11,500 matches
-
Vallegrande, la spitalul "Nuestra Señora de Malta" pentru autopsie și eliberarea certificatului de deces. Doctorii însărcinați cu acest demers aveau să certifice: "La 9 octombrie, la 5,30 p.m. a sosit Ernesto Guevara, aproximativ de 40 de ani. Cauza morții răni de împușcătură multiple. Cauza decesului, conform raportului autopsiei rănile din cutia toracică și hemoragia declanșată"! La 12 octombrie avea să sosească în Bolivia, Roberto, fratele lui Che, pentru a-i prelua corpul și a-l duce în Argentina. I s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
și eliberarea certificatului de deces. Doctorii însărcinați cu acest demers aveau să certifice: "La 9 octombrie, la 5,30 p.m. a sosit Ernesto Guevara, aproximativ de 40 de ani. Cauza morții răni de împușcătură multiple. Cauza decesului, conform raportului autopsiei rănile din cutia toracică și hemoragia declanșată"! La 12 octombrie avea să sosească în Bolivia, Roberto, fratele lui Che, pentru a-i prelua corpul și a-l duce în Argentina. I s-a comunicat că " a fost ars"! La 14 octombrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
la loc În opt zile. * * * Ceilalți pacienți erau o adunătură jalnică și obosită. Nu mai era nici un junky pe-acolo. Singurul pacient din salonul meu care știa mersul era un bețiv ce venise cu o falcă ruptă și cu alte răni pe față. Mi-a spus că toate spitalele publice Îl refuzaseră. La Charity i-au zis: „Întinde-o! Murdărești de sînge peste tot”. Astfel că a venit la sanatoriul acesta, unde mai fusese și cei de-aici știau că e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
scoate mălaiu’ trăgînd pălăriile din cap la oameni și fugind. Se duce lîngă un tramvai gata să plece din stație. Se-ntinde și ia o pălărie și zvîrr! a tăiat-o. Să-l vezi acu’. Are picioarele umflate, pline de răni și murdare! Doamne Sfinte! Oamenii-l ocolesc uite-așa. Ike stătea cu seringa Într-o mînă și cu acul În cealaltă. - Cum e cu injecția aia? am zis. - E OK. CÎt vrei? Cam cinci centogramos? Cinci e bine. A durat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
Manu163, prietenul băieților Pillat, rănirea gravă a lui Nicu Costinescu și aceea a lui George Brătianu, tânăr voluntar. Tremuram de frică pentru Ion Pillat, care, atașat pe lângă colonelul francez Dubois, l-a văzut rănit lângă el și mort din acea rană. Tremuram, dar eram mulțumiți de a ști că fiecare își făcea datoria. [Știri de la ei directe nu erau, dar din Stockholm primise Marghiloman o scrisoare din 25 sept. de la Olga Florescu, cerând știri de Lia și spunând că ei sunt
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
victorioasă de la Mărășești și Oituz în vara lui 1917. Aliații, la început, și rușii, mai ales, ne duseseră la dezastrul care pusese o țară pe drumuri. Francezii și englezii ne-au ajutat la urmă ca să ne vindecăm o parte din răni și să ne reculegem. Rușii, până la sfârșit, ne-au prăbușit într-o nenorocire și mai mare, căci a trebuit să subscriem - măcar vremelnic - o pace rușinoasă. Știam însă că încheierea nu era definitivă, că Germania trebuia să fie culcată la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Madgearu. Ceremonia funebră a lui Iorga a urmat pe aceasta. Cu toate odioasele măsuri de îngrădire ale guvernului, era o mulțime enormă și emoționată, de la ultimul lucrător până la cel mai de seamă intelectual, cu Academia Română în frunte. Ca să-i ascundă rănile de pe obraz [lui Iorga], îi pusese familia un strat de pudră groasă care îi făcea o mască sinistră. Din familia noastră: Lia, George Brătianu, Pia Fărcășanu, eu; profesorii universitari cei mai de seamă. A fost un curent de groază și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
sunt simple extravaganțe pretins exegete. * Timpul trece peste noi sau noi trecem prin timp? * Dăruirea nu are nici o legătură cu risipa. * Prostia, răutatea și îngâmfarea sunt surori drepte. * În Parlament se sforăie și la microfon. * Regretele sunt bune la adâncirea rănilor sufletului. * Și destinele au destinul lor. * Iubirea nemărturisită produce aceeași durere ca și cea neîmplinită. * Cine bate doar o singură dată într-o ușă, riscă să nu i se deschidă. * Regretele sunt sechele postoperatorii. * Dragostea nu este afiș publicitar, dar
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
nu înseamnă a fi excentric. * Nu sta în fața aparatului de filmat dacă nu ești fotogenic. * Frumusețea exterioară încântă privirile; cea interioară, spiritele. * Din duelul dintre două spirite alese câștigă mai ales cei de pe margini. * Mintea ascuțită înțeapă fără să producă răni. * Duelul în cuvinte e o încrucișare de săbii aurite. * Doar înfruntându-le îți dai seama de primejdii. * Poți compara orice cu orice, chiar și furnica cu elefantul; important e să păstrezi proporțiile. * Tristețea nu este opusul veseliei, ci lipsa ei
