64,222 matches
-
contemporană, Editura Garamond, București 1995. RICOEUR, P., Eseuri de hermeneutică, traducere de Vasile Tonoiu, Editura Humanitas, București, 1995. RIEHL, A., Filosofia critică, în vol. Filosofie neokantiană în texte, traducere de Octavian Nistor, Editura Științifică, București,1993. RIEHL, A., Logica și teoria cunoașterii, în vol. Filosofie neokantiană în texte. RIVELAYGUE, J., Lecons de métaphysique allemande. Tome II, Kant, Heidegger, Habermas, Éditions Grasset, Paris, 1992. SARTRE, J. P., Ființa și neantul, traducere de Adriana Neacșu, Editura Paralela 45, Pitești, 2006. SCEFFLER, I., Reflecții
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
valabilității nelimitate a relației cauzale (afirmarea unității lumii pe temeiul finalității). Conceptul determinismului este justificat formal prin conceptele de timp și destin, este întemeiat "material" prin formele istorice ale personalității (personalitatea mistică, "tipul" și personalitatea energetică) și este confirmat prin teoria vocației. În afara celor patru concepte fundamentale ale personalismului energetic vizat antropologic realitatea originară (ca energie), evoluția, finalitatea și personalitatea -, interpretarea de față scoate la iveală și ideea prezenței omului în structura lumii, în centrul de echilibru între condiționatul natural și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
in voce, de expresiile lingvistice ale acelorași idei, care se spun despre proprietățile respective și despre individualul căruia îi aparțin." Alexandru Surdu, Actualitatea relației gândire-limbaj, București, Editura Academiei, 1989, p. 177. (A se vedea și ediția ultimă a acestei lucrări: Teoria formelor prejudicative, București, Editura Academiei Române, 2005.) 39 Kant, Anthropologie..., Paris, Librairie philosophique de Ladrange, 1863, p. 3. 40 Alexandru Boboc, Etică și axiologie în opera lui Max Scheler, București, Editura Științifică, 1971, p. 218. 41 Max Scheler, L'homme et
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
on the Significance of Systematicity, http://uk.jstor.org/. 99 Imm. Kant, Ideea unei istorii universale în înfățișare cosmopolită, București, Casa Școalelor, 1943, p. 75. 100 Idem, Critica facultății de judecare, p. 76. 101 Ibidem, p. 113. 102 Hegel, Logica, Teoria conceptului, § 204, p. 318. 103 E. Cassirer, La théorie kantienne de l'histoire, în vol. L'idée de l'histoire, Les Éditions du Cerf, 1988, p. 136. 104 Corina Hrișcă, C. Rădulescu-Motru filosof al culturii, Cluj, Editura Dacia, 1987, p.
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
aceleiași seri și în noaptea care a urmat palermitanii s-au lansat într-o adevărată caccia ai francesi (vânătoare de francezi) transformată rapid într-un adevărat carnagiu. În cursul bătăliei au murit mii de soldați, femei și copii. O altă teorie, probabil mai verosimila, susține că rezistență siciliana a avut drept semnal de atac sunetul clopotului și astfel s-a ajuns că evenimentul să fie cunoscut sub numele de “I Vespri sicilieni“. În zori, orașul Palermo se proclama independent. În foarte
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
variată listă de procedee retorice (ironia și autoironia, preteriția, contrafacerea, asteismul) fac din "vocalizele" lui Gheorghe Schwartz o lectură dintre cele mai agreabile; aceasta e coaja noului său roman. Miezul se află într-o altă gamă, între temele mari ale teoriei romanului: cît/ cum se construiește acesta pe "scenariul imaginativ real" și , respectiv, pe "scenariul imaginativ închipuit"? Cu ambele lucrează (anti)utopia. Iată un scenariu imaginativ real, o posibilă realitate a ficțiunii, cu final apoteotic: "Va veni și vremea aceea cînd
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Norocul a venit de unde altundeva? de la maestrul Ludovic L.. Acesta a citat pe larg din Seneca, Sfântul Augustin și Borak cel Bătrân (autorul său preferat) și, dovadă că s-a pregătit minuțios, a ținut și o extrem de savantă prelegere despre teoria numerelor. Onorabilul judecător Augustus Pavlovici-Bubulak n-a putut fi foarte atent din pricina arsurilor stomacale și fiindcă din stradă hărmălaia protestatarilor se făcea tot mai auzită. Așa că, pentru a salva situația, a acceptat drept argument decisiv că "patruzeci nu este nici
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
natura. El considera că: omul este o parte a naturii; educația se bazează pe natură-viață; există legi generale care acționează pe parcursul întregii vieți, atât în natură cât și în societate (Teleman A., 2010). Pestalozzi I. H. (1746-1827) a elaborat o teorie științifică asupra educației bazată pe legile naturii; după autor studierea fenomenelor naturii trebuie să se facă prin observație (Teleman A., 2010). Cucoș C., (2006) și Palicica și colab., (2007) consideră că educația relativă la mediul înconjurător este o componentă a
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
Popescu ("24 ore", 15 octombrie 1991) Metafora Agresiunii ("Regulamentul de bloc" de Constantin Popa) Stagiunea Teatrului Național "Vasile Alecsandri" s-a deschis, la 15 octombrie, cu piesa lui Const. Popa "Regulamentul de bloc". În ciuda tuturor opozițiilor, a grimaselor și a teoriilor savante despre repertoriu, deschiderea a fost ceea ce trebuia să fie: un eveniment teatral onorabil, avînd la bază textul literar al unui dramaturg român în afirmare, a cărui valoare nu-i cu nimic mai prejos decît textele suprasolicitate de scenele noastre
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
nu-s toate scenele niște cimitire doldora cu atîtea și atîtea personaje rămase prin aer, pe ziduri..., printre faldurile de perdele..., printre scînduri? Crezi că nu orbecăim și noi prin lumea aia de imagini..., de sunete...?! Gh. P. doi: Cunosc teoria asta "nimic nu se pierde, nimic nu se cîștigă, totul se stochează". Tu mi-ai mai spus-o... Gh. P. unu: (mirat, ușor flatat) Da?! Gh. P. doi: Păi atunci ce facem? Hai să ne uităm în albumul trei. Gh.
