1,220 matches
-
militare, la arme, fortificații, reparații, politici economice și conducerea afacerilor externe în general. Națiunea înfrântă nu este, prin aceasta, privată de suveranitatea sa. Germania, Austria, Ungaria și Bulgaria au rămas state suverane în ciuda obligațiilor juridice unilaterale cu care le-au împovărat tratatele de pace din 1919. Aceleași tratate de pace au scos în evidență alte națiuni, precum Cehoslovacia, Polonia și România, prin stipularea de obligații speciale privind tratamentul anumitor minorități rasiale și religioase dintre propriii cetățeni. România, Bulgaria, Muntenegru și Serbia
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
în același fel în care aceasta și-a asumat responsabilitatea de a acționa din cauza incapacității Consiliului de Securitate de a face acest lucru. Se poate chiar afirma că responsabilitatea pentru problemele politice cu care Națiunile Unite, ca întreg, au fost împovărate este rezultatul incapacității națiunilor direct implicate, mai ales a marilor puteri, de a-și rezolva între ele problemele importante. Astfel, ele însărcinează Națiunile Unite să producă un acord. Membrii Adunării Generale, încercând să înlocuiască Consiliul paralizat, nu au fost însă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
nesiguranță epistemologică și un stil negativ; dar în context e clar că nu e vorba de nesiguranță în privința utilizării lor. De fapt, sînt acestea elemente esențiale într-un fragment unde, pentru prima oară, cititorul îl zărește pe tînărul Sortoris nemaifiind împovărat, nesigur, sau cu terenul fugindu-i de sub picioare: nemaifiind cuprins de panică și disperare în împrejurări create de alții. Lecturi suplimentare Ca și în capitolul precedent, pentru un studiu aprofundat asupra subiectelor discutate îi recomandăm ca punct de plecare pe
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
speranțele și toți ochii sunt îndreptați către el, atunci când acest moment sosește și acesta face și mai multe promisiuni: acesta creează auspiciile pentru propria glorificare"13. "Luni, deputatul din Gasconia trebuie să uite de noaptea sa solitară în tren. Este împovărat de dosare. În servieta sa sunt îndesate tot felul de cereri. Marți dimineața, imediat ce sosește, trebuie să predea coletele și să răspundă la cereri, să fugă prin Paris, să viziteze miniștrii, fără să uite de rolul său de parlamentar și
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
vizibile, dar și ciudate, fusese ales ca țintă de noii ocupanți ai scenei politice românești. Nu era el capabil să stăpânească, să domine gloria și, mai ales, privilegiile politice cu care comuniștii, deși nu Îl simțeau de-al lor, Îl Împovăraseră?! Sau... cum insinuaseră unii răutăcioși, dând crezare și unor intoxicații securistice, voia o carieră occidentală și provocase un scandal literaro-politic doar ca să-și facă o treaptă de lansare acolo?! Bine, dar... atunci de ce a renunțat atât de repede și s-
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și inițiativă, evacuat de „vechile” sentimente „burgheze” - printre care se număra și speranța sau demnitatea personală! - și-și lăsa totul, pe el, familia și destinul său, În grija „Celui de sus”! Da, Încă o dată,k era cineva „sus” care se Împovăra, se Încărca cu destinul și aspirațiile sale, numai că acest „sus” nu se pierdea ca altădată „În nori”, ci se afla și plutea la o Înălțime aparent umană, vizibilă, mai ales sub forma unui portret pe o foaie de carton
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
din viitorii ani, impune o repoziționare valorică a criticului. "...reacțiile subconștiente ale poetului seamănă iarăși izbitor de bine, dar tot prin contrast, cu ale lui G. Bacovia: unul încărcat de paradisul matern a eliminat părinții din imaginarul poetic, celălalt, dimpotrivă, împovărat de greutățile copilăriei și-a încărcat infinit imaginarul de prezența mamei într-un simbolism de vaste implicații. Și tot acești doi poeți contrazic flagrant clișeele psihanalizei. Deși "răsfățat", în sens pozitiv, de părinți (de mamă îndeobște) Bacovia s-a simțit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
funerar. Sunt, așadar, semne că "odihna" eminescologiei, întreținută o vreme de dulcea hibernare post-călinesciană a fost curmată. Ca reper absolut, Eminescu are dreptul la o posteritate scutită de izul muzeal, ceea ce s-ar putea traduce prin râvnita schimbare de imagine. Împovărat de clișeistica didactică, iscând un halou admirativ, împins frecvent într-un festivism găunos ori, dimpotrivă, supus voinței agresive de contestare, Poetul național, rămas "măsura noastră" (cum zicea Noica), se oferă generos exegezei. Criticul român trebuie să ajungă, așadar, la Eminescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
anvergură, vezi faza de avant prefigurată, printr-un proiect care corectează, credem noi, erorile din proiectul neterminat al modernității în termenii lui Habermas, îi dă dreptul cercetătorului român să definească ceea-ce-urmează-modernității prin geo-modernitate. Hiper-modernitatea este un termen cu care e împovărat cel mai adesea Touraine, deși acesta încerca doar o depășire a împietririi în proiectul postmodernist în maniera în care Daniel Bell s-a despărțit de societatea post-industrială prin hiper-industrial. Bell nu greșește, în acest caz, definind postmodernismul (a se citi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
