10,187 matches
-
deja o ajustare a unghiului de percepție a folclorului în funcție de reprezentările "centrale", cei care oferă textele populare modificând intenția din spatele lor în funcție de așteptările pe care le estimează la interlocutorul lor occidental. Al treilea moment, intrarea materialului românesc în circuitul de reflecție parizian. De la începutul anilor '50, diverse ilustrări ale cazului românesc apar în eseurile lui Michelet. Un capitol despre România, cu numeroase aprecieri ale poeziei populare și cu citate importante, scris încă din 1851, va fi publicat inițial în L'Evénement
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
al frumosului sub umbrela arheologiei. Cursul de Istoria arheologiei, inițiativă de "avangardă" în contextul epistemic al epocii, e menit în esență să legitimeze o estetică bazată pe fapte de viață cotidiană 62. Înainte însă de a plonja în amănuntele acestei reflecții estetice trebuie să punem întrebarea: de ce tocmai arheologia? Adică de ce a fost nevoie de apariția pe piață a unei discipline istorice cu un grad înalt de specializare ca să devină posibilă o asemenea reflecție "estetică"? Întrebarea vizează într-un sens mai
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
însă de a plonja în amănuntele acestei reflecții estetice trebuie să punem întrebarea: de ce tocmai arheologia? Adică de ce a fost nevoie de apariția pe piață a unei discipline istorice cu un grad înalt de specializare ca să devină posibilă o asemenea reflecție "estetică"? Întrebarea vizează într-un sens mai larg cazurile, destul de numeroase, de scriitori care au descoperit ștința vestigiilor istorice în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În cultura română cei mai cunoscuți sunt Cezar Bolliac și Alexandru Odobescu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
într-o luptă pentru recunoaștere culturală. Împotriva istoriei care privilegiază popoarele majore și "gloria" lor, arheologia diseminează, prin descoperirea "binelui" și a "frumosului", o operă latentă, încifrată in nuce în practicile cotidiene. Prin orientarea ei spre viață, arheologia angajează o reflecție asupra puterilor creatoare: "viața" e resursa celor care nu au reușit să se impună în memoria umanității, a celor fără opere și fără Panteon. E ultimul resort productiv al popoarelor mici, posibilitatea lor de a compensa, șansa lor de a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
care era proprie experienței estetice și religioase premoderne, devenită desuetă într-o cultură fondată pe multiplicarea mecanică a reprezentărilor. Termenul a căpătat sens deplin în dezbaterile din anii '30 din jurul noilor tehnologii ale imaginii, cinematograful și fotografia, și, ulterior, în reflecția care a vizat "societatea spectacolului" după anii '60. Sigur că, în contextul interesului romantic pentru antichități, conceptul benjaminian face figură anacronică. Ceea ce pune în evidență e un raport particular cu trecutul, care focalizează asupra prezenței faptelor istorice: Departe de a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
acele balanțuri grațioase în cadrilurile ce se formară numaidecât după întoarcerea lor la pavilion?90. Ceea ce trebuie remarcat e că la originea acestui mod de a privi realitatea și a acestei atenții față de prezența perisabilă a ființei se găsește o reflecție asupra timpului. Citez un fragment de la începutul textului: Sunt niște sărbători, niște obiceiuri naționale care îți recheamă totdauna trecutul și îți pune de față niște impresii mai pierdute prin întâmplările mai nouă ce se gravă una după alta în memoria
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
modern. Bolliac urmărește să se poziționeze în raport cu o anume viteză, o capacitate de a expune și de a amenința aparențele, o sensibilitate pentru stările tranzitorii care sunt caracteristice modernității. E aceași percepție care, într-o altă lume, avea să stimuleze reflecția lui Baudelaire în marginea fotografiei sau mai târziu, pe aceea a lui Walter Benjamin asupra "pasajelor" urbane. Măcar sub forma unei ipoteze de lucru, să acceptăm că sentimentul precarității vieții, care a fost transferat spre arheologie de către scriitori la sfârșitul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
fundamental Poezia, avea să reia expresia ca să denumească sensibilitatea lirică feminină: "Fămeile sunt, fără contestație, de o mie de ori mai simțibile, mai tolerante, mai spirituale și mai poetice decât noi; sufletul lor posedă o mai mare porție din acea reflecție poetică ce a căzut peste omenire la originea sa97". "Doza de poezie" e expresia intermitenței și a parțialității, a discontinuității fundamentale care se repercutează asupra textului literar, dar văzută de data aceasta din perspectiva originii, ca o inconsecvență a acțiunii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
