12,028 matches
-
Înconjurat de staff-ul lui politic, reproșând fără echivoc Rusiei sovietice și Pactului de la Varșovia alianța dură militară a țărilor comuniste din care și noi, mai bine zis „el” făcea parte! - invadarea Cehoslovaciei lui Dubček, el Însuși vechi comunist și „tovarăș de idei”, dar care Îndrăznise câteva reforme social-politice care, În ochii lui Brejnev și ai militarilor săi, păreau a merge „prea departe!”. L-am aplaudat și sunt convins că dacă În acele zile și săptămâni s-ar fi organizat alegeri
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
nu numai! -, la Întâlnirile Înternaționale ale istoricilor, cum a fost una la Paris prin anii ’80, Ungurii au venit cu o documentație amplă, cu cărți voluminoase, semnate de autori reputați, noi Însă am apărut cu o delegație compusă din niște „tovarăși istorici” mai competenți În „materialismul istoric” decât În istoria națională, Înarmați cu niște broșuri de comandă! Și acest lucru, acest „scandal” se Întîmplă și azi când ne vedem confruntați la târgurile internaționale de cărți cu standuri ale vecinilor noștri, mai
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și filosof ies acuma la lumină!Ă și cu alții, cam din aceeași făină, dacă nu informatori, oricum carieriști mărunți, provinciali, Împânzind coloanele bietelor reviste literare de atunci - Contemporanul printre altele! - cu texte imunde, false, ornate, bineînțeles, cu citate din „tovarășul”. Din admirație culturală, dar și din compasiune, mi i-am apropiat pe cei doi „Castor și Polux” ai filosofiei tinere românești, i-am invitat la mine Împreună cu prietenii de atunci, Nichita, Doinaș și Manolescu, Întinzându-le o mână prietenească și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cazul meu, s-a instalat precoce, cam În jurul vârstei de treizeci de ani. Mai bine-zis „conștiența, luciditatea ei”, a „existenței” ei, care pe insul lucid și matur Îl Întovărășește pe tot parcursul existenței. Ca și eul său, acel spiriduș sau tovarăș ascuns care nu numai că Îi comentează, nu rareori răutăcios, faptele sau ideile și luând ca Proteus felurite chipuri, luciditatea morții, a realității ei, aș zice a necesității ei!, Îl urmărește aproape În toate posturile și ceasurile. Și dacă, uneori
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
așa cum s-a Întâmplat În țările vecine nouă, de la Nord! - era practic nulă, iar corifeii „anti-comuniști” s-au descoperit În pripă, la noi, abia În zilele revoluției. Sigur, indignarea lor - poate și uimirea lor! - era meritată, observând că tot vechii tovarăși, unii dintre ei, pregătesc formele noi ale conducerii armatei, ministerelor, serviciile de informații, finanțelor etc. Puterea, pe scurt! Dar, nu numai că Într-un fel era firesc și previzibil, nu numai natura, dar și societatea are oroare de vacuum, de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
XIX-lea, romanul à l’usage des bonnes, un gen major, emblematic, al culturii, care va exclude marea și prestigioasa epopee tragico-lirică, italiană, franceză sau germană. Un alt critic de excepție al anilor șaizeci ne-a fost prieten apropiat și „tovarăș de idei”, complice și „frate literar” - Lucian Raicu. Am petrecut zeci și sute de nopți Împreună cu fostul prieten de suflet al lui Labiș și ne-am uimit mereu, Nichita, Matei și cu mine, de finețea extraordinară a gustului și intuițiilor
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
invidia unor colegi, nu dintre cei mai puțin Înzestrați. (Am mai scris-o, cred, de curând niște cercetători ai arhivelor c.c. au descoperit procesul-verbal al excluderii mele din partid și c.c., unde Ceaușescu, abil, se Împotrivește propunerii unor tovarăși din conducerea de partid de a fi exclus și din U. Scriitorilor, de a fi arestat etc. Cum am și declarat-o În același număr al revistei Dosarele istoriei care publică acest material, surpriza și amărăciunea mea, târzie, nu este
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
se pare” că nu era „produsul” final al dezideratelor lor! Și, În acei ani, nu a fost numai romanul meu prim, dar și alte texte, semnate de un Fănuș Neagu, D.R. Popescu, Marin Preda și alți câțiva, care „puneau probleme” tovarășilor Încruntați din presă și tipărituri sau din partid. Da, a fost indubitabil o luptă, și nu au luptat doar cei care nu au publicat - ratându-se cu scuza barierelor regimului, În fapt și adesea ascunzându-și sterilitatea! - sau cei care
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