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
una dintre cele trei deformații principale va fi egală cu suma celorlalte două și de semn contrar acestora. Fiecărei operații de prelucrare prin deformare îi este specifică o stare de tensiune și una de deformare. Una dintre problemele importante ale teoriei plasticității este stabilirea legăturilor între tensiunile prezente întrun material supus deformării și limita lui de curgere. Stabilirea unor relații de legătura între tensiuni, pe de o parte și limita de curgere a materialului supus deformării, pe de altă parte, se
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
automatizate, a monitorizării și controlului proceselor, respectiv a integrării în sistem; atitudinea industriilor, ce a făcut posibilă „migrarea” proceselor laser din stadiul de aplicație în laborator către liniile de producție. Fizicianul și astronomul olandez Christian Huygens a propus, în 1678, teoria undelor luminoase (Traité de la Lumière) [7, 8], conform căreia o sferă de lumină ce se dilată se comportă ca și cum fiecare punct din frontul de undă se comportă ca o nouă sursă de radiație de aceeași frecvență și fază. Conceptul de
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
frecvență și fază. Conceptul de undă a fost folosit pentru a explica fenomene precum reflexia și refracția. În 1801, Thomas Young (al carui nume este legat de cercetări ce pornesc de la elasticitate până la dozaj medicinal) a obținut dovezi ce susțin teoria undelor [7, 8]. Astfel, el a efectuat o serie de experimente la Cambridge, Marea Britanie, între 1797 și 1799, în cadrul cărora a pus în evidență modele formate din benzi întunecate și luminoase (modele de interferență sau difracție) și care apar atunci când
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
benzi întunecate și luminoase (modele de interferență sau difracție) și care apar atunci când lumina traversează două aperturi adiacente. A susținut că lumina este polarizată, ceea ce sugerează o anumită direcționalitate a componentelor de undă. În 1865, James Clerk Maxwell a elaborat teoria electromagnetismului, care concluziona că lumina conține vectori electrici și magnetici, care oscilează în planuri perpendiculare - o undă electromagnetică [7, 8] (demonstrată experimental de Heinrich Hertz în 1886). În 1887, Philipp von Lenard (coleg cu Hertz) a demonstrat că apare o
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
atunci când lumina interacționează cu o suprafață, indiferent de intensitatea luminii incidente - efectul fotoelectric [7, 8]. Acest rezultat a sugerat că lumina poate fi considerată ca fiind formată din particule energetice, ceea ce a condus la ideea că atomii conțin particule discrete. Teoria modernă a structurii atomice este fondată pe ideile propuse la începutul secolului nouăsprezece. În 1808, John Dalton a emis patru idei de bază ale teoriei chimice a atomului [7, 8]: fiecare element este compus din particule minuscule numite atomi; atomii
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
fiind formată din particule energetice, ceea ce a condus la ideea că atomii conțin particule discrete. Teoria modernă a structurii atomice este fondată pe ideile propuse la începutul secolului nouăsprezece. În 1808, John Dalton a emis patru idei de bază ale teoriei chimice a atomului [7, 8]: fiecare element este compus din particule minuscule numite atomi; atomii unui anumit element chimic sunt identici; compușii chimici sunt creați prin combinarea atomilor diferiți; reacțiile chimice implică reorganizarea atomilor. În 1897, Joseph John (J.J.) Thomson
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
Einstein a concluzionat că lumina este compusă din grupuri de unde energetice, denumite fotoni. Pornind de aici, Ernest Rutherford a propus un model de atom care conține un nucleu pozitiv și electroni (1911) [7, 8], asupra căruia Niels Bohr a aplicat teoria cuantică (1913). S-a determinat ulterior că fotonii și speciile de atomi pot interacționa fie prin absorbția unui foton, cu o majorare energetică aferentă, fie prin emisia spontana a unui foton de către un atom aflat inițial într-o stare energetică
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
de ghidaj, măsurare distanță, monitorizare poluare, cititoare de coduri, lipire, punctatoare, accelerometre, holografie, fotolitografie, comunicații optice, subtitrări, scanere, ghidaj, aliniament, producție aditivi, sensori, echipamente electronice, telecomunicații, date, stocare date; domeniul imagisticii: afișaje, „harpe” pentru spectacole. 1.2.2. Introducere în teoria laserilor Acțiunea laserului asupra substanței a fost analizată pentru multe materiale - dintre care cele mai surprinzătoare au fost whisky-ul, jeleul si ceaiul chinezesc. În 1996, telescopul Hubble a descoperit un nor gazos care se comporta ca un laser natural
