943 matches
-
cele din literatura rusă - Pușkin, Nekrasov, Maiakovski - și din poeți sovietici sau aparținând altor țări socialiste. SCRIERI: Maria Magdalena, Iași, 1937; Conștiința artistică la Tudor Arghezi, Iași, 1939; Din limbajul școlarilor, Iași, 1939; Poezia ochilor la Eminescu, Iași, 1939; Valuri împietrite, Iași, 1941; Rătăcire prin vis, Iași, 1941; Bobâlna, Sibiu, 1950; Doja, Cluj, 1952. Traduceri: N.A. Nekrasov, Troica, Suceava, 1947 (în colaborare). Repere bibliografice: Aurel Ivănescu, „Conștiința artistică la Tudor Arghezi” „Chemarea” (Iași), 1939, 449; C. Vârtej, „Din limbajul școlarilor”, CGM
FLOREA-RARISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287027_a_288356]
-
Iași, 1941; Bobâlna, Sibiu, 1950; Doja, Cluj, 1952. Traduceri: N.A. Nekrasov, Troica, Suceava, 1947 (în colaborare). Repere bibliografice: Aurel Ivănescu, „Conștiința artistică la Tudor Arghezi” „Chemarea” (Iași), 1939, 449; C. Vârtej, „Din limbajul școlarilor”, CGM, 1939, 5-7; Gh. Mărgărit, „Valuri împietrite”, „Prutul”, 1941, 410; S.Varzaru, „Valuri împietrite”, CGM, 1941, 1-3; C. Vârtej, Popas cu Florea-Rariște, „Cetatea Moldovei”, 1941, 7; C. Vârtej, „Valuri împietrite”, „Cetatea Moldovei”, 1941, 9; Octavian Nestor, Dumitru Florea-Rariște, CL, 1985, 2; Gavril Istrate, Răsfoind cu grijă comorile
FLOREA-RARISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287027_a_288356]
-
1952. Traduceri: N.A. Nekrasov, Troica, Suceava, 1947 (în colaborare). Repere bibliografice: Aurel Ivănescu, „Conștiința artistică la Tudor Arghezi” „Chemarea” (Iași), 1939, 449; C. Vârtej, „Din limbajul școlarilor”, CGM, 1939, 5-7; Gh. Mărgărit, „Valuri împietrite”, „Prutul”, 1941, 410; S.Varzaru, „Valuri împietrite”, CGM, 1941, 1-3; C. Vârtej, Popas cu Florea-Rariște, „Cetatea Moldovei”, 1941, 7; C. Vârtej, „Valuri împietrite”, „Cetatea Moldovei”, 1941, 9; Octavian Nestor, Dumitru Florea-Rariște, CL, 1985, 2; Gavril Istrate, Răsfoind cu grijă comorile de carte, CRC, 1989, 9; Busuioc, Scriitori
FLOREA-RARISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287027_a_288356]
-
Tudor Arghezi” „Chemarea” (Iași), 1939, 449; C. Vârtej, „Din limbajul școlarilor”, CGM, 1939, 5-7; Gh. Mărgărit, „Valuri împietrite”, „Prutul”, 1941, 410; S.Varzaru, „Valuri împietrite”, CGM, 1941, 1-3; C. Vârtej, Popas cu Florea-Rariște, „Cetatea Moldovei”, 1941, 7; C. Vârtej, „Valuri împietrite”, „Cetatea Moldovei”, 1941, 9; Octavian Nestor, Dumitru Florea-Rariște, CL, 1985, 2; Gavril Istrate, Răsfoind cu grijă comorile de carte, CRC, 1989, 9; Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 172-173. C.T.