sovietic; așa procedase și Stalin, și chiar mai rău, cu Troțki, Buharin, Zinoviev, Kamenev, cu aproape Întreaga veche elită bolșevică). În 1946, Însuși fostul secretar general al Partidului, Ștefan Foriș (Înlăturat În 1944), a fost ucis, fără multe formalități, de tovarășii săi; a intrat apoi În istorie sub sintagma „trădătorul Foriș“, fără să se ostenească cineva să explice ce anume trădase! În 1948, a venit rândul lui Lucrețiu Pătrășcanu, pe atunci ministru al justiției și actor principal al evenimentelor de la 23
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
trei „neromâni“. Orientarea antievreiască din ultimii ani ai lui Stalin a jucat, evident, Împotriva grupării Pauker. Debarasându-se de rivali, Gheorghiu-Dej a rămas necontestat În fruntea partidului până la moartea sa, În 1965 (mai eliminând din când În când câte un „tovarăș“ stânjenitor). Partidul s-a angajat treptat pe calea românizării conducerii și a unei politici de marcare a identității naționale, aproape anulate În jurul anului 1950. Moartea lui Stalin În 1953, urmată de deschiderea, dar și de inconsecvențele lui Hrușciov, a ușurat
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cei În cauză. Piața Universității a devenit Golania, „țara golanilor“. S-a compus un imn al golanilor, care răsuna fără Încetare. Refrenul era: „mai bine golan decât activist“ (cu trimitere la trecutul de activist comunist al lui Iliescu și al tovarășilor lui) și „mai bine mort decât comunist“. La 13 iunie, piața a fost evacuată de forțele de ordine. Au urmat tulburări În București, inclusiv o intrare În forță În Televiziune (greu de spus În ce măsură acțiuni efective ale manifestanților sau provocări
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
La congresul P.S.D. din aprilie 2005, Iliescu, mai tânăr și mai În formă ca oricând (după propria-i mărturisire), a venit să reia șefia partidului pe care-l fondase și al cărui simbol era. În deschiderea Întrunirii, a dat cuvântul „tovarășului Năstase“, Îngrijorător lapsus evocând jargonul de partid din vremea comunismului. Gafa aceasta verbală fusese precedată de dubla gafă din ultima sa zi de președinție, când l-a grațiat pe Miron Cozma, condamnat la ani grei de Închisoare În 1999, pentru
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
oraș, și Fălticenii trebuie să-i recunoască, sau nu, această calitate. Vă rog să mă iertați dacă pun problema greșit . Încă o dată, „La mulți ani”. Cu stimă, V. Mihăilescu </citation> <citation author=”MILORD Nicolae ” loc=”(Piatra-Neamț)” data =”15.IX.1972”> Tovarășe director , La apelul D-voastră, pentru a vă da documente ce posed cu privire la A. Băeșu, În prezent vă trimit următoarele: 1) un articol bătut la mașină - care a apărut În ziarul „Reformatorul” din Piatra (poate rămâne la D-stră); 2) un
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
serviciu. Era În concediu până la 1 martie. I-am vorbit și i am lăsat materialul, pe care l-ați văzut . Adică, mai precis, am convenit cu dânsul, ca materialul, să rămâie la un nepot din Fălticeni și după 1 martie, tovarășul să treacă și să-l ridice. Mi-a spus, că În acele zile primise un pachet de la Dl. Paul Călinescu, tot cu asemenea material . Zilele mele la Rădășeni și Fălticeni au trecut repede și bine. Voiau să mă mai oprească
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
duce. Mi s-a părut prea obositor. Aud că a fost frumos. Ce mai lucrați? Pe la sfârșitul lunii se pare că domnul profesor Tempeanu va veni la Fălticeni la o Întâlnire cu foștii absolvenți ai Școlii normale fălticenene de pe vremuri. Tovarășul Balan se gândește În modul cel mai serios la „Zilele Sadoveanu”. O treabă bună. Eram chiar de râsul câinilor! Se sărbătoreau „Zilele Sadoveanu” În diverse locuri iar acolo unde după propria-i mărturisire a băut „apa vie”, nici pomeneală. Spor
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Îmi pare rău că soarta vitregă a făcut să nu vă pot ajuta cu mai mult. Vă doresc multă sănătate și un succes deplin În valorificarea tradițiilor culturii fălticenene. </citation> <citation author=”VASILIU-FALTI Vasile ” loc=”București” data=”13 ianuarie 1973”> Tovarășe Dimitriu, Rog să primești din partea mea și a soției mele, cele mai vii și călduroase mulțumiri pentru amabilele urări, cu ocazia anului nou 1973. Cu deosebită considerație și cu aceleași bune urări, V. Vasiliu-Falti Str. Brezoianu 26, et. II, ap.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
preluare a bagajelor și că va trebui să ne cărăm singuri valizele... În sfârșit, după o călătorie de aproape zece ore, în care am avut ocazia să cunosc atât virtuțile gastronomiei „mobile” portugheze, cât și plăcerea să-mi cunosc propriii tovarăși de drum, dar și oboseala unui traseu monoton sub cerul fierbinte al Iberiei, intrăm în suburbiile Madridului. Emoțiile mă copleșesc, de parcă mă așteaptă o confruntare cu taurii de la Pamplona... 7 iunie, miercuri Madrid VASILE GÂRNEȚ: Madrid, Gara Atocha, ora 20
