11,090 matches
-
în schimb, a devenit mai violent; iar bătrânul Manole mai nestăpânit.. Jupâneasa Ilisafta are toate boalele cunoscute și necunoscute. Candachia și Cristea se potrivesc în grandomania lor nevinovată se laudă mai ales pentru ce au ei toate bune, frumoase și scumpe. Nevasta lui Dămian înțelege că, în familie, trebuie să menajeze pe jupâneasa Ilisafta și, în consecință, își menajează bună voința ei. Ionuț fuge dela Brăila cu ajutorul a două fete turcoaice, pe care le duce apoi în adăpost la o sfântă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ridicat puntea. Un călugăr veghează acolo și primește și ospătează pe întârziații în munte. psihiphisa = mozaic Zice Nikitos că la 6712 (1204) cruciații au prădat sfintele mănăstiri, au rupt scoarțele de aur ale evangheliilor și sfintele cruci bătute în pietre scumpe... La kiliandri (porți), în vremea luptelor religioase ale bizantinilor, au fost măcelăriți o mie de monahi (pentru unirea cu papa dela... contra unirii cu papa dela Roma) (Discurs al arhimandritului când se vorbește de ajutorul papei) A lăsat pe creștini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
negoț. Moartea, mângâierea sărmanului. Degeaba dai săpun harapului și sfat nebunului. Dacă popa iese în drum și se pișă, poporănii dau și ei fuga, ca să se c... Câștigul e frate cu paguba. Marfa nu se plânge de vameși. Nimic mai scump decât iefteșugul. Negustoria nu cunoaște tată și mamă. Punga se satură greu și flămânzește degrabă. Sănătate fără bani, boală fără durere. Celui care are de plătit datorie de Paști, i se pare postul prea scurt. Banul împrumutat se duce râzând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
j'ai pu graver avec sécurité et leur injustice, et leurs bienfaits, et leur domination tyrannique. Mirajul acestor versuri hipnotice (Șt. Tătărăscu) zăgazuri așezate pe temelii mișcătoare de ambiții trecătoare (Mandrea) hainele nu și le-a schimbat au rămas ca scumpe imponderabile din care se adapă și acum (pr. Partenie) Lințoliul insolvabilității interes specific de partid Trebuie să ne unim pentru a lupta împotriva interesului național amenințat. Țara aceasta cu ultima sforțare a conștiinții sale... ... pentru interesele implacabile ale României de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a vătăma semenului tău Spiritul gregar e cangrena libertății. Libertatea nu se învață decât în elementul ei, cași înotul. singura cauză bună. Pânea și libertatea noroadelor se câștigă întru sudoarea frunților. (Lamennais) Cu cât mai multă libertate, cu atât mai scumpă patrie. Esența însăși a progresului. Unde se păstrează moravuri de sclavi, libertatea e un cuvânt de dicționar. Poporul fără libertate rămâne la instincte. Facultatea specială de a îndeplini anumite acte. Facultatea de a lucra, fără constrângerea voinții altuia. Posibilitatea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
e o chestie deci de cultură și educație. *1 În 1840 s-a găsit în Africa, pe ruinele vechei Cartagine, o inscripție, căreia d. general Duvernier i-a dat următoarea tâlcuire: "Aici odihnește Amilcar, părintele lui Anibal, ca și acesta scump patriei și temut de dușmani." Un oarecare cărturar sârb, care a studiat dialectele semite, susține însă că inscripția ar avea altă tălmăcire și anume: "Preoteasa zânei Isis a ridicat acest monument primăverii, grațiilor și trandafirilor care încântă această lume." Față de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe dumneata undeva, cândva, nu-i așa? Tot ce se poate, răspunde scriitorul; mi se întâmplă une-ori să mă duc și eu pe acolo. Gândiți-vă, domnilor, declama un om din vechea protipendadă, cât sânge a vărsat boierimea pentru apărarea scumpei noastre patrii. Dar poporul de rând, îl întrerupe cineva; ce-a vărsat, mă rog? Apă? *1 Dimineața e mai înțeleaptă decât sara. [NOTĂ Spița lui C. Cantemir] Spița lui Constantin Vodă, zis Cantemir, după Sever Zotta (Despre neamul Cantemireștilor): Constantin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
am slăvit-o acum treizeci și trei de ani, în vechea Academie Română. Iubiți tovarăși și prietini, poetul anonim pe care l-am slăvit atunci a încetat de a mai exista odată cu lichidarea analfabetismului în patria noastră. Poetul anonim rămâne o umbră scumpă și sfântă a trecutului și mă aflu astăzi în situația acelui împărat din legendă care plângea cu un ochi și râdea cu celălalt. Poporul nostru a trecut dintrodată, într-un singur deceniu, momentul istoric al culturii lui, pășind puntea cătră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
