11,011 matches
-
și a cântărit foarte bine acele momente de debut aș spune, în a-mi oferi mici piese care să vină în consonanță cu vârsta și momentul cuvenit. Niciodată prea mult, niciodată întâmplător. Așa am primit primul meu ceas de mână „Slava”, la finele clasei a IV-a. Era un format mic, rotund, căruia mama îi atașase o brățară superbă dintr-un gablonz adus de marinarii din port. L-am purtat aproape neîncetat până am fost admisă la Iași, când mama mi
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
se abate tot mai mult, spre stânga și cade în baltă, în fața Igliței, peste Dunăre. Nici fata nu s-a lăsat mai prejos, apucă un bolovan din vârful Pricopei și-l repede spre uriașii brăileni. Piatra face o curbă prin slava cerului și apoi pornește drept în jos. De atâta putere și iuțeală cu care vine s-a înroșit puternic, iar dogoarea ei îi umple de groază pe brăileni. Se pare că fata n-a fost mai dibace decât uriașul brăilean
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
Îndurare, Doar tu, din negrul și tăcutul palat ai coborât la mine, Îndurătoare. Cu brațe moi ai cuprins trupu-mi șubred la sânu-ți cald l-ai strâns și buzele tale fragede pe buzele-mi arse au stins chinul istovitor din mine. Slavă ție, slavă, Venus Libitina! Călătorule, de cobori În cetatea celor vii spune-le că-i dulce sărutarea morții și-i primitor și cald pământul, mama și mormântul al tuturor. FORMAȚIUNEA NOASTRĂ SUFLETEASCĂ BOEMĂ ERA, ÎN fond, alimentată din afară de acel
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
tu, din negrul și tăcutul palat ai coborât la mine, Îndurătoare. Cu brațe moi ai cuprins trupu-mi șubred la sânu-ți cald l-ai strâns și buzele tale fragede pe buzele-mi arse au stins chinul istovitor din mine. Slavă ție, slavă, Venus Libitina! Călătorule, de cobori În cetatea celor vii spune-le că-i dulce sărutarea morții și-i primitor și cald pământul, mama și mormântul al tuturor. FORMAȚIUNEA NOASTRĂ SUFLETEASCĂ BOEMĂ ERA, ÎN fond, alimentată din afară de acel liberalism intelectual
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Mihail Smolsky, semnând În literatură Sorbul, nu este chiar al nației noastre, cu fața lui scofâlcită, părul și țăcălia blond-roșcate, mersul legănat și nesigur de om călare, când pe un picior, când pe altul, tocându-și averea cu o nepăsare slavă, În petreceri și echipaje cu „muscal cu cauciuc“ („Gata, conașule!“ Îi striga pe vremuri Mișca, birjarul boierilor, repezindu-și telegarii Orlov, când tânărul Smolsky apărea În Piața Teatrului Național, obosit și scârbit de atâta trai prea bun), după câteva luni
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de viață [...]. Filozofie sau semn de civilizație Într-o măsură Încă și mai originală și mai cu semnificație pentru acest colț al nostru de Europă sud-estică, pentru această răspântie de Întâlniri a tuturor popoa relor, getice, grecești, romane, celte, germanice, slave și turanice, atâtea seminții cu tradiții și rostuieli proprii În această esențială și plăcută Îndeletnicire a vieții, cea dată pe seama gurii și a pântecului. La care se adaugă, mai departe, un alt con siderent: prodigalitatea nesfârșită a acestui pământ al
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
În mod special pe reușita festivalului de poezie. L-am liniștit imediat, Întrebându-l dacă acesta a avut loc În decembrie, când am Început eu jurnalul. N-a mai avut replică, dar a bombănit În continuare, conchizând că totul e slavă deșartă. Una pe care atât eu, cât și el, Încă o căutăm, nedetașându-ne de orgoliul de a fi În central atenției. Ceva progrese am făcut, dar tot mă mai râcâie când văd că sunt omis atunci când am fost present
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
noapte la intrarea dinspre strada Florilor. Osanalele au compensat, În schimb, setea de adulare a ierarhului, noii preoți de la „Buna Vestire“ Întrecându-se În elogii. Baia de mulțime l-a antrenat și pe proaspătul reales primar, pentru reușită P.S. aducând slavă lui Dumnezeu și mulțumiri publice. Dar uite că iar am Început să judec și să clevetesc, dându-i dreptate lui Aristotel, cel care, În Etica nicomahică (Editura Științifică și Enciclopedică, 1988, p. 197), consemna: Se pare că aspirația spre onoare
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