capacitate de creație. Prin această intuiție subterană a timpului care face operă, vocabularul arheologiei și orizontul ei imaginar au infiltrat percepțiile estetice, inspirând o viziune a forțelor creatoare. Și în acest sens, temele arheologiei au funcționat ca o resursă de reflecție și de reprezentare, oferindu-se pentru utilizări și extrapolări în afara câmpului strict disciplinar. 3.7. Metaforele formei: mozaicul și mărgăritărelele Ceea ce sare imediat în ochi în textele critice din jurul anilor 1860-1870 e frecvența cu care se invocă metafore ale lumii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
timpului, și asta în ciuda conotațiilor negative ale dezordinii și incompletudinii. O să închei acest scurt inventar de recurențe invocând exemplul lui Aron Densușianu care avea să folosească expresia tocmai în virtutea conotațiilor sale negative: o propune ca titlu al unui serial de reflecții critice, publicat sub forma unui schimb epistolar de Familia în 1870, unde șirul de mărgărite identifică un dispozitiv compozițional liber, capabil să conțină texte cu caracter eterogen, ilustrând în esență o reflecție nesistematică. Iată justificarea din primul episod: Eu însă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o propune ca titlu al unui serial de reflecții critice, publicat sub forma unui schimb epistolar de Familia în 1870, unde șirul de mărgărite identifică un dispozitiv compozițional liber, capabil să conțină texte cu caracter eterogen, ilustrând în esență o reflecție nesistematică. Iată justificarea din primul episod: Eu însă voi să-i dau un nume cu totul blând, ba chiar poetic, și acela este... dar l-ai văzut în fruntea acestei epistole: "Înșirate-margarite". Știu că la mulți nu le este nimic
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
înăuntru. Ca și cum dintr-o dată populația pe care o mobilizează literatura s-ar fi întors pe dos și ar umbla cu sufletele pe afară. Istoriile vocației încep de obicei de la analiza lui Max Weber din 1904, Etica protestantă și spiritul capitalismului. Reflecția e veche și multe dintre mijloacele și concluziile ei au fost contestate. Totuși, două lucruri mi se par în continuare inspiratoare. În primul rând, ceea ce a arătat Weber a fost că interioritatea și conceptualizările ei nu sunt o afacere individuală
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
arătat Weber a fost că interioritatea și conceptualizările ei nu sunt o afacere individuală. În ciuda unei lungi tradiții a confesiunii care a creat sentimentul că cele ce se petrec în sufletul fiecăruia nu pot fi scrutate decât de protagonistul lor, reflecția asupra "chemării" a demonstrat, dimpotrivă, caracterul sociologic al acestei realități. Temele care orientează existențele individuale, ideile care organizează dinamica și sensul vieților se sprijină pe reprezentări culturale, împărtășite de întreaga comunitate. În al doilea rând, eseul lui Weber a demonstrat
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
creeze "vecini", să se înconjoare de reprezentări ale altor națiuni concurente. S-a spus despre literaturile naționale că trebuiau să își inventeze tradiții; era la fel de important să își inventeze "vecini", să se înconjoare de reprezentări ale altor națiuni. Într-o reflecție asupra culturilor literare emergente în secolul al XIX-lea, Pascale Casanova propunea să le numim "combative". Termenul e menit să definească literaturile naționale nu într-o unică relație cu un mare centru cultural - așa cum fac categoriile consacrate: "mici" (Kafka), "minore
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
autor. În volumele din Lepturariu în care literatura se asociază biografiilor, textele se organizează în jurul unor nume: Dimitrie Bolintineanu e centrul de gravitație pentru nouă poezii, Vasile Alecsandri - pentru opt. Orientarea lor spre lumea exterioară a fost alterată fundamental. În reflecția sa asupra "funcției autor", Michel Foucault definea auctorialitatea prin prezența și transformarea evenimentului istoric. Unitatea pe care un autor o conferă textelor e strâns determinată de timpul cu care este contemporan, de filtrarea și prelucrarea istoricității sale: "autorul este ceea ce
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
unei personalități atât de atrăgătoare 124. Inversiunea dintre biografie și operă asupra căreia insistă Maiorescu arată ce s-a schimbat în mod profund în economia vocației: chemarea, ceea ce îl mobilizează pe poet din interior, nu se mai reconstituie printr-o reflecție psihologică, ci printr-una critică. Textele ni se pun sub ochi pentru că în ele s-a configurat o singularitate, pentru că ele îl conțin pe Popovici-Bănățeanul. Chemarea lui se ascunde în operă, oricât ar fi aceasta de indiferentă estetic. E locul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