se îndeletnicesc cu asemenea prospecțiune. Dacă a greșit marele Alecsandri, și cu alții după el, neînțelegând deplin taina poetului anonim, cu atât cei care încearcă a o înfățișa astăzi sunt supuși greșalelor. Să ne mulțămim numai cu ceea ce e adevărat scump și fără scădere în opera marelui anonim. * Pe o femeie n-o dezonorează niciodată faptul că a fost iubită și cântată de un poet de talent. (Sainte Beuve). * Îmi pare rău că mustrarea mea atinge pe unii dintre scriitorii noștri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
plin. Ce fel de război Între șoarece și cotoi? Dacă ai bani și bucate Toată lumea ți-i frate. Femeia a ieșit pe lume Cu trei zile mai înainte decât diavolul. Cu pușca în haiducul În muiere cu ciubucul. Cele mai scumpe pere Sunt cele ieftine. Cea mai plăcută înghițitură E cea dintăi. Broasca a văzut cal la potcovar Și a ridicat și ea piciorul de dinapoi spre faur. Afaceri cu drepți Tovărășii cu înțelepți. Vinului îi priește butoiul Nu bețivul. Magar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
De multă vreme auzim în jurul nostru, necontenit, glasul descurajării: nivelul vieții sociale de după războiu se coboară! Viața politică, viața socială, viața particulară toate se coboară. Voi observa că, în schimb, se ridică altele, potrivit unor legi fizice. Moneda noastră națională scumpă tuturor a devenit foarte ieftină și s-a coborât foarte jos. În schimb, s-au suit mărfurile. Moravurile s-au coborât. Poate. În schimb, rochiile femeilor s-au plasat la un nivel de compensație. Înainte vreme, sexul frumos se desgolea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
document ne îngăduie să schițăm parțial aria legăturilor comerciale pe care Moldova le întreținea în secolul al XV-lea. Prin intermediul negustorilor brașoveni pe piața târgurilor moldovenești se desfăcea, printre altele, postavul de Colonia și de Louvain, care era cel mai scump și după aceea postavul de Buda și din Cehia. Amănuntele acestea ni se par sugestive dintr-un anumit punct de vedere. Și anume, ne demonstrează că Moldova era angrenată într-o arie comercială largă, europeană. Imaginea se va completa cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a reușit să fugă la turci. La 24 noiembrie, Ștefan intra în București și „au luat pre doamna Radului vodă și pre fiică-sa Voichița o au luat-o luiși doamnă și toată avuțiia lui și toate veștmintele lui cele scumpe și visteriile și toate steagurile lui”. Oastea Domnului a stat trei zile lângă cetatea Dâmboviței. În Cronica moldo-germană se arată că Radu cel Frumos a venit cu 13.000 de turci și 6.000 de munteni. S-a dat o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
întru nimic supus regelui Ungariei, ci domn al țării și al neamului său”. Venețienii au făcut demersuri în acest sens, dar fără nici un rezultat. Interesați de o alianță cu domnul Moldovei, ei au trimis un sol cu bucăți de stofă scumpă pentru Ștefan, cerându-i să dea informații despre puterea militară a Moldovei și despre relațiile acesteia cu vecinii. Nu uitau să-i recomande solului că Ștefan datora Serenissimei 200 de ducați și, dacă era cu putință să scoată ceva, nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ucis și el când sultanul a asediat cetatea Neamțului. Pierea aproape jumătate din Sfatul Domnesc. Printre morți și prizonieri s-au aflat boierii cei mari și viteji, elita oastei moldovenești, oameni care, datorită averilor lor, aveau posibilitatea să cumpere armuri scumpe. O mie de oameni foarte bine înarmați constituia o pierdere însemnată. Despre cea de-a doua parte a campaniei din 1476 nu avem decât știri fragmentare, care nu îngăduie stabilirea cu exactitate a acțiunilor militare. După lupta de la Valea Albă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
boierii săi în cetatea sa de scaun a Sucevei. Și a făcut acolo Ștefan voievod ospăț mare mitropolitului și episcopilor și boierilor săi și întregii lui oștiri. Și mulți viteji a numit atunci și a dăruit multe daruri și veșminte scumpe boierilor săi și vitejilor și întregii lui oștiri. Și pe toți, după vrednicie, i-a trimis pe fiecare la ale sale, și i-a învățat să laude și să binecuvânteze pe Dumnezeu pentru cele întâmplate, căci de la Dumnezeu a fost
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Nicolae, în orașul Hârlău. Și astfel s-au adunat toți în acea zi, și acolo a făcut atunci domnul Ștefan voievod mare ospăț tuturor boierilor săi, de la mare până la mic, și mulți viteji a numit atunci, dăruindu-i cu daruri scumpe, pe fiecare după vrednicia sa. Și i-a trimis la ale lor și i-a învățat să laude și să binecuvânteze pe Dumnezeu cel de sus pentru darul ce le-a dat, căci toate sunt cu putință de la Dumnezeu. Grigore
