15,855 matches
-
fi fost pronunțată în caz contrar, dar nu consideră nerezonabil să creadă că interesații au suferit o pierdere de șansă reală în procesul respectiv (Cauza Pelissier și Sassi împotriva Franței [GC], Cererea nr. 25.444/1994, paragraful 80, CEDO 1999-II). Statuând în echitate, astfel cum este prevăzut de art. 41, Curtea acordă reclamanților suma de 6.000 EUR convertibili în lei românești, la nivelul ratei de schimb aplicabile la data plății. B. Cheltuieli de judecată 59. Reclamanții solicită rambursarea a 7
HOTĂRÂRE din 26 noiembrie 2002 din 26 noiembrie 2002, definitivă la 24 septembrie 2003, în Cauza Canciovici şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175326_a_176655]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 367 din 27 aprilie 2006 În Cauza Costin împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a III-a), statuând în cadrul unei camere formate din: domnii B.M. Zupancic, președinte, J. Hedigan, L. Caflisch, V. Zagrebelsky, doamna A. Gyulumyan, domnul E. Myjer, judecători, și domnul V. Berger, grefier de secție, după ce a deliberat în Camera de consiliu la data de 3
HOTĂRÂRE din 26 mai 2005 definitivă la 26 august 2005, în Cauza Costin împotriva României (Cererea nr. 57.810/2000). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176816_a_178145]
-
un prejudiciu moral, ca urmare a frustrării provocate de imposibilitatea executării sentinței pronunțate în favoarea ei, și că prejudiciul respectiv nu este suficient compensat prin constatarea încălcării. 40. În aceste împrejurări, având în vedere ansamblul elementelor aflate în posesia sa și statuând în echitate, în conformitate cu art. 41 din Convenție, Curtea acordă reclamantei suma de 3.000 euro, cu titlu de daune morale. B. Cheltuieli 41. Reclamanta solicită, de asemenea, 5.000 euro pentru cheltuielile realizate la instanțele judiciare interne, în special cheltuieli
HOTĂRÂRE din 26 mai 2005 definitivă la 26 august 2005, în Cauza Costin împotriva României (Cererea nr. 57.810/2000). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176816_a_178145]
-
de patologie sau care să ofere un anumit tip de îngrijire. În România, la un nivel momentan neoficial, sunt recunoscute subspecializări, cum ar fi gerontopsihiatria, psihiatria comunitară, psihiatria legală, psihoterapia sau tratamentul adicțiilor, dar nu există prevederi legale care să statueze aceste supracompetențe sau profesii în sine (cum este cazul psihoterapiei). Unitățile de îngrijire, cu rare excepții, sunt de tip "psihiatrie generală", alăturând clienți cu patologii și niveluri de funcționare psihosocială diferite. 9. Implicarea beneficiarilor și a familiilor acestora în procesul
ORDIN nr. 374 din 10 aprilie 2006 privind aprobarea Strategiei în domeniul sănătăţii mintale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176861_a_178190]
-
de patologie sau care să ofere un anumit tip de îngrijire. În România, la un nivel momentan neoficial, sunt recunoscute subspecializări, cum ar fi gerontopsihiatria, psihiatria comunitară, psihiatria legală, psihoterapia sau tratamentul adicțiilor, dar nu există prevederi legale care să statueze aceste supracompetențe sau profesii în sine (cum este cazul psihoterapiei). Unitățile de îngrijire, cu rare excepții, sunt de tip "psihiatrie generală", alăturând clienți cu patologii și niveluri de funcționare psihosocială diferite. 9. Implicarea beneficiarilor și a familiilor acestora în procesul
STRATEGIE din 10 aprilie 2006 în domeniul sănătăţii mintale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176862_a_178191]
-
cererea de anulare a dispoziției de părăsire a teritoriului este definitivă și irevocabilă, însă, până la pronunțarea ei, executarea dispoziției contestate este suspendată. În consecință, sunt asigurate garanțiile care condiționează într-o societate democratică procesul echitabil. Mai mult, Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa că accesul la justiție nu presupune accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, iar instituirea regulilor procedurale, deci și reglementarea căilor de atac, este de competența exclusivă a legiuitorului ( Decizia nr. 171/2005 ). De
DECIZIE nr. 243 din 9 martie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176041_a_177370]
-