FLOREA-RARISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287027_a_288356]
-
bucuria simțurilor, fuge în lume lăsând celor doi câte o scrisoare justificativă. Scuza sa este că greșeala lui mică se pierde în marea de greșeli a lumii. Experiența îl maturizează pe Sebastian și-i deschide calea spre inima și trupul împietritei Armanda. Naratorul, de față la toate acestea, comentează metamorfoza lui Sebastian Românu și bucuria lui obosită și ironică. Epica este, aici, mai legată și simbolurile slujesc bine parabola. Textul este complex, prozatorul vizionar este dublat de un analist de multe
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
bucura de maturitate literară și de prestigiu în lumea științifică. Din 1932 era membru activ al Societății Scriitorilor Români. Debutul lui este găzduit în 1925 de revista „Gândirea”, fiind vorba de poezia Singur, ce va apărea și în placheta Adânc împietrit, din 1932. C. este un poet, chiar dacă unul în proces de autodefinire, cu trăiri entuziaste, cu angoase și incertitudini pe care le analizează detașat, consecință probabilă a structurii sale de om de știință. Din orice vers răzbate temperamentul violent al
CIOCALTEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286243_a_287572]
-
al invulnerabilității individului, apărat de forțele magice ale pământului. Dacă firul vieții nu i-ar fi fost atât de brusc curmat, C. ar fi încredințat tiparului și alte scrieri (dintre acestea, În miez de noapte rămânând în manuscris). SCRIERI: Adânc împietrit, Craiova, 1932; Poesii, București, 1934. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, VII, 97-98; Metzulescu, Literile, I, 29-33; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont. (1937), 104; Călinescu, Ist. lit. (1941), 852; Papadima, Creatorii, 450-455; Crohmălniceanu, Literatura, II, 169-171; Dicț. scriit. rom., I, 573. N.
CIOCALTEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286243_a_287572]
-
să râdice și supt singurătate acoperemântul necunoștinții să să arunce, de multe ori și mai în toate dzilele, la culcatul și la sculatul lui, eu trebe în câmp îmi scorneam, iară Biruinței lingă dânsul să să afle îi porunceam. Ce împietrită inima lui nicicum spre stârpirea pântecelui ei a să milostivi nu s-au muiat, ce în zavistiia neamu lui și semințiii mele neclătit au statut"50. Hameleonul încearcă, de fapt, să i-o ofere pe soția sa Inorogului. Atingerea pântecelui
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
constat că în fața ochilor mi se prezentă o adevărată hartă archeologică cu totul specială a județului Romanați" (p. 105) cu detalieri de direcții, de înaintări și de parcursuri posibile în teritoriu: "de aici în sus merge spre Recica o cale împietrită...", "o altă cale, și mai bine însemnată pe țărmul stâng al Oltului, apucă de la Izlaz" (pp. 108-109) etc. 12 A. Papiu Ilarian, Tesaur de monumente istorice pentru România, Tipografia Națională a lui Ștefan Rasidescu, București, 1862, p. VI. 13 Mircea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
la vedere locul unde au fost înmormântați până în ziua de astăzi stăpânii locurilor, adesea prieteni ai localnicilor. Pe atunci țăranii, îmbrăcați în costumația timpului - cămeșoaie albe, lungi, lucrate cu broderii, cu căciulile în mână, și cu făcliile însoțitoare, cu fețele împietrite și privirile fixe, în tăcerea deplină care însemna respectul pentru cel repauzat, purtau sicriul boierului pe brațe până ce îl lăsau în locul de veci. Era respectul pământului și a omului. Plecatul, și el un fel de voievod al locurilor, stăpânul pământurilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de greutatea definirii și caracterizării unitare, ea rămâne unul din izvoarele istorice importante pentru epoca modernă. Un scop esențial al studierii presei este cel al contactului regăsit (dincolo de trecerea timpului) în paginile vechilor colecții de ziare, cu evenimentele unei actualități împietrite, cu preocupările cotidiene ale generațiilor trecute și cu pasiunile ziariștilor (Idem, La presse, ed. a VIII a, Presses Universitaires de France, Paris, 1988, p. 16). 26 O altă dificultate a istoriei presei ține de diversitatea formelor sale. Încă din secolul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