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
numărul de cai folosiți - 70. Aceasta sosea în capitala regatului vecin în ianuarie 1501. Solia trimisă la Veneția ajungea în cetatea de pe lagună în februarie 1501. Solii cereau venețienilor îngăduința de a angaja un medic și de a cumpăra stofă scumpă, țesută cu fir de aur (panni d’oro). În aceeași vreme, o solie ungară sosea la Moscova, în ianuarie 1501, iar o alta, polo-lituaniană, în februarie 1501. Nu se ajunge la o împăcare. Pe de altă parte, Ioan Albert trimisese
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Babici satul Cobâlia de Sus, unde a fost casa lui Stan Babiș, ginerelui lui Stan Babiș, Luca Cauteș și soției lui, fiica lui Stan Babiș, anume Luna, și fratelui ei Ivanco, fiul lui Babiș, pe doi cai buni “așa de scumpi cât 280 de zloți tătărești.” Este vorba de răscumpărarea unei ocini. La 25 ianuarie 1472, domnul îi întărește lui Șandro Tătăreanul satele Moinești, Sârbi și Geamiri, mai sus de târgul Iași. Iar “Cernu, Romănel și Drăgoi și tot neamul lor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
28 august 1466. Ilca a recunoscut vinovăția tatălui său și “a plătit Ilca moartea lui Andreică” cu satul Brătiești. Așadar, viața unui om, fie el și boier, valora cât un sat, în cazul de față, însă, satul fiind ceva mai scump, Petrea stolnicul îi dă Ilcăi 40 de zloți tătărești ! (La 4 martie 1479, Ilca vindea un sălaș de țigani lui Dajbog, pârcălab de Neamț, iar la 29 august 1480, Voica, ce-a de-a doua fiică a lui Petru Ponici
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
husari viteji s-au prăpădit atunci” (Ibidem). După campania din 1481, domnul le face un mare ospăț mitropolitului și episcopilor și boierilor săi, și întregii lui oștiri. „Și mulți viteji a numit atunci și a dăruit multe daruri și veșminte scumpe boierilor săi și vitejilor și întregii lui oștiri” (Ibidem, p.47). Pornind de la textul lui Dlugosz, care a tradus cu „pe mai mulți țărani îi făcu boieri”, s-a considerat că Ștefan cel Mare i-a făcut boieri pe unii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dintre reședințele preferate ale lui Ștefan cel Mare. După campania din 1497, domnul a slobozit oastea cu porunca să se strângă iarăși de Sfântul Nicolae la Hârlău, unde a făcut ospăț tuturor boierilor săi și le-a oferit vitejilor daruri scumpe. Aici s-a semnat tratatul de pace cu Polonia, în 1498. Urmașii lui Ștefan, inclusiv Petru Rareș, au locuit în curțile de la Hârlău, ceea ce înseamnă o preocupare de a îngriji curtea aceasta, pe care Bandini, în 1636, o vedea ca
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mai jos de talie, tivită la poale și la mâneci cu hermină. Încălțămintea e din stofă (sau din piele fină) de culoare roșie, culoarea purtată de monarhi. În biserică s-a moștenit Bizanțul cu ceremonialul lui fastuos. Odăjdiile din stofe scumpe, cusute cu fir de aur, argint și de mătase, mitrele purtate de înalții ierarhi fiind împodobite cu pietre scumpe, fac ca încoronarea domnului să repete ceremonialul împărătesc. Comerțul dintre Orient și Occident, ale cărui căi se intersectau pe pământul Moldovei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fină) de culoare roșie, culoarea purtată de monarhi. În biserică s-a moștenit Bizanțul cu ceremonialul lui fastuos. Odăjdiile din stofe scumpe, cusute cu fir de aur, argint și de mătase, mitrele purtate de înalții ierarhi fiind împodobite cu pietre scumpe, fac ca încoronarea domnului să repete ceremonialul împărătesc. Comerțul dintre Orient și Occident, ale cărui căi se intersectau pe pământul Moldovei, oferea posibilitatea procurării mătăsurilor orientale și a brocarturilor țesute la Veneția, la Florența sau la Malines. Domnul comanda asemenea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ca încoronarea domnului să repete ceremonialul împărătesc. Comerțul dintre Orient și Occident, ale cărui căi se intersectau pe pământul Moldovei, oferea posibilitatea procurării mătăsurilor orientale și a brocarturilor țesute la Veneția, la Florența sau la Malines. Domnul comanda asemenea stofe scumpe în Italia, iar venețienii îi trimiteau în anii marei confruntări cu turcii două bucăți de stofă scumpă (panni d’oro). Luca, solul trimis la Veneția în 1502, apărea în Senat îmbrăcat cu o haină scumpă, țesută în atelierele venețiene. Doamnele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]