persoanei vătămate de a se adresa organului administrativ emitent, pe calea recursului grațios, sau organului ierarhic superior, pe calea recursului ierarhic, mai înainte de sesizarea instanței de judecată cu cererea de anulare a actului considerat ilegal. De asemenea, Curtea a mai statuat că nici o dispoziție constituțională nu interzice ca prin lege să se instituie o procedură administrativă prealabilă, fără caracter jurisdicțional, cum este, de exemplu, procedura recursului administrativ grațios sau a celui ierarhic. Neexistând elemente noi de natură să determine schimbarea jurisprudenței
DECIZIE nr. 215 din 7 martie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , precum şi ale art. 72 lit. a) şi ale art. 73 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176103_a_177432]
-
speță, este vorba de plată unei indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă ce se încadrează în una dintre situațiile reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 , precum și faptul că, în jurisprudența sa, instanța de contencios constituțional a statuat în mod constant că, atunci când dispoziția legală criticată pentru neconstituționalitate nu mai este în vigoare, excepția este admisibilă în măsura în care noua reglementare menține în substanța sa reglementarea anterioară, Curtea urmează să se pronunțe asupra excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 12
DECIZIE nr. 218 din 7 martie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 lit. A din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176105_a_177434]
-
textul de lege criticat au în vedere situațiile obiectiv diferite în care se află diferiții angajatori în funcție de posibilitățile lor financiare și, mai ales, de fondurile alocate pentru cheltuieli de personal. Conform jurisprudenței constante a Curții Constituționale, în acord cu cele statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, principiul egalității în drepturi nu trebuie interpretat în sensul uniformității, astfel că situațiile obiectiv diferite justifică instituirea unor tratamente juridice rezonabil diferite. În ceea ce privește susținerea autorului excepției potrivit căreia angajatorul nu este parte a raportului
DECIZIE nr. 218 din 7 martie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 lit. A din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176105_a_177434]
-
exercitarea profesiei de avocat și cele ale Legii nr. 514/2003 pentru organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, contradicție dedusă de autorul excepției dintr-o pretinsă "suprapunere" a activităților desfășurate de avocat, respectiv de consilierul juridic. Or, așa cum a statuat Curtea Constituțională în jurisprudența sa, de exemplu în Decizia nr. 495 din 16 noiembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 19 ianuarie 2005, examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui
DECIZIE nr. 200 din 2 martie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. d) şi e), art. 25, art. 82 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, precum şi a dispoziţiilor art. 52 alin. 5 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176153_a_177482]
-
a mai pronunțat în jurisprudența sa atât cu privire la constituționalitatea textelor de lege criticate în prezenta cauză, cât și asupra constituționalității Legii nr. 51/1995 , în integralitatea sa. Astfel, referindu-se și la jurisprudența sa anterioară în materie, Curtea Constituțională a statuat în Decizia nr. 195 din 27 aprilie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 532 din 14 iunie 2004, că Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat nu contravine dispozițiilor constituționale ale art.
DECIZIE nr. 200 din 2 martie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. d) şi e), art. 25, art. 82 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, precum şi a dispoziţiilor art. 52 alin. 5 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176153_a_177482]
-
neconstituțională, având în vedere că scopul ei este asigurarea unei asistențe juridice calificate, iar normele în baza cărora funcționează nu contravin principiilor constituționale, cei care doresc să practice această profesie fiind datori să respecte condițiile legii. De asemenea, Curtea a statuat, prin Decizia nr. 66 din 21 mai 1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 5 decembrie 1996, că nici un considerent privind libertatea individuală, implicit cea de asociere, nu poate fi reținut pentru înlăturarea art. 1