O minte omenească nu poate să-și Închipuie măcar ce eu am văzut. Trec căruțe. Trec căruțe care Întotdeauna transportau gunoi, azi sunt pline cu cadavre omenești, adică cadavre de evrei. Mai trece Încă una. Încă una, opt, nouă... Ca Împietrită stau și mă uit la căruțele de gunoi, Încărcate cu oameni nevinovați, omorâți numai pentru că au fost evrei. Și căruțele sunt conduse de acei care În fiecare zi strâng gunoiul, Îmbrăcați În haine de sărbătoare, haine scoase de pe victimele lor
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
are la Maria Todorova o existență textuală de sine stătătoare, după modelul saidian al Orientalismului. "Balcanii" devin o construcție arbitrară, în timp ce "Balcanismul", devine un discurs eurocentric de marginalizare a unei părți a Europei transformată în alteritate. Mai presus de "imaginea împietrită a Balcanilor" apare "o realitate superioară, o oglindire a lumii fenomenale, a esenței și naturii sale adevărate, de la "numen" la "fenomen"..."58. Cu toate acestea, în opinia Mariei Todorova, Balcanismul nu este o ipostază structurală a Orientalismului 59, în opoziție
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
din suflet mi se sparge. Pornesc spre țări de basme și leneșă visare; Tărâm de amintire mă cheamă la catarge Și-mi flutură crengi albe, de dincolo de zare. Cetatea din mare Prin valuri limpezi, toamna, vezi temple licărind, În veacuri împietrite, sub lacăt de tăceri. Sosesc s-aprindă focul vestalele sub seri Și se opresc sub geamuri legendele'n colind. Zarzăr la mare Prin ramuri înflorite bărci tremură petale. Vâslind din crengi de soare s'apleacă'n basm năerii, Ca să sărute
Jocuri poetice by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11366_a_12691]
-
îndreaptă spre sud pe 300 m până la borna 193, de aici urmează liziera pe 625 m p��nă la intersecția cu drumul de pământ pe care-1 urmează pe 325 m; Limita sudică: pornește la intersecția drumului de pământ cu drumul împietrit DJ 112 B ce merge de la Aninoasa spre Lisnău pe 5750 m până la jgheaburile de adăpare de pe partea stângă a drumului, de unde limita urmează spre vest canalele de desecare spre Ozun pe o lungime de 1750 m, unde ajunge la
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
112 B ce merge de la Aninoasa spre Lisnău pe 5750 m până la jgheaburile de adăpare de pe partea stângă a drumului, de unde limita urmează spre vest canalele de desecare spre Ozun pe o lungime de 1750 m, unde ajunge la drumul împietrit. De aici, limita urmează drumul împietrit spre DJ 103 B pe 1125 m; Limita vestică: pornește pe drumul DJ 103B, urmează podul de peste râul Negru și apoi urmează în amonte digul rîului Negru. De la 125 m de la șosea este prezent
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
sora mea. I-am găsit domiciliul răvășit, ferestrele stricate. Suportase de una singură, femeie fără apărare, atacul șleahtei de hoțomani, care a cutezat ultima operație în ajun, Joi dimineața, ultima înainte de capitulare. Erau cinci arhangheli cu mutre strâmbate de ferocitatea împietrită a 48 ore de jaf și carnagiu. Căciuli, reteveie și revolvere. Au luat apartamentele la rând, spărgând dulapurile și saltarele cu satârul, când locatarii buimaci nu-și aminteau unde au pus cheile, năvălind din încăpere în încăpere, într-o bestială
În zilele de 21-23 ianuarie se împlinesc 73 de ani de la rebeliunea legionară din 1941. Fragment din ”Orașul Măcelului”, cartea-document a lui F. Brunea-Fox despre pogromul din București. () [Corola-website/Science/295733_a_297062]
-
Ștefan Augustin Doinaș Lucrurile Lucrurile prea convingătoare stau ca-mpietrite: totul le sperie. O liniște se-ncoronează-n arborii prăfuiți. Pe vrăbii le apucă iar nebunia zborului. Un vânt urgisit derutează dâra melcilor, se aud frunzarele foșnind ca niște zdrențe. Obrajii păpușilor se spălăcesc în memorie. Împleticindu-se trece furnizorul
Poezie by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-website/Imaginative/15346_a_16671]
-