câteva tămâi și chiar vreo patru calendare din cele aduse de Părintele Casian. Și cum după Începerea Liturghiei vînzoleala s-a mai domolit, pe la ora 1 am putut să vin În biserică și să mă umplu, nevrednicul de mine, de Slava lui Dumnezeu prin Sfânta Împărtășanie. 26 decembrie 2012 Ascultarea de la pangar Începe să mă indispună și nu atât pentru că sunt nevoit să stau În frig, ci mai ales pentru că nu particip decât fragmentar la slujbe. Să sper că această situație
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
centrală, așa că, la Întoarcere, frățiile lor au găsit și lumină, și caloriferele În curs de Încălzire. 28 decembrie 2012 62 de ani! S-a mai dus un an din viață, dar nu am niciun chef să fac vreun bilanț, deși, slavă lui Dumnezeu, realizările nu au lipsit. Cea mai mare dintre toate este tocmai venirea mea la mănăstire, amânată poate prea mult, Însă un pas important pe calea mântuirii. Totul depinde acum doar de propria voință, dar mai ales de ajutorul
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
liniștea teribilă care s-a lăsat am auzit toți, limpede, ce a rostit domnul Toma amenințător: Dumnezeu s-a supărat pe noi. Deasupra orașului s-au adunat nori negri, ploaia sfârșitului a început, vine potopul, eu plec. Uitați-vă spre slăvi, două armate se luptă în cer, deasupra orășelului nostru, armata făpturilor de lumină și cea a făpturilor de întuneric, sub comanda lui Apolion, soarta bătăliei e pecetluită... După ce și-a încheiat micul discurs, pantofarul s-a înclinat spre tribuna oficială
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
sufletul de tristețe, de îndoială, de pustiu și de aceea plecarea mea dintre cei vii se petrece cu extremă dificultate, cu încetinitorul, nu mă îndur să plec, mă înălț, mă înălț de la pământ, însă cu încetinitorul, zbor, mă duc spre slăvi, dar ca un melc, ca o broască țestoasă, încet, încet, urc în lumină și cu cât urc, cu atât lumina este mai intensă și mai virginală, sunt sigur că străbat zone neîntinate, nici un picior de om nu a pășit vreodată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
rătăcit, neștiind ce e cu el acolo, apoi a apucat microfonul și a rostit limpede, tunător: - Dumnezeu s-a supărat pe noi. Deasupra orașului s-au adunat nori negri, ploaia sfârșitului a început, vine potopul, eu plec. Uitați-vă spre slăvi, două armate se luptă în cer, deasupra orășelului nostru, armata făpturilor de lumină și cea a făpturilor de întuneric, sub comanda lui Apolion, soarta bătăliei e pecetluită... În sală s-a pogorât o liniște desăvârșită. Se auzea o muscă mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
opriseră stația de amplificare, sala, construită în perioada interbelică, avea o acustică bună. Se auzea perfect: - Dumnezeu s-a supărat pe noi. Deasupra orașului s-au adunat nori negri, ploaia sfârșitului a început, vine potopul, eu plec. Uitați-vă spre slăvi, două armate se luptă în cer, deasupra orășelului nostru, armata făpturilor de lumină și cea a făpturilor de întuneric, sub comanda lui Apolion, soarta bătăliei e pecetluită... În primul moment, reacția toarășului Cameniță, supărat și pe ce bălmăjea ăla, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
și așa, era o carte interzisă în anii aceia în orășelul Serenite... Numai că eu, iată, de data asta, îi citesc gândurile, am căpătat și eu însușirea aceasta cerească, e semn că încep să devin mai degrabă o făptură a slăvilor decât un pământean, da, da, îi citesc gândurile și, mai mult chiar, știu și ce conține Noul Testament, fără să-mi fi aruncat ochii pe el, hotărât lucru, încep să devin un locuitor al cerului, să mă aclimatizez, cum s-ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
sănătate și mare speranță în eliberarea “băiatului mamei băiat, Ilie”, spre bucuria tuturor! Dumnezeu să vă ajute în speranța care o aveți! Noi ne vom ruga la rândul nostru bunului Dumnezeu să nu ne lase într-o asemenea durere. Cu slava Lui, cu mărirea Lui, cu puterea Lui, să facă ca copilul dv. să se bucure de libertate, să se bucure de viață liberă, așa cum a lăsat bunul Dumnezeu pe pământ. Vă doresc mulți ani și un an nou cu sănătate
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
mai cu seamă noi, avem destule dovezi ale sfințeniei lui, pentru că a apărut în vedeniile unor părinți cu viață îmbunătățită alături de Sfântul Ierarh Ghenadie, patriarhul Constantinopolului, și Sfântul Ierarh Diorest sau cu alți sfinți. și s-a arătat în mare slavă, pentru că, după cum vedeți și-n icoana în care este zugrăvit, în mâna dreaptă poartă o cruce, simbolul apărării dreptei credințe... înțelegeți? De asta bunul Dumnezeu a îngăduit să apere țara asta creștină, și chiar Europa. Bisericile noastre se roagă pentru
