10,100 matches
-
neamului cnezilor Balș. O altă ipoteză în legătură cu toponimia orașului Balș este enunțată de către Andrei Pandrea în lucrarea “Petre Pandrea martor de veac”, "„Târgul Balș se află în mijlocul Olteniei, la limita meridională a podișului getic, chiar între dealurile Chiliei și ale Surului, zise și ale Oltețului, după numele afluentului Oltului, care îl străbate. Așezat într-un ținut cu văi line umbrite de zăvoaie, adică pădurici pe malul apei, în lunca apătoasă și dealuri cu podgorii, nu departe de stejarii pădurii Șarului, are
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
aducea la cunoștința Sibiului hotărârea luată în urma conferinței inspectorilor, privind supravegherea și constrângerea plăieșilor avrigeni să-și facă datoria, urmând a fi pedepsiți cei ce nu-și respectau angajamentul. Misiunea plăieșilor fusese ușurată prin delimitarea graniței în Munții Avrigului și Surului de oficialii Sibiului în 1700, la ordinul Curții de la Viena. În cadrul acțiunii de luptă împotriva aservirii se înscriu împotrivirile avrigenilor și săcădățenilor care, sub scutul directorului fiscal Dobra, refuzau în 1749 să mai presteze servicii preoților de alte confesiuni și
Avrig () [Corola-website/Science/297031_a_298360]
-
Glareola pratincola"), cocor ("Grus grus"), frunzărița galbenă ("Hippolais icterina"), frunzărița cenușie ("Hippolais pallida"), rândunica roșcată ("Hirundo daurica"), rândunica de hambar ("Hirundo rustica"), vultur codalb ("Haliaeetus albicilla"), piciorong ("Himantopus himantopus"), sfrâncoc ("Lanius excubitor"), sfrâncioc-cu-cap-roșu ("Lanius senator"), grelușel pătat ("Locustella naevia"), pescăruș sur ("Larus canus"), pescăruș negricios ("Larus fuscus"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), prundaș de nămol ("Limicola falcinellus"), sitar de mâl ("Limosa limosa"), grelușelul de stuf ("Locustella luscinioides"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș cu cioc subțire ("Larus
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
pescăruș cu cioc subțire ("Larus genei"), pescăruș mic ("Larus minutus"), sitarul de mal nordic ("Limosa lapponica"), ciocârlie de Bărăgan ("Melanocorypha calandra"), culic cu cioc subțire ("Numenius tenuirostris"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), pitulice ("Sylvia nisoria"), fluierar sur ("Xenus cinereus"), pasărea ogorului ("Burhinus oedicnemus"), șorecar-mare ("Buteo rufinus"), prundăraș de sărătură ("Charadrius alexandrinus"), ploier de munte ("Charadrius morinellus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), lebădă de iarnă ("Cygnus cygnus"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), ciocănitoarea de stejar
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
apricaria"), furtunar ("Puffinus yelkouan"), chiră mică ("Sterna albifrons"), pescăriță mare ("Sterna caspia"), chiră de mare ("Sterna sandvicensis"), lup de mare ("Stercorarius parasiticus"), ferestrașul mare ("Mergus merganser"), rață cu ciuf ("Netta rufina"), pietrar bănățean ("Oenanthe hispanica"), pietrar răsăritean ("Oenanthe isabellina"), pietrar sur ("Oenanthe oenanthe"), ciuf-pitic ("Otus scops"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), pitulice fluierătoare ("Phylloscopus trochilus"), presură de iarnă ("Plectrophenax nivalis"), cojoaică de grădină ("Certhia brachydactyla"), stârc de cireadă ("Bubulcus ibis"), prigoare ("Merops
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
de păsari care necesită conservare: egreta mică, stârcul cenușiu, barza albă, lebada de vară, eretele de stuf, chira de baltă etc.), 30 de specii de păsări care necesită o protecție strictă (corcodelul mare, rața mică, rața sulițar, pescărușul argintiu, pescărușul sur, prigoria, chira de baltă, florintele etc.) și 14 specii de păsări de interes comunitar. Din punct de vedere fitogeografic, lacul se înscrie în subzona de vegetație naturală a stepei, mult modificată în prezent datorită agriculturii și pajiștilor antropice. Lacul este