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
privire. Deși stă de mulți ani în Germania și și-a asumat, în mare, punctul de vedere critic al vesticului față de realitățile din Est, pe care le cunoaște foarte bine, există clipe, cum este cea de acum, când prietenul nostru, „tovarășul Wagner” - cum îl alintăm noi, ceilalți membri ai „celulei de partid” pe care am înjghebat-o simbolic pentru a ne mai distra în lungile ore de drum -, își trage cu plăcere pielea esticului cârtitor. „Așa e în Occident.“ Dar nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
cont de sugestiile venite, spre nemulțumirea grecului Anastassis Vistonidis. Contribuția noastră, așadar, nu a fost ignorată. „Sunt mândru că am pus și noi, românii, umărul la edificarea unei lumi mai bune, epurată de aiureli stângiste”, îi spun lui Richard Wagner („tovarășul Wagner”!), care râde în gura mare. VASILE GÂRNEȚ: Abia pe la 3 după-amiază găsesc timp pentru o plimbare rapidă (cu metroul) prin Berlin. Trebuie să revăd niște locuri care mi-au plăcut, altfel nu voi avea senzația plină că am fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
odată cu faimoasele întâlniri de la Reykjavik dintre cei doi președinți, Reagan și Gorbaciov, care puseseră începutul sfârșitului Războiului Rece. Te rog să faci, pentru cititorii români, o scurtă prezentare a țării tale, din punct de vedere politic și cultural. - Discutând cu tovarășii mei de drum în Literatur Express, mi-am notat diversele idei pe care le-au avut ei despre Islanda. De exemplu, scriitorul Jury din Republica Cehă m-a întrebat dacă nu a fost o experiență neobișnuită pentru mine să vin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
marile și mijlociile fabrici, dar și micile întreprinderi de zece sau douăzeci de muncitori, ateliere etc., ca și mii de imobile dintre care multe aparțineau unor inși neînstăriți, simpli burgheji, simpli cetățeni. Iată prima mare eroare a comuniștilor români - în comparație cu tovarășii lor din nord, unguri, cehi, est-germani sau poloneji care, aplicând aceeași politică a etatizării forțate, s-au oprit la o anumită limită, neconfiscând mii și mii de imobile pe care statul nu avea cum să le administreze. (România e azi
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
primează, ca la Junimea: fiind student la filozofie în ’53 și ’54, unul dintre „reproșurile-acuză” ce mi s-au adus și chiar de decan, profesor de marxism, evident, „acel marxism pervertit de stalinism” al epocii, a fost că „am auzit, tovarășe Breban, că dumneata îl lauzi în gura mare pe Platon, în seminarii, în amfiteatru, în discuții intime, peste tot, ce mai! Nu îți dai oare seama că filozofia lui e falsă, idealistă, reacționară, că Platon nu avea dreptate?”. Într-adevăr
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
dai oare seama că filozofia lui e falsă, idealistă, reacționară, că Platon nu avea dreptate?”. Într-adevăr, umblam la mine cu cele două volume ale lui Cezar Papacostea și, „obraznic”, în loc să-i dau dreptate, l-am privit în ochi pe tovarășul profesor și i-am propus o butadă: - Da, aveți desigur dreptate, dar... nu vedeți ce veche, ce persistentă, tenace, e această „ne-dreptate”? Nu vedeți câți se luptă cu ea?!Ă Cum o declar uneori și public, eu cred, azi
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
cronici pe care le-a semnat și pe care, trebuie să o spunem, eu le „acopeream”. (Odată, în imensul său birou de la etajul doi al c.c., Dumitru Popescu, secretar cu propaganda și cultura, m-a întrebat sarcastic: - Cum se face, tovarășe Breban, că dumneata, ce vii dintr-un lanț de preoți ardeleni greco-catolici care au luptat secole pentru românitate și drepturile românilor, tocmai dumneata dai cronica literară a primei reviste literare unui ovrei, lui Raicu-Leibovici?! - Da, tovarășe, am răspuns, dar m-
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
sarcastic: - Cum se face, tovarășe Breban, că dumneata, ce vii dintr-un lanț de preoți ardeleni greco-catolici care au luptat secole pentru românitate și drepturile românilor, tocmai dumneata dai cronica literară a primei reviste literare unui ovrei, lui Raicu-Leibovici?! - Da, tovarășe, am răspuns, dar m-ați asigurat atunci când făceați presiuni asupra mea să preiau conducerea României literare că-mi veți respecta deciziile, oricare vor fi ele. Și-apoi, nu uitați: Lucian Raicu, printre altele, este autorul celei mai inteligente, mai pertinente
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]