11,293 matches
-
nu avea un sistem oficial de morală", oricine servea cauza comunismului fiind moral. Una dintre aceste femei a fost Inessa Armand, care, la 9 septembrie 1920, nota în jurnalul ei: Mi se pare că atunci când mă mișc printre oameni, mă străduiesc să nu le dezvălui secretul meu, că sunt un cadavru viu... Inima mea rămâne moartă, sufletul meu tace și nu pot să-mi ascund complet secretul... Nu mai radiez nici un pic de căldură, nu mai pot dărui nimănui fericire". La
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
și se acceptau reciproc. Pentru multă vreme opțiunea și sancțiunea părinților a jucat un rol primordial în formarea noilor familii. Iar pe lângă opțiunea și controlul părinților se adăuga un riguros control din partea comunității, a statului, a bisericii. Toate s-au străduit să impună reguli, scrise sau nescrise, care să mențină un anumit grad de moralitate și supușenie, mai ales în lumea satului. Până în zorii secolului XX domeniul matrimoniului a aparținut, cu precădere, bisericii, care s-a străduit pe toate căile și
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
bisericii. Toate s-au străduit să impună reguli, scrise sau nescrise, care să mențină un anumit grad de moralitate și supușenie, mai ales în lumea satului. Până în zorii secolului XX domeniul matrimoniului a aparținut, cu precădere, bisericii, care s-a străduit pe toate căile și a uzat de toate mijloacele pentru a păstra privilegiul încheierii și controlării actelor ce țineau de viața individului: botez, căsătorie, moarte. Căsătoria unui individ, bărbat sau femeie, genera la nivelul comunității o fervoare neîntâlnită în alte
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Autoritatea se exercita nefiresc, livresc ("venea o hârtie de la comună"). Chiar și atunci când apărea efectiv în școală "cineva de la Partid", tot se ascundea în spatele unor discursuri prefabricate ("în general, când veneau, ăștia citeau") sau a unor cerințe fără rost. Se străduiau să fie nefirești ("parcă jucau un rol") și asta îi făcea ușor de reperat. "Tipa de la Partid" era un personaj neplăcut, care sfida realitatea precară (frigul, sărăcia, apatia generalizată) "cu haina ei de blană". Nu reușea să fie o "doamnă
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
care controlează lumea, care era disponibilă din propria lui viață, omul primitiv (pentru că despre el este vorba) și-a imaginat că schimbările care apar în natură sunt opera unei "ființe" care acționează similar cu felul în care el însuși se străduiește să controleze lucrurile. Au apărut astfel zeii și prima explicație a fenomenelor naturale. Cu timpul, însă, oamenii au observat că în natură schimbările nu au loc aleatoriu cum s-ar întâmpla dacă ar fi fost rezultatul intervențiilor și capriciilor unor
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Bălcescu Întărea că „Unirea toți românii o doresc”. Ideea unității naționale era și aici „ideea reconstituirii edificiului nostru național”, ideea Înfăptuirii unității depline a poporului român, cum spunea Cipariu În 1869. Încă În prima jumătate a secolului XIX, românii se străduiau să impună „recunoașterea unei chestiuni române” a cărei unică soluție era statul național. În 1848 națiunea română acționa ca un tot unitar. Programul intitulat Prințipiile noastre pentru reformarea patriei, elaborat la Brașov În 12/24 mai, prevede, Între cele șase
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
comunicării, dar și de cultură în general. În toate lucrările sale, precum și în activitatea sa didactică, Georgina Oana Gabor, cu talentul său oratoric și cu stilul său de vorbire și mai ales de scriere de o eleganță rar întâlnită, se străduiește cu deplin succes să valorifice cunoștințele și competențele dobândite atât la Universitatea de Vest din Timișoara, ca studentă, cât, mai ales, pe cele dobândite în cei patru ani (1999-2003) în cadrul pregătirii doctoranturii din Statele Unite ale Americii. Sensibilă și receptivă la
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
374. Kenneth Burke identifică, în aceste rânduri ale conducătorului fascist, "deșteptarea spontană a antisemitismului"375 său. Astfel, o dată ce Hitler a descoperit ""cauza" nefericirii sale, a putut să se confrunte"376 cu aceasta, transformând-o, dintr-o priveliște pe care se străduise, îndelung, să o evite, într-o scenă pe care să o întâmpine cu bunăvoință, ba chiar cu bucurie, acceptând-o ca atare. Hitler își descrie transformarea calificându-i punctul final drept stare de "fericire interioară": "Aceasta este perioada în care
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
