9,222 matches
-
puterii. Dar atât pierderea libertății, cât și pierderea ei din vedere nu pot veni decât din partea celui ce o are și a celui ce o caută. Nimeni, în afara lor, nu-i poate lipsi de libertatea avută sau de cea căutată. Spaima de a rămâne sub blestemul comenzii sau sub cel al supunerii este spaima însăși a pierderii libertății. Dar cine, dintre cel ce are libertatea și cel care o caută, provoacă primul blocarea mecanismului puterii? Pentru că orice căutare este dificilă, oboseala
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
veni decât din partea celui ce o are și a celui ce o caută. Nimeni, în afara lor, nu-i poate lipsi de libertatea avută sau de cea căutată. Spaima de a rămâne sub blestemul comenzii sau sub cel al supunerii este spaima însăși a pierderii libertății. Dar cine, dintre cel ce are libertatea și cel care o caută, provoacă primul blocarea mecanismului puterii? Pentru că orice căutare este dificilă, oboseala, renunțarea sau uitarea țelului propus țin de însăși esența căutării. De aceea, cel
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
nu după al doilea război mondial, ci după primul. Acest lucru era foarte clar În Polonia, care a dus o luptă disperată cu noua Uniune Sovietică În 1920; În Marea Britanie, unde Churchill și-a clădit reputația interbelică În parte pe „spaima roșie” de la Începutul anilor ’20 și pe tema antibolșevismului; În Franța, unde anticomunismul a fost atuul dreptei pe plan intern, din 1921 până la invazia germană din mai 1940; În Spania, unde Stalin și Franco deopotrivă aveau interes să exagereze importanța
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Aleksandr 391, 427, 513-515, 535, 552 Sollers, Philippe 693 soluția finală - vezi Holocaust soluția sovietică pentru locuințe 357 Sontag, Susan 657 Sotelo, Calvo 478 Souvarine, Boris 514 sovietizarea și rusificarea Europei de Est 186 Spaak, Paul-Henri 76, 159, 228, 280-281 „spaima roșie” 107 Spania; alegeri democratice 477; Alianța Populară 479-480; armata 476; atitudini sexuale 481; Biserica Catolică În perioada postbelică 214-215; Catalonia 478, 641; Constituția 477-478; Coordonarea Democratică 477; disparități regionale economice 689; ETA - vezi ETA; guvern democratic 478-479; Herri Batasuna
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
clădind un sfielnic templu al paradisului pe pământ. Acum, ca un bunic, bătrânul codru rememorează amintirile din vremea când era la începuturi, doar mlădițe cu muguri ce-și deschideau ochii plini de întrebări spre păsările care păreau poveri și cu spaima de iepurii înfometați. Își amintește cum cu fiecare an se înălța tot mai mult, cum crengile îi deveneau tot mai groase și umbra se făcea tot mai deasă, cum cerbii care-i păruseră monștri cândva, au devenit cât niște șoricei
FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Stan Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2370]
-
perspectiva temelor, adecvate acestei noi poetici. Din 1993 poetul începuse să compună poeme tanka și renga, aceasta din urmă alcătuită din mai multe poeme tanka. Între patru anotimpuri (1994) cuprinde, astfel, „mari sau mici și subtile drame, mistere, feste, jocuri, spaime ale realității”. Interesante sunt acele poeme care, printr-un soi de cezură (necesară, conform poeticii haiku), creează, la nivelul semnificației, un interstițiu în care germinează o tensiune ce trebuie să irumpă la lectură, într-un fel de joc al schimbărilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286318_a_287647]
-
Chanteurs malades) (Miclău, 1978 : 377) Ne ascundem stins arzând după năluca de vară. (La cumpăna apelor) (Blaga, 2010 : 182) Nous nous cachons incandescence étouffée derrière le fantôme de l'été. (Au partage des eaux) (Poncet, 1996 : 142) Mama, nimicul marele! Spaimă de marele îmi cutremura noapte de noapte grădină. (Din adânc) (Blaga, 2010 : 184) Mère, le néant le grand ! L'angoisse du grand fait trembler chaque nuit mon jardin. (Des profondeurs) (Miclău, 1978 : 393) Pajuri rotesc minutare în veșnicul ceas peste
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