DECIZIE nr. 200 din 2 martie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. d) şi e), art. 25, art. 82 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, precum şi a dispoziţiilor art. 52 alin. 5 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176153_a_177482]
-
În sfârșit, prin Decizia nr. 260 din 12 mai 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 28 iunie 2005, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 82 din Legea nr. 51/1995 , statuând că acestea nu încalcă dreptul de asociere și nici principiul separației puterilor în stat. De altfel, alin. (3) al art. 82 din Legea nr. 51/1995 stabilește că "Prevederile alin. (1) și (2) nu se aplică profesiei de consilier juridic
DECIZIE nr. 200 din 2 martie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. d) şi e), art. 25, art. 82 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, precum şi a dispoziţiilor art. 52 alin. 5 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176153_a_177482]
-
din 17 iunie 2003, Curtea a respins excepția ca neîntemeiată, reținând, în esență, că utilizarea de către legiuitor a noțiunii de contravenient nu are semnificația înfrângerii prezumției de nevinovăție consacrate de art. 23 alin. (11) din Constituție. De asemenea, Curtea a statuat că din procedura de soluționare a plângerii împotriva procesului-verbal de stabilire și sancționare a contravenției nu rezultă răsturnarea sarcinii probei, ci modul de exercitare a dreptului la apărare. Nici critica referitoare la încălcarea prevederilor art. 1 alin. (3) din Legea
DECIZIE nr. 43 din 24 ianuarie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (1) şi (7), art. 17, art. 18, art. 19 alin. (1), art. 25 alin. (1) şi (3), art. 26 alin. (3), art. 27, art. 28, art. 33 alin. (1) şi art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174977_a_176306]
-
de exercitare a dreptului la apărare. Nici critica referitoare la încălcarea prevederilor art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală nu a fost reținută, constatându-se că legiuitorul îi atribuie agentului constatator competențe în concordanță cu principiile și normele constituționale. Cele statuate prin decizia menționată își mențin valabilitatea, în cauza de față neintervenind elemente noi de natură să determine reconsiderarea soluției pronunțate cu acel prilej. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție
DECIZIE nr. 43 din 24 ianuarie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (1) şi (7), art. 17, art. 18, art. 19 alin. (1), art. 25 alin. (1) şi (3), art. 26 alin. (3), art. 27, art. 28, art. 33 alin. (1) şi art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174977_a_176306]
-
notificărilor, entitatea implicată în aplicarea legii are libertatea de a aprecia, în funcție de circumstanțele fiecărui caz, daca actul normativ constituie titlu valabil sau titlu nevalabil pentru preluarea imobilului respectiv. 2.8. La art. 2 alin. (1) lit. h) din lege se statuează competența entității investite cu soluționarea notificării de a califica, în cadrul procedurii administrative de soluționare a notificării, împrejurarea că preluarea s-a făcut fără titlu valabil, fără a mai fi necesară parcurgerea unei alte proceduri care ar implica preexistenta unei hotărâri
NORME METODOLOGICE din 18 aprilie 2003 (*actualizate*) de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 **) privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175509_a_176838]
-
organizație cooperatista, persoana îndreptățită poate opta și pentru măsuri reparatorii prin echivalent constând în compensare cu alte bunuri ori servicii sau despăgubiri bănești. ... Norme metodologice: 20.1. Prevederea alin. (1) al art. 20 din lege are semnificații juridice multiple, respectiv: - statuează indisponibilizarea imobilelor restituibile pe calea prevăzută de lege cu privire la orice alte proceduri legale care tind sa înstrăineze imobilul respectiv către alte persoane, altele decât cele îndreptățite potrivit legii; ca atare, sunt înlăturate de la aplicare cu privire la aceste bunuri prevederile Legii nr.