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
7 ani când în august 1822, în timpul nopții, ienicerii pun foc Iașului din toate colțurile și năvălesc asupra locuințelor incendiate pentru a jefui și ucide, "când așa cum arată Marx peste 2000 de case sunt arse și sângele locuitorilor curge", lăsând răni deschise Moldovei pentru un lung șir de ani. În afară de frământările social-politice, climatul spiritual al copilăriei lui A. Fătu l-a constituit impetuoasa mișcare cultural-științifică a lumii occidentale de la începutul secolului al XIX-lea, al cărei ecou se răspândea în răsăritul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
o lună, în mai 1887, îl găsim bolnav, de data aceasta melancolic, cum, reiese din următoarele documente extrase dintr-o scrisoare a Haretei, sora poetului, care îl îngrijea la Botoșani. 3 mai 1887. "Doctorii susțin că este la cap o rană ca la picioare, din a cărei cauză nu poate articula nici un cuvânt." 27 mai. "Bietul Mihai a ajuns în starea cea mai teribilă care poate să fie... S-a ținut consiliu de doctori și concluzia a fost că pierderea lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
un adevărat „sacrilegiu“. Astfel interpretez eu poezia Incantație, cu mereu invocatul vers „nu vreau să las urme, nu vreau să las“, care, mai mult decât o clamare a umilității (a umilinței filozofice), mie îmi pare să exprime refuzul de-a „răni“ visul de perfecțiune, de a-l macula prin exprimare trudnică, împiedicată în „amănunte“. Iată: „Nu vreau să las urme, nu vreau să las. / E-un sacrilegiu fiecare pas. Fiecare urmă care-o face pe mal / E-o rană în esențial
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
de-a „răni“ visul de perfecțiune, de a-l macula prin exprimare trudnică, împiedicată în „amănunte“. Iată: „Nu vreau să las urme, nu vreau să las. / E-un sacrilegiu fiecare pas. Fiecare urmă care-o face pe mal / E-o rană în esențial / Ah! mii de tăieturi mărunte! / Tot amănunte, numai amănunte.“ În aceeași arie de semnificații putem așeza și poezia Întoarcerea soldaților, cu memorabila viziune a dării înapoi a filmului vieții, înapoi către clipa originară, comportând sugestia refacerii și a
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
manifesta și în alt chip. Nu mai colabora la publicațiile literare, își restrânsese cercul prietenilor. Știu de ce ai venit, dar nu primesc să merg cu voi. Eu nu mă expun, nu sunt piesă de muzeu. Nu vreau să-mi etalez rănile, pentru că fiecare poezie este o rană a mea. Sunt prea multe și prea dureroase pentru a le arăta și altora...Nu iubesc nici un fel de spectacol. Sunt împotriva șezătorii, a războiului, și pentru singurătate, a răspuns el insistențelor lui Virgil
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
mai colabora la publicațiile literare, își restrânsese cercul prietenilor. Știu de ce ai venit, dar nu primesc să merg cu voi. Eu nu mă expun, nu sunt piesă de muzeu. Nu vreau să-mi etalez rănile, pentru că fiecare poezie este o rană a mea. Sunt prea multe și prea dureroase pentru a le arăta și altora...Nu iubesc nici un fel de spectacol. Sunt împotriva șezătorii, a războiului, și pentru singurătate, a răspuns el insistențelor lui Virgil Carionopol, când l-a invitat să
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
naturale ipostaze ale sale, după sute de mii de pagini dedicate anti-firescului eminescian, axate aproape exclusiv pe metafizică, folclor, științe economice și politice, Schopenhauer, Kant și Hegel, pe Nirvana, cosmologie, alchimie, istorie națională, mitologie, geopolitică etc. pe orice, numai pe rănile și nebunia omului nu această baie domestică de carnalitate are valoarea purificatoare a unei scufundări lustrale [...] aici frumusețea, în absoluta naturalețe cu care iese la suprafață adâncimea iubirii unui cuplu încremenit de zeci de ani în suprafața etichetelor de mit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
primului volum de documente Hurmuzachi și plimbându-se reconfortat printr-o natură mirifică înconjurătoare) încredințat că "aerul de aici și căldura sufletească a oamenilor, istețimea lor și înțelegerea lor, îmi vor prinde bine pentru o vacanță sortită să-mi șteargă rănile trupești și să-mi redea puterile sufletești". Secretarul boierului îi lămurește Țărăncii, cine este oaspetele ales, sosit cu trenul din Capitala țării: "toți cei mari îl cinstesc, îl cheamă Poetul și profetul Patriei, dar puțini se îngrijesc de aproape de soarta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
