9,583 matches
-
patul de suferință, deoarece auzise multe despre bolșevici. Dar se întâmplă altă nenorocire și mai mare. Explozia unei grenade, e auzită și de dânsul, din cămăruța unde se afla. « Ce s-o fi mai întâmplat oare ?» își pune întrebarea Costache, tremurând de spaimă. Răspunsul l-a aflat după vre-o trei ore, de la Maricica, cea care îl încurajează spunând că « toți răniții sunt duși la spital, nu e niciun mort. A fost o grenadă ofensivă, după cum spun specialiștii. » A treia zi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
se simțea lipsa tatei cu forța lui de muncă, în timp ce mama avea de îngrijit și ocrotit cinci copii mici, dintre care eu, cel mic, eram foarte dificil, cu o stare de sănătate șubredă și cu vădite semne de întrebare. Mama tremura la gândul că mă va pierde și de aceea era tot mai grijulie cu mine. Intrarea noastră în război în august 1916 a produs mai întâi entuziasmul unui început promițător, dar curând a urmat dezastrul pustiitor. Lipsa unei pregătiri temeinice
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
evrei? Grele și, mai ales, monstruoase crime săvârșite de oameni asupra altor oameni! Am rămas în acel sector până la sfârșitul lui decembrie 1942, când am fost readus la batalionul meu. Misiunea aproape imposibilă a fost și grea și ușoară, dar tremuram la gândul că se putea produce neprevăzutul! Am scăpat cu obraz curat și de aici. Îmi amintesc de un fapt mărunt care mi-a atras atenția. În parcul gării Kremidovka, de lângă Odessa, m-a izbit existența mormântului unui sergent român
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
în teren, oamenii se susțin reciproc, hotărâți să reziste! Aproape două ore continuu să transmit ordine scurte privind consolidarea poziției pe care ne aflam. Cu tot pansamentul aplicat pe rană, sângele se scurge din cotul zdrobit! Cu timpul simt că tremur de frig și-mi dau seama că pierderea accentuată și continuă a sângelui însemna moartea! Las comanda plutonului sergentului Dobre Gh., singurul sergent valid ce-mi rămăsese și încep să mă autoevacuez. Cu răcirea tot mai accentuată a corpului, mă
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
încet și merg spre poartă, în timp ce sunt anunțat că cineva mi-a venit de acasă, ca pe vremea când eram elev normalist la Bârlad, îl văd apoi pe tata scrutând atent direcția din care veneam. M-a îmbrățișat cu disperare, tremurând amândoi de emoție! Venea de acasă cu atâtea bunătăți - ca după Paști, dar... iaurt nu-mi adusese... Stăm pe o bancă în timp ce tata mă privește îndelung. În acel moment făceam un mare efort fizic să nu-mi vină rău și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Îl știu. S. B.: Alarma l-a prins la camera ofițerului de serviciu, în clădirea Divizionului. De acolo l-a chemat pe camaradul meu, pe Jorj. De serviciu în PC era locotenentul Manole, care se pierduse cu firea începuse să tremure și să se văicărească. Așa l-a găsit camaradul meu. Noi, cei din PC eram mai apropiați de el, fiindcă făcea des de serviciu în PC și ne înțelegeam bine. Mai ales pe turele de noapte, niciunii dintre noi nu
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
cu arma!" "Stai, băi, Agalopol, liniștit! Dar cum s-a întâmplat?" "Am uitat, m-am luat cu vorba etc". I-a luat ușor arma, l-a scos afară, l-a spălat cu zăpadă, că acesta era alb la față și tremura tot. M. M.: Ce să-i facă atunci? Ce să-i facă? Mai rău făcea! S. B.: Blănaru, care era și el acolo, intrase deja în fibrilații, că era eveniment. Ardeleanu l-a liniștit pe Gogu și gata, s-a
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
vă iau un interviu, dar mă gândeam la un interviu pentru o revistă în care să povestiți ce-a fost acolo, că eu știu ce-a fost în noaptea aia în care ați plecat în Piață, când huruiau tancurile de tremurau toate ferestrele de la Divizion. S-a produs vizita dumneavoastră la Univeristatea "Petre Andrei" din Iași, la acea conferință, când am început să povestim despre ceea ce am făcut la Revoluție. De atunci, din 2012, am venit cu ideea să facem această
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
unui câmp de observație care-i este propriu. Apropierea flăcării de mână provoacă o reacție nervoasă, ceea ce suscită atenția lui Zibal. Obiec- tul fascinației sale morbide se află sub ochii lui, la înde- mâna lui. „Aplecă lumina prea aproape, încât, tremurând, atinse mâna tâlharului cu sticla fierbinte : o crispație vio- lentă a degetelor se produse urmată de un vaiet surd... La vederea acestui fenomen, Zibal tresări... prin ochii lui scă- părase o inspirație excentrică. Începu să râză cu un hohot care