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
din alea“: deliruri cu ritm și rimă închinate ocazional cârmaciului, partidului, patriei și unor zile festive. Unul însă a publicat numai și numai „din alea“. Cu sutele: în ziare, în reviste și în volume. Culegerilor de versuri patriotice și de slavă li se ziceau, oarecum codificat, „plachete“. Criticii, care primeau ordin să le consemneze, procedau la o discretă dezaprobare, numindu-le altcumva decât „cărți“. În lumea scriitorilor, poetul care scria „numai din alea“ era tratat cu deferența ipocrită cu care societatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
te aștepți și la o confuzie, la o simplă, deși incitantă, potrivire de chip. „Sunteți poetul D.M.?“, l-am întrebat. „Sunt, într-adevăr, D.M., dar nu mai sunt poet de o groază de vreme, de trei decenii, și acum merg, slavă Domnului, pe al patrulea. Dumneata cine ești?“ Normal ar fi fost să mă recunoască. „M-am dat deoparte - a precizat el văzând că mă încrunt -, mi-am propus să uit cine am fost și cu cine am avut de-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
furau angajații și vindeau Romulușii și Remușii la prețuri mici, pe sub mână. „Halal popor“, a spus cu dispreț arabul când și-a mutat afacerea în Bulgaria. Dar n-avea dreptate, fiindcă Traiani și Decebali nu s-au furat niciodată. Și, slavă Domnului, stau la îndemână în parcul din spatele primăriei. De ce se fură Romuluși și Remuși, iar Traiani și Decebali nu, e un mister. O explicație ar fi totuși. A dat-o chiar domnul Huțupan: „Nu se fură că nu-s cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
-n chip fierbinte. O, tu cruce prețioasă, tu, catedră a iubirii. Predicat a fost prin tine adevărul mântuirii Te salut, o cruce sfântă, semn slăvit, cu care Domnul S-a-nălțat slăvit în ceruri pentru ca s-ocupe tronul, Și coroana sa de slavă, după cruda suferință Ce prin tine-a îndurat-o, îndestul, cu prisosință. Tu ești unica scăpare, ce primești cu bunătate Pe cei buni și cei ce-ncontra-ți au greșit cu răutate. ............................................................ Binecuvântată-n lume fii, tu cruce, și slăvită
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Profesiunea noastră religioasă și Sf. Regulă serafică. VI - Să ne dezlipim complet de tot ceea ce este trecător și să ne alipim tot mai mult de Isus Euharisticul și de Preasfânta Inimă a lui Isus, în toate căutând numai pe Dumnezeu, slava și voința sa. În aceasta să căutăm să imităm pe sfinții lui Dumnezeu și în mod special pe Seraficul nostru părinte, Sf. Francisc de Assisi, pe Sf. Anton de Padova și pe Sf. Bonaventura, Doctorul Serafic, „Inspice et fac secundum
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
pe Isus, să-l tratăm ca pe chipul și asemănarea lui Dumnezeu, așa cum l-am trata pe Isus, cum am trata o hostie consacrată. X - Să purtăm cu voioșie Crucea lui Isus. Să ne jertfim cu Isus pentru mai marea slavă a bunului Dumnezeu și pentru mântuirea aproapelui nostru, căci spune Isus: „Qui vult venire post me, abneget semetipsum, tollat crucem suam et sequatur me” - Cine vrea să vină după mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
noastre. Noi, însă, nu suntem singuri, sau părăsiți în această lume numai puterilor noastre, căci noi avem norocul cel mare de a face parte din marea familie catolică; de aceea pentru noi e o mare datorie, nu numai să căutăm slava Părintelui nostru care este în Cer, dar să și venim în ajutorul fraților noștri nefericiți, fie că mai călătoresc încă alături de noi pe acest pământ de surgun, fie că suspină în locul ispășirii și sunt în așteptare. Pildă: Sfântul Malachia, episcop
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
precum și întreaga mea conduită, în așa fel încât, atunci când va veni ceasul de a părăsi această lume, dumnezeiescul tău Fiu să mă găsească pregătit și să pot exclama: “Iată, mirele vine, mă duc să-l întâmpin” Amin... Bucură-te, Marie... Slavă Tatălui.. Pr. Ioan Gherghina, din caietul: “Meditații pentru luna mai”, Arhiva Provinciei 21. PR. ALEXANDRU GHIUZAN date biografice Originar din Adjudeni, județul Neamț, s-a născut la 1 februarie 1907. Intrând în Seminarul din Hălăucești și urmând aici cursurile liceale
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]