mai aspru pedepsit! Ei! Doamne! Bine a zis cine a zis: frica e din rai. Să-l fi văzut a doua zi pe jidan cum umbla pe pâșin 99, cum era de dulceag cu noi, l-ai fi legat la rană. Ne-a dus pănă-n Vatra-Dornei ca pe palme. Am scăpat ieftin din această încurcătură în care intrasem fără voie, dar pe care în viața mea n-am mai repetat-o. VI Știut este că în orașele mici fiecare om se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
neghină; Alți tineri cu focul sacru golurile au umplut Celor ce-au murit, sărmanii, celor care ne-au vândut. ..................................................................................... O dar, gândule sprințareț, zborul tăi ce nu-l oprești? Răscolind cele trecute numai cât mă amărești, Redeștepți simțiri ascunse, deschizi rana învechită, O! nu te-ncerca zadarnic să mă pui iar în ispită!... Astăzi când mă uit în juru-mi la cei opt copii ștrengari, Opt speranțe întrupate, marturi timpului fugari, Zic că-i dusă tinerețea-mi, rândul lor de-acuma vine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
știu întrucât acest englez original era îndreptățit să-și plaseze astfel dragostele. Eu însă știu atâta că n-aș fi schimbat pe iubitul meu tovarăș de vânătoare pe mulți prietini de cei cu fața dulceagă, alifioși să-i legi la rană. El nu avea decât trei slăbiciuni: dragostea pentru mine, pentru vânat și pentru mâncare. Zic numai trei, fiindcă noi, regii creațiunei, avem mai multe și mai rele. Dar la el vânatul precumpănea toate. Așa, de exemplu, unde era chip să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
pentru conceptul expus, este benefic. E cazul rănirii, deci apariția unei independențe parțiale a celulelor. De ce acest efect este benefic? Pentru că celulele animale sunt În general iubitoare de medii reducătoare și ca atare vor fi astfel stimulate În Înmulțire, acoperind rana. Evident, În momentul În care noile celule se vor Întâlni În centrul rănii, adică când nu va mai exista nici o margine propriu-zisă, Întregul fiind reconstituit, potențialul redox va crește, inhibând ulterioara și inutila proliferare celulară. Noi mai cunoaștem o rană
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a celulelor. De ce acest efect este benefic? Pentru că celulele animale sunt În general iubitoare de medii reducătoare și ca atare vor fi astfel stimulate În Înmulțire, acoperind rana. Evident, În momentul În care noile celule se vor Întâlni În centrul rănii, adică când nu va mai exista nici o margine propriu-zisă, Întregul fiind reconstituit, potențialul redox va crește, inhibând ulterioara și inutila proliferare celulară. Noi mai cunoaștem o rană care ne doare mai tare: rana ce despică Moldova. Vă rog să-mi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
rana. Evident, În momentul În care noile celule se vor Întâlni În centrul rănii, adică când nu va mai exista nici o margine propriu-zisă, Întregul fiind reconstituit, potențialul redox va crește, inhibând ulterioara și inutila proliferare celulară. Noi mai cunoaștem o rană care ne doare mai tare: rana ce despică Moldova. Vă rog să-mi permiteți să caut asocieri ale durerii noastre În biologie; asta nu trebuie să mire: așa cum biologicul precede/condiționează socialul, ecologicul, de care ne ocupăm de obicei, mai
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
noile celule se vor Întâlni În centrul rănii, adică când nu va mai exista nici o margine propriu-zisă, Întregul fiind reconstituit, potențialul redox va crește, inhibând ulterioara și inutila proliferare celulară. Noi mai cunoaștem o rană care ne doare mai tare: rana ce despică Moldova. Vă rog să-mi permiteți să caut asocieri ale durerii noastre În biologie; asta nu trebuie să mire: așa cum biologicul precede/condiționează socialul, ecologicul, de care ne ocupăm de obicei, mai Înseamnă ceva: o ecologie de ordin
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
precede/condiționează socialul, ecologicul, de care ne ocupăm de obicei, mai Înseamnă ceva: o ecologie de ordin ideatic. Nu doar un mediu curat, dar și relații Între oameni și țări, la fel, adică o ecologie a Întregului, o ecologie holistică. Rana de carei vorba e Prutul și, evident, apa sa trebuie să fie mai reducătoare decât pământul de deoparte și de cealaltă a lui. Așa și este În realitate: solul are o valoare situată Între 26 și 31, iar apa Prutului
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]