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
se spune, se află în centrul metropolei. Acest muzeu, deși încărcat cu valori inestimabile, atâtea câte au mai rămas în Egipt, printre care întreaga „zestre mortuară” a lui... Tut-An-Kamon, este la fel de neîngrijit ca orice arab-egiptean cu care te întâlnești. Îmi tremură scrisul deoarece vasul, mergând, tremură. Nu știu de ce. Parcă am fi pe o șosea neasfaltată. Revin la Muzeul din Cairo. Dacă n-aș fi fost în muzeele grecești sau în cele spaniole care sclipesc de curățenie și de mândrie, n-
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
centrul metropolei. Acest muzeu, deși încărcat cu valori inestimabile, atâtea câte au mai rămas în Egipt, printre care întreaga „zestre mortuară” a lui... Tut-An-Kamon, este la fel de neîngrijit ca orice arab-egiptean cu care te întâlnești. Îmi tremură scrisul deoarece vasul, mergând, tremură. Nu știu de ce. Parcă am fi pe o șosea neasfaltată. Revin la Muzeul din Cairo. Dacă n-aș fi fost în muzeele grecești sau în cele spaniole care sclipesc de curățenie și de mândrie, n-aș fi realizat imensa diferență
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
de cățărare printre mormintele terasate ale cimitirului din Mănăștur. Înclin să cred că în acele momente Ada se amuza. Am recitit rândurile de mai sus și am decis să le păstrez și pentru acest volum, chiar dacă peste cuvinte încă mai tremură mătasea nițel indecentă a Imediatului... a tulbure a memoriei... Am avut, în câteva rânduri, impresia că o zăresc pe stradă, că-i aud vocea pe holul de la cabinele Teatrului și, mai ales, că-mi lipsește din distribuțiile proiectelor care, noapte
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
King David, Ephraim Mizrahi, care s-a n)scut În Ierusalim, m) Întreab) ce vârst) am. Dup) care Îmi spune: —Și eu am șaizeci de ani. Vorbim În spaniol) - sau mai degrab) În ladino*. E un tip fermec)tor: Îi tremur) puțin mâinile, dar tunde excelent. Are ochii albaștri și niște sprâncene mici, albe, stufoase. Îi vorbesc despre Hubert H. Humphrey și o scânteie albastr) i se aprinde din nou În ochi. Un fel de fort) b)trâneasc) ce d) putere
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
ziarist francez l-a rugat s)-l prezinte unei familii de arabi, el a aranjat o invitație la mas). În timpul cinei, fiica gazdei, femeie În toat) firea, a vorbit direct, f)r) ocolișuri. Plin) de curaj, desi Gouri spunea c) tremura, ea a declarat: „Nu vom accepta niciodat) prezenta evreilor pe p)mântul nostru!”. Gouri a r)mas perplex. Nu am spus ce gândeam, dar pentru mine, atât ca american, cât și ca evreu, lucrurile erau destul de clare. El a vrut
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
mai mari decât cele cu care ei erau obișnuiți, s) Înapoiezi mașini și coliere furate și În felul acesta s) câștigi inimile tuturor. Ins) acești arabi fac un joc de tip Alsacia și Lorena, cu Israelul În rolul Prusiei, ei tremurând vitejește, asemenea b)trânului Înv)ț)tor din povestirea patriotic) a lui Daudet Vive la France! Am spus despre Gouri c) are une bonne gueule pentru c) este, ca și Shahar, un francofil. Nu stie deloc englezește. Vorbim În francez
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
rele intrau În om și Îl tulburau, dar c) Îngerii preaputernici pot și ei s) între În om și s) Îi spun) vorbe Înțelepte. „... și, când te trezesti dup) ce ai adormit printre gândurile din Mishnah*... și buzele tale vor tremura... eu sunt Mishnah cel care vorbește prin gură ta. Shekhinah** Îți vorbește...” La un pahar, l-am Întrebat pe ingeniosul profesor Werblowsky, un b)rbat zvelt, frumos, dac) el crede În vocea interioar) Mishnah sau În comunicarea direct) cu spiritul
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
Întâlnire neașteptată: mi-l aminteam impozant, ca o statuie mișcătoare din granit, căci așa era la Institut „tovarășul“ Loghin, iar acum parcă se micșorase, intrase realmente la apă, nu mai era decât umbra colosului de odinioară ce mă făcea să tremur pe culoare. M-am bucurat că i-am putut oferi două locuri În primul rând. Întâmplarea l-a plasat lângă John Lennon și Yoko Ono, care erau În acea seară invitații personali ai lui Joe Papp. Că ei nu l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