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
Matei Corvin. Crivina de Sus are 92 de numere și aproximativ 200 de locuitori. Casele înșiruite de o parte și de cealaltă a râului Bega sunt construite din cărămidă arsă, cu 2-3 camere la stradă și bine cunoscută poartă de la "sura" pentru acces în "ocol". Locuitorii satului se ocupă cu creșterea animalelor, cositul fânețelor și cultivarea terenurilor agricole. Un loc aparte îl ocupă plantarea de livezi cu pomi fructiferi, mai ales cele cu pruni pentru producția de "răchie de pruna". Zona
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
la data de 28 decembrie 1893 (potrivit actului de naștere nr.66/30 decembrie 1893) într-o familie de evrei români. Bunicul ei a fost rabin, iar tatăl - haham. Pe tatăl său îl chema Herșcu Rabinsohn iar pe mamă Sara (Sura). La nașterea sa, tatăl avea 35 de ani iar mama 30. A studiat o vreme medicina la Geneva în 1918-1919, dar și-a întrerupt studiile. De tânără a învățat limba ebraică, pe care a predat-o la o școală primară
Ana Pauker () [Corola-website/Science/300073_a_301402]
-
-lea, principii pecenegi au fost (în epoca izgonirii): în Ertim, " Baiçamid" (citește /bai-cea-mid/), apoi "Yavdı" (citește /iav-dî/); în Çor: "Küghel", apoi "Küerçi"/"Kürekçi" („vâslaș”); în Yula: "Korkut"-han, apoi "Kabukșın" (citește /kabukșîn/; „scoarță de copac”); în Külbei: "Ipa", apoi "Suru" („sur, cenușiu”); în Karabay: "Karduhim"; "Kara" („negru”); în Tolmaç: "Kortan", apoi "Boru"; în Kapan: "Yazı" (citește /ia-zî/; potrivit unei ipoteze, probabil din etnonimul alanilor: "as" sau "ias"; în turca modernă, „scriptură”); în Çoban: "Bata"-han, apoi "Bula". Cronica lui Constantin mai
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
ieftin maioș = cartaboș mara = vacă motor = mașină mata = pisică nana = sora mai mare obdiele = pânză învelita în jurul piciorului și purtată în cizme când temperatura este coborâta ocoș = mândru parapleu = umbrela (fr. parapluie) perete = gogoașa pita = pâine pogan = mare poiata = vezi sura porodică = roșie pate = scame pălang = gard păpărada = omleta părseici = credent rișcașă = orez roată = bicicletă surducă = minge sâlvoi = magiun (slavic sliva: pruna) șaf = butoi de lemn ștrăifogăr = caleasca sura = loc de depozitare a rezerelor animaliere de hrană tiglăzău = călcător de haine
Bârcea Mică, Hunedoara () [Corola-website/Science/300538_a_301867]
-
parapleu = umbrela (fr. parapluie) perete = gogoașa pita = pâine pogan = mare poiata = vezi sura porodică = roșie pate = scame pălang = gard păpărada = omleta părseici = credent rișcașă = orez roată = bicicletă surducă = minge sâlvoi = magiun (slavic sliva: pruna) șaf = butoi de lemn ștrăifogăr = caleasca sura = loc de depozitare a rezerelor animaliere de hrană tiglăzău = călcător de haine țină = noroi tolcer = pâlnie tolceu = coș târnaț = coridor taner = farfurie țuric = înapoi! (comandă dată calului) (germ. zurück) uiaga = sticlă vailing = vas ușor de peste 10 litri vigan = haină de
Bârcea Mică, Hunedoara () [Corola-website/Science/300538_a_301867]
-
făcute în casă, după specificul locului. Portul bărbătesc. Bărbații purtau haină treisferturi, de culoare gri, numită , căput”, care avea guler deschis la gât și trei buzunare: unul sus și două mai jos, până deasupra genunchilor. Căputul era confecționat din pănură, sură sau neagră, țesută în casă. Unele haine aveau un cordon mic la spate, fiind decorate cu catifea neagră la guler și la manșete. Sub haină în funcție de anotimp se purtau flanele și laibăre. Flanelele-,sfetărele” erau confecționate din lână, cu sau