fait commencer leș noms " Enfer " et " Paradis "1452 par des majuscules, afin de mettre en évidence leur opposition. Leș majuscules șont employées par la traductrice pour augmenter la signification des concepts philosophiques, comme dans leș vers ci-dessous : Mama, nimicul marele ! Spaimă de marele îmi cutremura noapte de noapte grădină. (Din adânc) (Blaga, 2010 : 184) Maman, le Rien le Très Grand ! Toutes leș nuits La peur du Très Grand Fait trembler mon jardin. (Du tréfond) (Romanescu, 1998 : 52) Mère, le néant le
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
tu aș contourné de près le feu solaire. Dans leș forêts flottantes tu aș crié longuement sur leș eaux premières. Pasăre ești ? Sau un clopot prin lume purtat ? Făptura ți-am zice, potir fără toarte, cântec de aur rotind peste spaimă noastră de enigme moarte. Oiseau es-tu ? Ou cloche, à travers le monde portée ? Être, on pourrait t'appeler ou calice sans anses, chanson d'or survolant notre peur des énigmes qui trépassent. Es-tu oiseau ? Ou cloche portée dans le
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
58). Cette version contient un contresens : le nom " neființă " (" le non-être ") désigne la mort, l'absence d'existence et, par extension, le néant ; îl s'oppose donc à " l'immortalité " évoquée par la traductrice. " [...] dobitoace în trecere/își privesc fără de spaimă umbră în albii. " " Sous l'ombre de la peur, leș animaux qui passent/Regardent sagement/Leur ombre/ Dans l'onde des rivières. " (Dans le grand passage) (Romanescu, 1998 : 72). La traduction est fondée sur un contresens : leș bêtes au passage regardent
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Sous l'ombre de la peur, leș animaux qui passent/Regardent sagement/Leur ombre/ Dans l'onde des rivières. " (Dans le grand passage) (Romanescu, 1998 : 72). La traduction est fondée sur un contresens : leș bêtes au passage regardent " sans peur " (" fără de spaimă ") leur ombre dans leș eaux. Le message source est complètement altéré. " O toamnă va veni și maștera/din toate florile ce le-ai avut vreodată/numai pe-acelea n-o să ți le ia,/ce-o să le-așterni peste mormânturi tuturor
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
proiectează luminescența pe chipurile aflate în beznă, reflex luminos amplificat de forța unei viziuni. Imaginea unei umanități torturate realizează un contrast cu această viziune beatifică, fragilă, inconsistentă. Contrastul dintre chipul transfigurat al Speranței și chinul evident al chipurilor desfigurate de spaimă, covârșite de îndoieli, ale unei umanități decăzute, se face ecou al jocului dintre lumină și umbră, ce conferă un efect spectral scenei. Speranța pare să iasă din trupul înveșmântat în alb al unui tânăr culcat pe spate, culoarea stabilește aici
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1896) al lui Munch. Pentru a releva sensul unei posibile analogii, autoportretele lui Luchian din perioada accentuării maladiei sale fac loc unei anxietăți și trăiri nevrotice decelabile în tablourile lui Munch. Spre deosebire de acesta, intensitatea se concentrează nu în figurile de spaimă, relevând contururi de tigvă ale trecătorilor sau în climaxul unui țipăt însolitat, ci în intensitatea privirii care pare să dizolve totul în jur, ca și în tăietura crudă a buzelor împiedicând parcă un strigăt. Reflexul decadent se desprinde din transformarea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
stare crepusculară. Negrul suscită limita depresivă, ca În poezia cu acest titlu. Lumea orașului, a târgului de provincie, se constituie Într-un motiv recurent În lirica bacoviană. Abatorul, piețele pustii, parcurile sărăcăcioase sunt elemente ale universului citadin; ele provoacă o spaimă existențială și constituie fundalul proiectatelor ipostazele umane, specifice poeziei bacoviene: copii și fecioare tuberculoase, o palidă muncitoare, poetul rătăcind fără sens și făcând gesturi absurde. O imagine a spațiului urban este prezentă În Amurg violet. Decorul este aici de o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