vorbească de un parnasianism al începuturilor literare ale lui Ion Barbu. Dacă poezia parnasiană franceză, reprezentată prin Leconte de Lisle sau José Maria de Hérédia, era fundamental decorativă și antiromantică în conținut neîngăduind elanuri sufletești, pe când la Ion Barbu, sub împietrita și recea marmură a versului, se răsucesc pasiuni violente, neliniști și aspirații tulburi, ceea ce denotă o structură romantică . Probabil că aceasta este și cauza pentru care și le-a refuzat mai târziu, socotindu-le că " decurg printr-un principiu poetic
Ion Barbu () [Corola-website/Science/296811_a_298140]
-
perioadă Charles de Gaulle își dezvoltă teoriile sale militare: el publică “Dezacord dușmanului” (1924), “Ascuțișul Sabiei” (1932), “Înarmarea ca profesie“ (1934), “Franța și înarmarea ei” (1938). Ultima carte provocă un conflict cu Mareșalul Petain. Această lucrare denunță ca o concepție “împietrită” și conservatoare concepția “războiului de poziții“ dusă de Statul-Major. În 1932 “Ascuțișul Sabiei” accentuează importanța educarii unor conducători capabili, cu capacități strategice deosebite și influența circumstanțelor în arta militară. El abordează teoria necesității tehnicii blindate, care va combina focul și
Charles de Gaulle () [Corola-website/Science/296736_a_298065]
-
om nu și-a întors capul spre mine nicio secundă și nu a rostit niciun cuvânt. Și-a continuat cursa, virând și ieșindu-mi astfel din raza vizuală. Steinès i-a citit numărul și a consultat lista participanților. A rămas împietrit. „Acesta este François Lafourcade, un nimeni. S-a prins și a reușit să treacă toate obstacolele” ... A trecut un sfert de oră până ce și-a făcut apariția al doilea ciclist. Pe acesta l-am recunoscut imediat în persoana lui Octave
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
Lili, ambii studenți la Arte Plastice. Pregătită pentru un dublu LP, pe prima față a apărut, în roșu, pasărea phoenix, iar în interior a fost folosită, drept fundal, imaginea unei frize sculptate de Nicu Covaci într-un mal de lut împietrit al Timișului. În partea superioară, se aflau fotografiile membrilor formației (de la stânga la dreapta: Sepi, Kappl, Covaci, Baniciu, Petrescu), puternic solarizate, astfel încât să nu li se vadă părul și bărbile și să poată trece de cenzură. Dedesubt, în apele Timișului
Cei ce ne-au dat nume () [Corola-website/Science/304637_a_305966]
-
peisagistica, însă acesta se apropie mai mult de peisajul urban. De aceea el nu mai folosește elementul vegetal ci își îndreaptă atenția spre ziduri pentru că, pentru el, întreaga pictură este o zidărie. Pentru artist culorile pun în evidență densitatea materiei „"împietrită asemenea magatelor"” . Petrașcu pictează și naturi moarte, dar acestea sunt alcătuite din lucruri vechi pe care și-a pus amprenta timpul. Interioarele pictate de el sunt la fel, uitate de vreme ca niște naturi moarte supradimensionate, iar florile pictate de
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
pretext că este nevoie urgentă de ea la Damietta, Al Muazzam a fost asasinat mișelește de mai mulți oșteni din garda sa personală,inima i-a fost smulsă din piept și aruncată în Nil, chiar sub ochii regelui Franței, rămas împietrit de ceea ce se petrecea. Prizonierii au fost aruncați în închisoare, toți, cu excepția regelui, au fost asvârliți unii peste alții în cala întunecoasă și neaerisită a galerelor, fără apă sau mâncare, mamelucii deocamdată neștiind cum este mai bine să procedeze, să
Ludovic al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/310833_a_312162]
-
că poezia înseamnă scriere cu „creta“ propriului ens pe tabla-cer, jertfire a sinelui, „autoînsicriere“ și pregătire pentru sublimul turnir din priveliștea ființei» (TGrp, 387): "N-am să pot fi niciodată / mai drept / și mai frumos decât un scaun / (...) / și mai împietrit decât o coasă / mai zvelt / și mai melodios decât o vâslă / mai economic / și mai adunat decât o bardă / (...) / sunt lucrurile / chipurile mele împietrite / mai palide și mai încete / durata lor ce mă conservă / am vreme lungă să le pot
Grigore Hagiu () [Corola-website/Science/310533_a_311862]