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
lucrate la război din „urzeală" cu fire de bumbac și beteală cu fire de cânepă. Pantalonii (cioarecii) erau confecționați din țesătură de lână, făcută la războiul din gospodăria proprie. Localnici mai vârstnici purtau cioareci pe picior din țesătură albă sau sură. Iarna bunicii noștri purtau peste aceste haine,șube, niște tunici, țesute tot în casă, lungi până la glezne (ca un palton, cu aspect impunător, sculptural). Șuba albă (suman) de iarnă, specific regiunii Hunedoara era înfundată până la gât, fără guler (sau guler
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
între -2 grade C și -3 grade C iar cele mai ridicate în luna iulie cu valori medii între 16 grade C și 20 grade C. În alcătuirea unei gospodării tradiționale din Luminișu intra frecvent următoarele construcții : casă de locuit , sura cu grajdul vitelor , grajdul oilor , coșteiul pentru porumb, cotețele pentru porci și păsări, găbănașul și fântână . La acestea se adaugă mai recent și bucătăria de vară . Numărul construcțiilor din gospodărie este diferit în funcție de starea materială și socială a oamenilor . În
Luminișu, Sălaj () [Corola-website/Science/301806_a_303135]
-
în funcție de starea materială și socială a oamenilor . În trecut unde terenurile cultivabile se aflau la distanțe mari în raport cu vatra satului gospodăria cuprindea și o colibă la hotar. Tot componente ale gospodăriei sunt și fârciturile cu fan ce sunt făcute lângă sura ori în aproperea grajdurilor. Portul popular femeiesc , așa cum este surprins în fotografiile din casele familiilor din Luminișu, cuprindea: năframa, spăcelul (cămașă), poalele albe și zadia neagră. La acestea se puteau adaugă un pieptar . Bărbații purtau cușma, spăcel și izmene albe
Luminișu, Sălaj () [Corola-website/Science/301806_a_303135]
-
în părțile laterale sunt brodate sau cusute două "prime" (panglici) cu ornamente florale în culori vii. În jurul gâtului se purtau de la unu la câteva rânduri de mărgele sau "stoli" , iar pe cap "cunună" (coroniță). În perioada iernii se purta suman "sur" (gri) făcut din lână de oaie, ornamentat la încheieturi cu prime subțiri de postav de culori diferite. Încălțămintea era alcătuită din cizme sau ghete din piele neagră, purtate la sărbători, iar în zilele de lucru se purtau opinci. La portul
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
dintr-o "chimeșe" (cămașă), de obicei purtată peste pantalon, din pânză albă de cânepă cu guler strâns la gât, mâneci largi cu manșetă și broderie de culoare albă, albastră sau galbenă. Peste chimeșe se purta un "laibăr" (vestă) de lână "sură" (gri). "Cioarecii" (pantalonii) erau de culoare albă, din pânză de cânepă, sau suri, din lână. În picioare se purtau cizme sau bocanci din piele neagră, în sărbători și opinci în zilele de lucru. În perioada anului când vremea era călduroasă
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
cânepă cu guler strâns la gât, mâneci largi cu manșetă și broderie de culoare albă, albastră sau galbenă. Peste chimeșe se purta un "laibăr" (vestă) de lână "sură" (gri). "Cioarecii" (pantalonii) erau de culoare albă, din pânză de cânepă, sau suri, din lână. În picioare se purtau cizme sau bocanci din piele neagră, în sărbători și opinci în zilele de lucru. În perioada anului când vremea era călduroasă pe cap se purta "clop" (pălărie) de paie sau postav, iar în timpul iernii
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
se purtau cizme sau bocanci din piele neagră, în sărbători și opinci în zilele de lucru. În perioada anului când vremea era călduroasă pe cap se purta "clop" (pălărie) de paie sau postav, iar în timpul iernii, "cușmă" (căciulă) neagră sau sură, din blană de miel. Reportaje