face mereu comentarii Îmi deschidea o nouă perspectivă Înăuntru și, În loc să fie o restricție, devenea o eliberare. Activitatea se termina seara În jur de nouă și jumătate-zece. La sfârșitul primei zile nu era de mirare că genunchii Începuseră să-mi tremure. În cursul practicii de dimineața, un călugăr-samurai se plimba cu un baston lat În mână printre rândurile de perne aliniate, pe care zeci de elevi stăteau nemișcați. Într-o tăcere adâncă, se auzea din când În când câte un sunet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
adevărat Superman până În ceasul morții. Fidelio produce un cutremur la Covent Garden Nu știu dacă e adevărat că Înveți mai mult din eșecuri decât din succese, dar eu Îmi iubesc căderile. Fidelio la premiera de la Covent Garden a făcut să tremure candelabrele ca la cutremur. Era un vacarm de voci pro și contra. Unii strigau bravo, alții buuu, dar e greu de spus care era proporția. Dacă o sută strigă a, Însă unul strecoară un uuu prelungit, ei bine, faceți Încercarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
de Niky și de mine, care, la fel ca În kabuki, Îl ajută pe Mefisto cu recuzita și schimbările de costum, Mefisto fiind la noi un cameleon care poartă diverse măști și identități. În clipa semnării contractului, mâna lui Faust tremură, căci ezită să semneze. Am văzut În această ezitare influența binelui, a Îngerului păzitor, și l-am făcut să apară pe scenă sub forma unei balerine În costum de Înger cu aripi albe. Dacă Mefisto e acceptat ca „realist“ În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Îl confunda mereu pe servitorul care-i Împingea căruciorul pe Promenade des Anglais cu contele Loris-Melikov, un coleg de-al lui (mort demult) din cabinetul ministerial din anii optzeci. „Qui est cette femme? Chassez-la!“, striga către mama, arătând cu degetul tremurând spre regina Belgiei sau a Olandei care trecuse pe la noi ca să se intereseze de sănătatea lui. Îmi amintesc vag cum am alergat odată până la căruciorul lui, pentru a-i arăta o pietricică frumoasă, pe care el a examinat-o pe
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
la mânie căpăta o roșeață suplimentară În zona celei de-a treia bărbii, cea mai amplă, revărsată peste muntele de volănașe al bluzei. Și iat-o acum așezându-se sau mai degrabă pregătindu-se să-și așeze, În timp ce falca Îi tremură ca o piftie, prodigiosul ei posterior, cu cei trei nasturi Într-o parte, și lăsându-se cu precauție În jos; apoi, În ultima secundă, Își Încredințează corpul voluminos fotoliului de răchită care izbucnește, Înspăimântat, Într-o salvă de scârțâituri. Stătusem
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
fără să mănânc, mi-am adunat plasa, cutiuțele de medicamente, borcanul cu cianură de potasiu și am sărit pe fereastră. Odată ajuns În pădure, eram În siguranță; dar eu continuam să merg Împleticindu-mă, cu ochii plini de lacrimi fierbinți, tremurând tot de rușine și scârbă față de mine Însumi, văzându-l În minte pe bietul meu prieten, cu fața lui lungă și palidă și cu cravata lui neagră, plictisindu-se În seră sau mângâind câini cu limba scoasă de căldură, În lipsa
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
ținea de mână când masa rotativă de apă verde Înspumată se abătea violent din spate, dându-i un brânci zdravăn care-l dobora. După o duzină de asemenea tumbe, le baigneur, lucind ca o focă, Își conducea povara care gâfâia, tremura și fornăia scuipând apă, spre uscat, spre țărmul neted, unde o bătrânică de neuitat, cu păr cărunt pe bărbie, alegea cu promptitudine un halat de baie dintre multe altele ce atârnau pe o frânghie de rufe. La adăpostul unei mici
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
ce atârnau pe o frânghie de rufe. La adăpostul unei mici cabine, erai ajutat de un alt servitor să-ți lepezi costumul de baie Îmbibat cu apă și Îngreunat de nisip. Acesta cădea bâldâbâc pe scândurile de pe jos și Încă tremurând pășeai În afară, călcând pe dungile lui albăstrui difuze. Cabina mirosea a lemn de pin. Servitorul, un cocoșat cu fața brăzdată de riduri, Îți aducea un lighean cu apă clocotită În care Îți Înmuiai picioarele. De la el am aflat și
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]