NORME METODOLOGICE din 18 aprilie 2003 (*actualizate*) de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 **) privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175509_a_176838]
-
a fost dispusă suspendarea judecării tuturor acțiunilor judiciare îndreptate împotriva societăților comerciale enumerate de ordonanța menționată nu mai este proporțională cu situația care a determinat-o. Consideră că suspendarea unei proceduri judiciare de către Guvern contravine principiului separației puterilor în stat, statuat de art. 1 alin. (4) din Constituție. În plus, în opinia sa, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2004 creează o situație mai favorabilă anumitor societăți comerciale, încălcând astfel prevederile art. 16 din Constituție. Potrivit prevederilor art. 30 alin
DECIZIE nr. 190 din 2 martie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2004 privind unele măsuri pentru finalizarea privatizării societăţilor comerciale aflate în portofoliul Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului şi consolidarea unor privatizări. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175799_a_177128]
-
a reclamantului, asistat de avocații aleși, a luat declarațiile a 15 martori. Din încheierile de ședință nu rezultă că aspectele privitoare la legalitatea arestării au fost examinate de instanță. 26. Prin sentința din 28 noiembrie 1994, instanța de fond a statuat că urmărirea penală este incompletă și a restituit dosarul la parchet, în vederea completării acesteia. Prin aceeași sentință, instanța a dispus prelungirea arestării preventive, apreciind că, dată fiind gravitatea faptelor săvârșite, exista pericolul comiterii de noi infracțiuni. 27. La data de
HOTĂRÂRE din 3 iunie 2003 în cauza Pantea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163399_a_164728]
-
poate adresa tribunalului în a cărui rază teritorială domiciliază, chemând în judecată civilă statul." 152. Prin decizia nr. 45 din 10 martie 1998 , Curtea Constituțională, sesizată cu excepția de neconstituționalitate a articolului 504 alineat 1 din Codul de procedură civilă, a statuat: "Conform dispozițiilor art. 48 alin. (3) din Constituție, statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare săvârșite în procesele penale. Rezultă din acest text că principiul responsabilității statului față de persoanele care au suferit din cauza unei erori judiciare
HOTĂRÂRE din 3 iunie 2003 în cauza Pantea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163399_a_164728]
-
privind pierderea, în același incident, a unghiei unui deget de la mână și a celei a unui deget de la picior și nici afirmațiile privind existența unor efecte durabile ale respectivelor tratamente asupra stării sale actuale de sănătate. 184. În consecință, Curtea statuează că pretinsele rele tratamente la care se face referire în paragraful 74 în fine, 81, 83 și 86, de mai sus, nu pot fi considerate ca dovedite. 185. Din contră, Curtea arată că este incontestabil faptul că, în perioada de
HOTĂRÂRE din 3 iunie 2003 în cauza Pantea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163399_a_164728]
-
presupune noțiunea de "magistrat", în sensul articolului 5 alineat 3 din Convenție. 238. Sub acest aspect, Curtea reamintește că, în cauza Vasilescu c, României (hotărârea din 22 mai 1998, Culegerea de hotărâri și decizii 1998-III, p. 1075, § 40, 41) a statuat deja, pe terenul articolului 6 alineatul 1 din Convenție, că în România, procurorii, acționând în calitate de reprezentanți ai Ministerului Public, subordonați, mai întâi, procurorului general, apoi ministrului justiției, nu îndeplinesc condiția de independență în raport cu puterea executivă. Curtea nu identifică nici un motiv
HOTĂRÂRE din 3 iunie 2003 în cauza Pantea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163399_a_164728]
-
din Convenție (paragraful 26, de mai sus). Durata totală a arestării preventive anterioare aducerii reclamantului în fața unui "magistrat" în sensul articolului 5 alineat 3 este, deci, de mai mult de patru luni. 242. Curtea reamintește că, în hotărârea Brogan, a statuat că o perioadă de patru zile și șase ore de la data la care mandatul de arestare a fost pus în executare până la data la care legalitatea măsurii a fost supusă controlului judecătoresc depășește limitele temporale stricte fixate de articolul 5
HOTĂRÂRE din 3 iunie 2003 în cauza Pantea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163399_a_164728]
-
scurt cu privire la cererea sa de punere în libertate. El invocă articolul 5 alineat 4 din Convenție, care prevede: "Orice persoană lipsită de libertatea sa, prin arestare sau deținere, are dreptul să introducă un recurs în fața unui tribunal, pentru ca acesta să statueze într-un termen scurt asupra legalității deținerii sale și să dispună eliberarea sa dacă deținerea este ilegală." 245. În observațiile sale asupra admisibilității și temeiniciei plângerii, Guvernul nu a contestat faptul că, în cauză, nu au fost respectate prevederile dreptului
HOTĂRÂRE din 3 iunie 2003 în cauza Pantea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163399_a_164728]
-
punerea sa în libertate. 249. Curtea reamintește că, prin garantarea unei căi de recurs persoanelor arestate sau deținute, articolul 5 alineat 4 consacră, de asemenea, dreptul acestora de a obține, în termen scurt, o hotărâre judecătorească prin care să se statueze asupra legalității măsurii arestării preventive și care să pună capăt privării de libertate, dacă aceasta este declarată ilegală (Van der Leer c. Olandei, hotărârea din 21 februarie 1990, seria A nr. 170-A, p. 14, § 35). Nu este necesar ca
HOTĂRÂRE din 3 iunie 2003 în cauza Pantea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163399_a_164728]