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
marcate de fluviile Ebro și Duero. În 839 musulmani au fost expulzați din Galicia, o regiune unde s-a aflat un centru religios și țelul multor pelerinaje, Santiago de Compostela. Imediat după recucerirea Galiciei, forțele francice au fondat statele creștine sur din Pirinei. Aceste țări au devenit așa numitele "Regate Creștine", iar teritorii ocupate de către ele la început erau Navarra, Aragon și Catalonia. Împărțire de Al-Andalus în regatele taife a ajutat Regatelor Creștine în extinderea teritoriilor sale. Prada orașului Toledo în
Spania () [Corola-website/Science/296723_a_298052]
-
cere disciplină, cunoaștere spirituală și mai ales devoțiune. Publicul român a luat cunoștință cu Yoga pentru prima dată prin lucrările lui Mircea Eliade: românul "Maytrei", volumele "India" și "Caietele maharajahului" publicate în 1934, "Alchimia asiatică", apărută în 1935, "Yoga: Essai sur leș origines de la mystique indienne" publicată simultan în franceză și română în 1936. În 1940 apare cartea "Educație fizică hindusa", de Jatindra Chakraborti, cu prefață de Dr. Grigore Benetato. La începutul perioadei comuniste, yoga a fost interzisă în România, fiind
Yoga () [Corola-website/Science/296757_a_298086]
-
apare atât ca denumire actuală a unui sat străvechi din Tara Fagarașului cât și ca nume al căpeteniei valahe din secolul al XI-lea din Grecia de azi, "Verivoi". (P. Diaconu, "Les Petchénègues au Bas-Danube", Bucarest, 1970, 34-35; G. Gyorffy, ˝Sur la question de l'établissement des Petchénègues en Europe¨, Acta Orientalia Academiae Scientiarum Hungaricae, 25, 1972, 1-3, 289; I. Ferenț, "Cumanii și episcopia lor", Blaj, 1931). Țării Românești între septembrie 1577 și iulie 1583 și, din nou, între aprilie 1585
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
de savanții Vito Volterra, Tullio Levi-Civita, Paul Lévy. În 1930 pleacă la Paris, unde studiază la Sorbona cu mari matematicieni și participă intens la viața științifică cu note remarcate de profesori. În anul 1931 susține examenul de docență, cu lucrarea "Sur une classe de systemes d'equations aux derivees partielles de la Physique mathematique", este numit conferențiar la Facultatea de Matematică din Iași. Pleacă la Roma cu o bursă de studii Rockefeller. În 1932 se reîntoarce în țară și se stabilește timp
Grigore C. Moisil () [Corola-website/Science/298547_a_299876]
-
presupune a fi fost scrise de călători în Persia și de prietenii acestora din Europa. Aici, autorul a satirizat și a criticat instituțiile franceze. În calitate de teoretician, a scris în 1734 o disertație istorică științifică asupra înfloririi și decăderii Romei, "Considérations sur les causes de la grandeur des Romains et de leur décadence" ("Considerații asupra cauzelor măreției și decadenței romanilor"), în care afirmă că „Roma a oferit spectacolul unei fascinante pervertiri a firii umane, al unei patologii la care republicile sunt extrem de vulnerabile
Charles de Secondat, baron de Montesquieu () [Corola-website/Science/298720_a_300049]
-
Religieuse" (Călugărița, 1796) - roman psihologic, "Jacques le fataliste" (Jacques fatalistul, 1796), precum și satira "Le Neveu de Rameau" (Nepotul lui Rameau) au devenit binecunoscute. De asemenea, Diderot este apreciat și pentru scrierile sale filozofice: "Pensées philosophiques" (Cugetări filozofice, 1746) și "Lettre sur les aveugles" (Scrisoare despre orbi, 1749). Diderot a avut o contribuție fundamentală în domeniul criticii moderne de artă, cu ale sale "Salons" (Saloane), articole pe care le-a publicat în ziare, începând din anul 1759. Corespondența vastă a lui Diderot
Denis Diderot () [Corola-website/Science/298727_a_300056]