-i bărbatul meu, tatăl copiilor acestora care au rămas săraci”. Doamna Ruxanda are senzația că și „capul se uita la mine grozav!” din care pricina Îi este frică și nu se mai poate odihni, starea inducându-i un sentiment de spaimă În fața morții. Aflăm toată Întâmplarea din relatarea doamnei Ruxanda, care, speriată, se duce la Lăpușneanul și Îl roagă să nu mai ucidă pentru că Îi este frică. Pe Lăpușneanul nu-l impresionează expunerea soției „ajungă atâta sânge vărsat, atâtea văduviri .... ” și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cântecele de Înmormântere sí scutura mereu cădelnița. Bun psiholog, Rebreanu surprinde gesturile, comportamentele actanților și mai ales psihologia personajului principal. In mintea acestuia se amestecă imaginea moartei, cu aceea a copilului și cu imaginea iubitei. Cu deosebită artă romancierul surprinde spaima de a nu pierde pământul, strecurată treptat În sufletul lui Ion. După Înmormântarea Anei se fac pomeni. Aceste elemente se Îmbogățesc cu altele, prilejuite de Îmormântarea lui Ion. Si aici participă tot satul. Preotul Belciug ține o cuvântare funebră, Îi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Dar cuvântul lui a fost rostit În vânt. Rebreanu Își pune În valoare În aceste pagini talenul și marea capacitate de a Înfățișa forța maselor de țărani. Sunt momente când imaginile se succed, parcă impinse cu Încetinitorul: așteptare, Încordare, neliniște, spaimă etc. Descrierile aparent calme cedează treptat locul imprecațiilor, nervozității generale, prin comentariul gândit. Este sugestivă În acest sens imaginea largă a represiunii, ciocnirea și fuga În derută a țăranilor, după ce gloanțele celor două companii desfășurate În linie, de-o parte
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dar să intre În mare după tine - nici unul”. Finalul tabloului ilustrează o infinitate de ochi care Îl privesc, simbolizând nenăscuți asumați de chit și care1 Înspăimântă pe Iona: „Cei nenăscuți, pe care-i purta În pantece ... și acum cresc de spaimă... Vin spre mine cu gurile ...scoase din teacă. Mă mănâncă!”. În tabloul al IV-lea, Iona se află În gura ultimului „pește spintecat”. La inceput i se vede numai „barba lui lungă și ascuțită... care fâlfâie afară”. Eroul respiră alt
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
felurite și contradictorii stări de spirit. Eșecul lui Arghezi de a ajunge la revelația divină l-a condus pe acesta la o viziune panteistică asupra vieții, atâta vreme cât cerul rămâne mut În tema confruntării omului cu moartea distingem trei atitudini: a.) spaima de neființă, de neant („Duhovnicească”); b.) acceptarea ca pe un dat firesc, În sens mioritic, a morții („De-a v-ați ascuns”); c.) spaima de moarte este atenuată de gândul că omul se impune prin realizările și Împlinirile sale („De
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
asupra vieții, atâta vreme cât cerul rămâne mut În tema confruntării omului cu moartea distingem trei atitudini: a.) spaima de neființă, de neant („Duhovnicească”); b.) acceptarea ca pe un dat firesc, În sens mioritic, a morții („De-a v-ați ascuns”); c.) spaima de moarte este atenuată de gândul că omul se impune prin realizările și Împlinirile sale („De ce-aș fi trist?”). Poezia socială În concepția lui Tudor Arghezi este una de angajare, de participare activă la transformarea naturii și a omului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
spus Adunării Naționale că sovieticii nu au dreptul de a se amesteca în treburile interne ale Cehoslovaciei și că România are "dreptul și datoria de a lua toate măsurile de cuviință pentru a-și apăra unitatea și coeziunea" 1282. După ce spaima s-a mai potolit, România și-a prezentat în fața Statelor Unite această poziție moderată. Ceaușescu aprecia, fără îndoială, avertismentul Washingtonului către Moscova, de pe 30 august 1283. Înainte de criza din Cehoslovacia, România descrisese intervenția Americii în Vietnam ca fiind un act "tipic
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Vasile.... Termenul explicat poate fi orice parte de vorbire autonomă, precum și o întreagă propoziție: Eu, șutul, nu mă pot prinde cu cornutul. La gura sobei, gândul, tovarăș călător te îmbie la visare. S-a ivit pe culme toamna,/Zâna melopeelor, / Spaima florilor și doamna/ Cucurbitaceelor.( G. Topârceanu, Toamna, p.12); Muncea, adică studia temeinic. Cel ce vorbea, un tânăr muncitor, se opri., sau propoziție în cadrul enunțului - frază: Un singur lucru le cer oamenilor care mă iubesc, să mă lase singur, să
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]