realizat prin precizarea progresivă a pozițiilor legitime din câmpul literar: definirea socială a statutului de scriitor, organizarea uniunilor de creație, delimitarea unor spații privilegiate ale comunicării și ale sociabilității literare, determinarea acțiunii critice, prescrierea conduitelor cititorului de literatură etc. În vreme ce reflecția în marginea productivității implica masa extinsă a populației, profesionalizarea se baza pe normarea strictă a sferelor de creație și consum. Cu excepția câtorva momente când specializarea practicilor literare a fost pusă la îndoială (după Primul Război Mondial, în condițiile de reformă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a fost puternic marcată de delimitarea filosofică a unui câmp al literaturii, prin disocierea componentei estetice de componenta etică a producțiilor spirituale. Asta a însemnat definirea unei colecții finite de obiecte asociate literaturii, care excludea, prin chiar premisele ei, o reflecție despre "puteri". Convingerea că literatura nu trebuie să se ocupe decât de lucrurile "literare" era incompatibilă cu sfera atât de eterogenă a căutărilor de la începutul literaturii române. În perspectivă autonomistă erau propriu-zis ilizibile mitologiile productivității și nevoia lor de cuprindere
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nu le "vedem", chiar și atunci când fac parte din corpul unei idei istorice - ca și în textele lui Maiorescu... Ajung din nou în punctul din care am plecat. Poate că, de fapt, întrebarea relevantă nu e de ce mi-a scăpat reflecția despre "puteri" a lui Maiorescu - pentru că, în fond, cauzele devalorizării unui asemenea mit sunt previzibile -, ci de ce am văzut-o acum. Într-una din versiunile ultimului său eseu major despre "Conceptul istoriei", Walter Benjamin spunea că există un moment al
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
acceptat să citească manuscrisul și să îmi împărtășească reacțiile de lectură atât de repede pe cât îmi doream să le aflu. Mă simt îndatorat, de asemenea, Ioanei Bot și lui Alexander Baumgarten, coordonatorii programului prin care a fost finanțată documentarea acestei reflecții, pentru îngăduința cu care au sprijinit căutări și curiozități care uneori nu aveau legătură cu tema oficială de cercetare; și, mai ales, pentru răbdarea cu care au așteptat maturizarea cărții. Și, ca întotdeauna, îi mulțumesc Ligiei, care citește, peste umărul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Ithaca, 1988, pp. 18-36; Claudio Guillén, "Emerging Literatures: Critical Questionings of a Historical Concept", în Reingard Nethersole (ed.): Emerging Literatures, Peter Lang, Bern - Frankfurt - Paris - New York, 1990, pp. 1-23.). Tema continuă să suscite interes prin gradul ridicat de generalitate, ca reflecție în marginea inițierii carierelor literare: Catherine Morency, Poétique de l'émergence et des commencements. Les premiers écrits de Miron, Lefrançois, Gauvreau, Giguère et Hébert, Nota bene - Sillage, Montréal, 2014. Pentru o abordare critică a acestui domeniu, există articolul clasic al
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și tendințe în perioada pașoptistă, Minerva, București, 1976, pp. 285-296 și în Revista de filosofie, vol. XXV (1978), nr. 2, pp. 231-238. 79 Jefferson, Genius in France, capitolul 3 "Language, Religion, Nation" § 1093. 80 Din păcate, nu am putut fructifica reflecția lui Jean-Alexandre Perras, L'Exception exemplaire: Inventions et usages du génie, XVIe - XVIIIe siècle (Garnier, Paris, 2016), apărută după încheierea cărții mele. La origine teză de doctorat, această cercetare beneficiază de experiența lui Ann Jefferson (cu care Jean-Alexandre Perras a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Signaling Theory, Strategic Interaction, and Symbolic Capital", Current Anthropology, vol. 46 (2005), nr. 2, April, p. 222. Teoria reia unele idei mai vechi, care leagă excesul și cheltuiala de încercarea de a obține prestigiu. Pe traseul acestei idei se găsesc reflecțiile unui sociolog american de la sfârșitul secolului al XIX-lea, Thorstein Veblen, eseul lui Marcel Mauss despre dar sau considerațiile lui Pierre Bourdieu despre capitalul simbolic. 88 Schaeffer, L'Expérience esthétique, capitolul " La théorie de la signalisation coûteuse: le modèle réductionniste" § 4653
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cursuri de la Collège de France date de Roland Barthes la sfârșitul anilor '70, s-a numărat și unul dedicat comunității văzute din perspectiva literaturii, intitulat Comment vivre ensemble (ediție îngrijită de Claude Coste, Seuil/ IMEC, Paris, 2002). În centrul acestei reflecții stă cenobitismul pentru că, asemeni lui Heliade Rădulescu, și autorul Mitologiilor încearcă să gândească o societate care să ofere ordine și în același timp să ocrotească conduitele subiective. Și Barthes - antimodernul - caută o ieșire din democrație și din logica ei de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
p. 11. 73 Ibidem, p. 4. 74 Ibidem, p. 18. 75 Ibidem, pp. 14-15. 76 Ibidem, p. 17. 77 Ibidem, p. 16. 78 Țin să subliniez convergența acestei analize cu studiile pe care Andi Mihalache le-a dedicat, în cadrul unei reflecții istorice mai ample, raportului pe care practicile patrimoniale și de consacrare monumentală îl întrețin cu sensibilitatea estetică și cu formarea identității moderne. Mă refer mai ales la "Eul modern în arta monumentelor de for public" și "Cultul eroilor și poetica
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]