acela de a lăuda, de a binevesti puterea și măreția lui Dumnezeu. în același timp, cel curățat și reînnoit sufletește simte că are datoria sfântă de a vesti lauda Domnului. Spre această înnoire a vieții avem noi chemarea să ne străduim, toți cei ce purtăm numele de creștin, căci pentru noi s-au făcut prooricirile Vechiului Testament. Noi suntem înnoiți prin Duhul lui Hristos, dar la înnoirea Botezului trebuie să avem și să arătăm în viața cea de toate zilele credință
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
vorbesc numai despre lucruri pe care le-am verificat sau pe care le-am aflat de la oameni capabili de a face observații pertinente și precise. Am preferat să rămân incomplet, decât să citez fapte insuficient dovedite. înainte de toate, m-am străduit să rămân pe tărâmul solid al realității. A vorbi despre rugăciune oamenilor moderni pare a fi, la prima vedere, un efort zadarnic. Dar nu este oare, cu toate acestea, indispensabil ca noi să cunoaștem toate activitățile de care suntem capabili
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
faptului că Domnul și Mântuitorul Iisus Hristos ne învață să nu spunem „Tatăl meu”, ci „Tatăl nostru”, și prin aceasta ne poruncește să înălțăm rugăciuni pentru tot neamul omenesc și să nu umblăm numai după propriul nostru folos, ci să ne străduim întotdeauna și pentru folosul altora. „în felul acesta se spulberă vrajba, se risipește trufia, se nimicește pizma și apare iubirea, mamă a tot binele, cea care face să dispară inegalitatea oamenilor, de orice fel ar fi ea, dând aceeași înaltă
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
decât toți sfinții. Dumnezeu are propria Sa slavă, plină de toată măreția și care rămâne în veci neschimbată. De aceea, serafimii îl preaslăvesc pe Dumnezeu, zicând: „Sfânt, Sfânt, Sfânt Domnul Savaot.” Sf. Ioan Cassian spune că prin această chemare ne străduim pentru bucuria care ne vine din slava Tatălui nostru și nu a oamenilor. Prin cuvintele „sfințească-se numele Tău”, am putea exprima următoarele: „Tată! Fă-ne să putem înțelege măreția sfințeniei Tale!”; sau „...să ne învrednicim a o primi pe
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
de înțelesul acestei rugăciuni. „Vezi cât de minunat se leagă? Mai întâi ne-a poruncit să dorim starea viitoare și să tindem spre Patria Sa; dar până va să fie aceasta, cei ce viețuiesc aici, pe pământ, trebuie să se străduiască să ducă o viață cerească. Fiindcă se cuvine să dorim, zice Domnul, cerul și cele cerești; dar, înainte de a dobândi cerul, trebuie să facem din pământ, cer, astfel încât, trăind pe pământ, să făptuim și să vorbim ca și când ne- am afla
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
îmbătrânit și n-am văzut pe cel drept părăsit, nici seminția lui cerând pâine”. Asemenea făgăduiește și Domnul: „Deci nu duceți grijă spunând: ce vom mânca, ori ce vom bea, ori cu ce ne vom îmbrăca? Căci după acestea se străduiesc neamurile; știe doar Tatăl vostru cel ceresc că aveți nevoie de ele. Căutați mai întâi împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui și toate acestea se vor adăuga vouă”. El făgăduiește celor ce caută împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui că
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
zilele trebuie înțeleasă aici în sens de pâine duhovnicească, adică pâinea poruncilor dumnezeiești, pe care trebuie să ni le însușim și să le îndeplinim în fiecare zi. Fiindcă la ele S-a referit Domnul când a spus să nu ne străduim să umblăm după hrană stricăcioasă. Acestei pâini i se spune de toate zilele, fiindcă vremelnica noastră viață se desfășoară într-o succesiune de zile, în care unele vin, altele trec. îndeplinirea poruncilor trebuie să fie preocuparea fiecărei zile.” Am mai
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
tale, sau a vitelor, sau, cel mult, dacă îi va fî îngăduit și va avea putere să o facă, împotriva ființei tale trupești. Gândește-te: pot fi acestea mai distrugătoare decât vătămarea pe care o aduci ssufletului tău, refuzând iertarea? Străduiți-vă, rogu-vă, iubiții mei, să ajungeți la desăvârșire! „Tatăl nostru este Dumnezeu iar mama noastră este Biserica. Deci suntem frați, de aceea „Rugați-vă ca să vă puteți iubi!” Așadar, atunci când vreun vrăjmaș îți cere iertare, iartă-l, alungă- ți din
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
singura pereche de pantaloni ai săi, iar când să arunce apa murdară pe geam, nu observă că geamul e închis, spre amuzamentul soției care degustă momentul revenirii apei murdare pe obrazul lui Andrew. Poartă hainele până la uzare, cu toate că familia se străduiește să i le înnoiască cu orice aniversare, le regăsește atârnând pe umerii câte unui student la teologie. Își dă perechile de ciorapi, păstrând doar una, că doar nu e miriapod! El are biroul lui unde nimeni nu intră și unde
