colocvial "Szilas"), este o localitate componentă a orașului Buziaș din județul Timiș, Banat, România. Silagiu are un hotar deluros, foarte productiv, în care se cultivă vița de vie. Regiunea viticolă din care face parte, cea din jurul Buziașului, constituie unul din cele 5 centre viticole ale Banatului. Cele mai cunoscute vinuri din această regiune sunt: Burgund mare, Merlot, Riesling italian. Este supranumit
Silagiu, Timiș () [Corola-website/Science/301397_a_302726]
-
o epidemie de filoxera bântuie în zonă timp de trei ani, distrugând toată vița de vie. Timp de 7 ani terenurile afectate rămân pustii. În 1895 se reia cultura viței de vie. De data aceasta se aduc soiuri americane, mai productive, mai rezistente la boli și imune la filoxera. Se plantează soiuri nobile: Riesling italian, Creața, Muscat Ottonel, Muscat Hamburg, Schiller alb și roșu, Razachel, Silvaner. Viile sunt cumpărate de proprietari din Timișoara, Lugoj, Buziaș, Vârșeț și chiar Budapesta. Productivitatea crește
Silagiu, Timiș () [Corola-website/Science/301397_a_302726]
-
sedentizare nu se poate înțelege în afara unor cadre geografico-factologice, numai că aceste fapte sunt repere istorice tocmai în măsua în care încetează de a mai fi pur și simplu niște fapte singulare circumscrise unui mediu natural oarecare. Bunăoară, începutul practicilor productive este legat de valorificarea superioară a condițiilor solului, însă momentul în sine definește nu un act singular, ori regional, ci o nouă atitudine față de existență, o instituție teleologică a umanului. Deși în istoria problemei atunci când o analizeazăla nivel planetar specialiștii
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
important de locuitori: minimum 150.000 de locuitori (excepție Bacău și Târgu Mureș), accesibilitate directă la rețeaua majoră de căi de comunicații paneuropene (rutiere, feroviare, navale și aeriene), o bază economică la înalt nivel tehnologic și flexibilă (sector secundar, servicii productive, social-culturale și de natură informatică), universități, instituții de învățământ superior diversificate și o viață culturală bogată. De asemenea municipiile de rangul 0 și I sunt singurele municipii ce pot constitui zone metropolitane în România, împreună cu localitățile urbane și rurale aflate
Municipiile României () [Corola-website/Science/300211_a_301540]
-
amonte și satul Tărâța (Gura Solonțului) în aval , având pe axa secundară , la nord , Pârâul Barnei , iar spre sud Pârâul Coșarilor. Teritoriul localității este frământat , predominând dealurile ( ce nu depășesc 800 m. altitudinea ) și văile foarte înguste ,solul este slab productiv. În partea de nord a localității Băhnășeni , pe Dealul Aramei ,se află o pădure pe care locuitorii o numesc „ Pădurea cea Mare„ în care predomină: fagul , carpenul, paltinul, stejarul, etc. Satul se află în general pe partea de nord a
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
organelor din administrația județului Argeș au făcut ca cele 123 de familii din Stroești să nu beneficieze de „"claca mare"”, prin eliminarea de la împroprietărire a „"treimii proprietății"” situată în lunca văii Vâlsanului, 279 pogoane și 16 prăjini de teren foarte productiv și prin scoaterea din circuitul agricol a Șoptanei, peste 100 de pogoane, și considerarea acesteia drept izlaz. În anii 1878 - 1880, după Războiul de Independență, au fost împroprietăriți 15 însurăței și școala cu 123 de pogoane în țarină și vatra
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
animale din pricina veniturilor mici cu care nu poate achiziționa carne sau alte produse necesare lor. Alții însă o fac din plăcere, datorită caracterului lor și a faptului că sunt cășiuneni gospodari care nu pot trăi fără puțină mișcare sănătoasă și productivă prin muncă. Pe vremuri, pe când nu exista economia de piață, cu toate că erau lucrate toate pământurile agricole, recolta de porumb ajungea la puțină lume de la un an la altul. Astfel a luat naștere o nouă ocupație specifică oarecum cășiunenilor, anume cărăușia
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
cu declivitate mare, unde folosirea plugului era dificilă, se lucra manual, cu sapa de laz. Urme ale acestui mod de exploatare a pământului se mai văd încă pe Dealul Bisericii, Zapodie, Runc, Secătură, Dealul Costeșii, Fața Agrieșului s.a Puțin productivă și greu de lucrat, partea arabilă a hotarelor este cultivată cu porumb, grâu de primăvara și ovăz. Pădurea este inestimabila resursă economică ce ocupă și astăzi peste 50٪ din suprafața comunei. Explicabil deci, de ce pădurăritul a ocupat un însemnat număr
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
cu declivitate mare, unde folosirea plugului era dificilă, se lucra manual, cu sapă de laz. Urme ale acestuia mod de exploatare a pământului se mai văd încă pe "Dealul Bisericii, Zăpodie, Runc, Secătura, Dealul Costeții, Fata Agriesului" ș.a Puțin productive și greu de lucrat, partea arabila a hotarelor era cultivate cu porumb, grâu de primăvară și ovăz. Pădurea inestinabilă resursă economică, ocupă și astăzi peste 50٪ din suprafața așezării. Explicabil deci, de ce pădurăritul, a ocupat un însemnat număr de locuitori
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
nu au generat degradări importante de teren. O altă sursă de poluare a solului este S.C.’’AGROMEC’’. În urma lucrărilor agricole datorită utilizării pesticidelor s-a constatat o poluare a solurilor. Impactul acestora asupra solurilor este deocamdată minim. În urma degradării potențialului productiv al solului, este în studiu posibilitatea de a se împăduri circa 3 ha din terenurile degradate. Poluarea fonică se datorează căii ferate și mai puțin traficului auto pe DJ 211. 1. Gospodăria apelor Zona localității este săracă în surse de
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
dotării cu un centru de colectare, prelucrare și valorificare a produselor apicole. Suprafața disponibilă pentru amenajarea unor plantații de pomi fructiferi este de 400 ha, fiind folosite tehnologii performante de lucru și centre de colectare-prelucrare a fructelor. Soiurile care sunt productive în zonă sunt mărul, părul, caișii, cireșii, vișinii și nucii. Zona în care se află comuna este recunoscută pentru plantațiile de viță de vie care acoperă în prezent 650 ha, alte 800 ha fiind disponibile pentru amenajarea unor noi plantații
Comuna Bunești-Averești, Vaslui () [Corola-website/Science/301868_a_303197]
-
de apă curentă încă din 1967 dar numai parțial. Din 2012 s-a suprapus o altă rețea care acoperă în întregime gospodăriile din Budieni. Deocamdată această din urmă este nefuncționala. Solul și Subsolul: Sol 10-15 cm roșcat de pădure, relativ productiv, dar numai pt. anumite soiuri. Subsol din straturi de sedimente. Primul strat 5-7m din argilă galbena.In vreme de secetă prezintă crăpături adânci. După argilă galbenă urmează un strat de argilă nisipoasa. În principiu nu se gaseste piatră până la 45-50m
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]