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
Pentru acest regim de timp, energia de puls este absorbită într-un strat superficial subțire, a cărui grosime corespunde adâncimii de penetrare optică (~10 nm). Efectele de difuzie termică în matricea materialului în stare solidă sunt aproape irelevante. În plus, teoria clasică asupra conductivității termice, bazată pe presupunerea că un material poate fi caracterizat de o singură temperatură, nu mai este valabilă. În schimb, trebuie luate în considerare interacțiunile electroni matrice, tratând separat temperaturile aferente ambelor părți. Pentru intensități foarte ridicate
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
scări [76, 77]. Având în vedere că fractalitatea se manifestă ca o proprietate universală a sistemelor complexe precum plasma, este imperativă dezvoltarea fizicii fractalice, prin non-diferențialitate (proceduri matematice în [76, 78], implicații fizice în [77, 79]) și, în particular, al teoriei relativității la scală [76]. Celelalte rădăcini pot fi determinate folosind (2.73). Modurile de vibrare sunt de fapt unde staționare, în cadrul fluidului fractalic. Formula generală pentru unda staționară este dată de (2.63). Toate punctele ce aparțin unui fluid fractalic
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
este un procedeu recomandat, comparativ cu cel de micropercuție mecanică, cel puțin în varianta în linie continuă a acestuia. Capitolul 7 PREDICȚIA REZULTATELOR OBȚINUTE PRIN MARCAREA CU LASER, FOLOSIND MODELAREA PROCESELOR PRIN INTERMEDIULUI REȚELELOR NEURONALE ARTIFICIALE 7.1. Introducere în teoria rețelelor neuronale În știința inteligenței artificiale, rețelele neuronale caracterizează ansambluri de elemente de procesare simple, puternic interconectate și operând în paralel, care urmăresc să interacționeze cu mediul înconjurător într-un mod asemănător creierelor biologice și care prezintă capacitatea de a
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
sisteme pot trage concluzii din cunoașterea încorporată sau furnizată, dar ele nu pot să genereze singure noi cunoștințe. Pe măsură ce un sistem cu inteligență artificială are de rezolvat sarcini mai complexe, crește și cunoașterea ce trebuie reprezentată în el (fapte, reguli, teorii). În general, un sistem funcționează bine, în concordanță cu scopul fixat, prin cunoașterea furnizată, dar orice mișcare în afara competenței sale face ca performanțele lui să scadă rapid. Acest fenomen este numit fragilitatea cunoașterii [166]. Una din direcțiile de cercetare în privința
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
practice pe care rețelele neuronale le au sau le pot avea. Primi pași au fost făcuți la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, de către Hermann von Helmholz, Ernst Mach și Ivan Pavlov care au emis teorii asupra procesului de învățare, asupra condiționării, etc. Aceste teorii nu au adus nici un fel de modele matematice și nu se putea vorbi încă de un început. Adevăratul punct de pornire al acestui domeniu (al Rețelelor Neuronale Artificiale (RNA) sau, simplu
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
pot avea. Primi pași au fost făcuți la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, de către Hermann von Helmholz, Ernst Mach și Ivan Pavlov care au emis teorii asupra procesului de învățare, asupra condiționării, etc. Aceste teorii nu au adus nici un fel de modele matematice și nu se putea vorbi încă de un început. Adevăratul punct de pornire al acestui domeniu (al Rețelelor Neuronale Artificiale (RNA) sau, simplu, a Rețelelor Neuronale) se situează la începutul anului 1943
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
și emite un semnal de ieșire (ieșirea are valoarea +1). Dacă excitația totală este mai mică decât valoarea prag, atunci neuronul nu este activat și ieșirea lui se consideră a fi zero. Pe la sfârșitul anilor 1940, Hebb, având la bază teoriile lui Pavlov, a enunțat principiul adaptării permeabilității sinaptice, conform căruia de fiecare dată când o conexiune sinaptică este folosită permeabilitatea ei crește [167, 168]. Acest principiu stă la baza procesului de învățare prin modificarea ponderilor sinaptice. Hebb a propus deci
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]