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
rămas pattern-uri greu de schimbat pe termen lung, chiar. Firesc ar fi ca fiecare individ să-și stabilească nevoile, dacă definim nevoile drept cerințe, dorințe, aspirații, trebuințe, necesități. Când cineva din afară stabilește ce nevoi am eu, și se străduiește să mi le satisfacă după cum consideră el, natura mea interioară intră în conflict cu sine însăși. Dacă pleci de la premisa că toți indivizii au nevoi identice, când fiecare e unic, ajungi la o altă contradicție cu natura umană. Hayek atrage
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
prin măruntaiele neștiute ale realității banale. Societatea este consultată de scriitor ca de un doctor. Sunt o babă comunistă surprinde cazna unei femei de a se rupe de nostalgia tinereții care s-a întâmplat să fie în comunismul ceaușist. Se străduiește din răsputeri să se adapteze la lumea cea nouă, liberală și nu-i iese. Valorile noii lumi sunt altele decât cele pe care contase ea. Fetiță crescută la țară, nevoită să participe la plămădirea combustibilului pentru iarnă din bălegar și
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
de gală. Se împopoțonează cum pot mai bine, doar e sărbătoare, își cunosc ginerele, și cunosc un om fără formalități, în blugi, care are mereu nevoie să i se traducă. Mare dezamăgire! Nici noua lume nu e perfectă. Zadarnic se străduiește emancipata ei fiică să o convertească la valorile democrației, zadarnic încearcă ea să-i sugereze cum să vadă viața, cu cine să voteze, ea una știe: Da, sunt o babă comunistă. Așa se și explică retardul României, viteza ei de
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
foarte mult să învăț toate astea și faptul că, fiind departe de casă, imaginea cu mama și bunica, războinice, s-a estompat încetul cu încetul. De aici, dacă tragem spuza pe turta puericultorilor, ar putea reieși că oricât s-ar strădui în cei șapte ani de acasă mama să cultive și să păzească valorile ei, acestea tot sfârșesc prin a fi acoperite de un morman de apucături pe care le deprinzi departe în largul vieții celei zbuciumate, și parcă tot spre
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
la dispoziție de către stat un traducător, orice plăcuță este cel puțin bilingvă, orice mărturisire a identității naționale este privită cu interes, fără curiozitate sau malițiozitate, americanul e în stare chiar să învețe el din limba imigranților, motiv pentru care se străduiește s-o rupă în spaniolă. Americanul nu ezită să-l plaseze pe român în Europa, acolo unde europenii îl primesc și nu prea. Americanul admiră Europa, e bătrânul continent din care se desprinde spre altă civilizație, spre civilizația eficienței, crede
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Maica Tereza, sau din Budda. Își spune că depresia este imorală, fiind la început semnul unui cumplit egoism, își interzice să fie tristă pe motiv că doar tinerilor le este permisă tristețea, bătrânii trebuie să se lumineze din interior. Se străduiește să coboare din viață senin, ca și cum ar merge la întâlnirea cu iubiții ei plecați, deși vestea fiecărei morți a unui cunoscut „îi aduce inima în gât”. În Jurnal, acordă episoade importante plecărilor, meselor oferite de prieteni în cinstea celor trecuți
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
că nu dă o direcție (ca și cum într-un regim totalitar, dirijist prin definiție, critica sau alt domeniu de creație ar putea da directive personale și lua inițiative proprii), că ar fi lipsită de creația de idei, care, oricât ne-am strădui s-o inventăm, conform principiului speranței creștine, este total inexistentă în România postbelică. Lucrurile nu stau chiar astfel. Intenția de creație, de personalizare a efortului critic și chiar de confruntare internațională (ceea ce la generația anterioară Lovinescu Călinescu n-a constituit
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
dezvălui antinomiile în care este atrasă rațiunea atunci când este în exercițiul ei metafizic. Și nu este vorba în aceste antinomii de "simple contradicții ce trebuie eliminate", ci "de contradicții în care rațiunea pură se afundă în mod necesar atunci când se străduiește să atingă adevăruri metafizice"258. Acesta devine unul dintre argumentele cele mai serioase împotriva pretențiilor de cunoaștere ale metafizicii tradiționale. Metafizica tradițională se baza pe supoziția că rațiunea poate accede la cunoașterea absolutului, a ceea ce este dincolo de limita fenomenelor, adică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]