urma să dispară. Marx a scris într-o perioadă cînd se părea într-adevăr că societatea va fi nevoită să se împartă în două tabere aflate la extreme, cu un număr mic de bogați și puternici opuși masei de muncitori împovărați de sărăcie. De fapt, situația a evoluat într-o direcție destul de diferită. În loc să se polarizeze în două grupuri antagoniste, societățile capitaliste au manifestat o creștere a numărului de familii mediu prospere aflate în centru, din care făceau parte membrii categoriilor
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Momentul de tranziție poate fi localizat spațio-temporal la începutul secolului al XVI-lea în Anglia. Aici și acum "națiunea" a fost sinonimizată cu "poporul". Greenfeld (1992) numește acest proces "naționalizarea poporului" (p. 6), proces prin care conceptul de "popor", anterior împovărat cu semnificații periorative a fost reșapat semantic și încărcat cu valențe pozitive. De la ideea de popor înțeles ca "prostime" s-a trecut la concepția poporului ca purtător al suveranității și sursă a legitimității. Prin această conversie semantică, Greenfeld afirmă că
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a românilor din servitudinea în care era ținută în regimul constituțional al Transilvaniei, nici despre rolul acesteia în cristalizarea conștiinței naționale la românii ardeleni. Singura ei contribuție ar fi fost la prezervarea iobăgiei. Deprivată astfel de orice merit istoric și împovărată în schimb cu un trecut păcătos, închiderea Bisericii Unite apare ca un act pe deplin justificat. Pe măsură ce înaintăm înspre epoca modernă, rolul bisericii în istoria românilor scade considerabil. Până în secolul al XX-lea, când actorul colectiv central devine mișcarea muncitorească
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
poetic comparativ cu producțiile literare encomiastice la adresa Conducătorului publicate în Scânteia, de pildă. Chiar și așa, literatura didactică este străbătută de un fior expresiv care ia forma unei panegiric închinat liderului. De exemplu, manualul de Istoria contemporană a României este împovărat de formule elogiante și descrieri hiperbolice ale secretarului general al Partidului. O adevărată epitetică ceaușistă poate fi culeasă din rândurile manualului. Câteva exemple pot evidenția amploarea elogierii și intensitatea patosului poetic: Nicolae Ceaușescu se distinge prin "energia sa clocotitoare", "spirit
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
istoriografică. După cum se va vedea, chiar dacă manualul a fost aprobat de forurile ministeriale, sub presiunea opiniei publice și a reacției naționaliste, acesta a fost ulterior retras din circulația școlară de către același Minister al Educației Naționale. Independența I. Discursul monofonic (1991-1997). Împovărat încă de moștenirea discursului național-comunist, mesajul transmis de literatura didactică postcomunistă continuă să releve valențe duale sub forma luptei populare de eliberare socială desfășurată în paralel cu lupta politică de eliberare națională. Cele două valențe (socială și națională) ale discursului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
socială; era un exemplu viu nu numai de cultură, ci și de muncă și virtute”.”. Leon îl analizează pe Haeckel asemenea fiecărui discipol, care își cercetează magistrul sub toate aspectele. Îl vede atât cu ochii studentului, dornic de cunoaștere și împovărat de măreția profesorului său, cât și cu ochii profesorului de înaltă Ținută, a profesorului universitar, care și-a format un anumit stil de muncă și de viață. Îi amănunțește biografia și selecționează ceea ce intră în gândirea sa. „Niciodată - spune Dodel
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
nu vrem să mai rămînem in mijlocul aceste cumplite nenorociri. Peisajul devine sterp, fad și sufletele noastre sînt golite de conținut. Avea 27 de ani, ne revine obsesiv în minte. Restul drumului pînă la Mănăstirea Neamț l-am parcurs tăcuți. Împovărați de nenorocirea la care am fost martori, nu mai aveam energie suficientă să mai vorbim de ale noastre valuri. Ajunși acolo, între zidurile mănăstirii, tăcerea avea o altă semnificație. Acolo tăcerea era un mod de comunicare cu cei care s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
unde ulița principală este cuprinsă de dughene vechi, strâmbate de trecerea timpului și care par să se prăbușească, locul unde unii asudă muncind iar alții își risipesc chiverniseala, comândurile, unde propietatea circulă tot mai des și mai ieftin de la răzeșul împovărat de datorii către înavuțiții așezărilor, mereu nesătui de avere și satisfacții ieftine care, totuși, le macină și lor viețile. Cea mai completă biografie și bibliografie a lui Vlahuță (1858-1919) ne-o dă amintita lucrare a dlui N.Zaharia (A. Vlahuță
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
împuținării, dar și vârsta înțelepciunii, a experienței, a prestigiului. Bătrânii azilelor sunt triști. Bătrânii cetății sunt impunători. Din păcate, viața cotidiană valorifică în mult mai mare măsură latura sumbră a celor doi termeni, pejorația lor. Bătrânii încurcă: blochează culoarele gloriei, împovărează bugetul familiei și al statului, nu reușesc să moară la timp. Sunt „vechituri“. Sunt „o problemă“. și, câtă vreme îi percepem ca problemă, nu avem acces la nici o soluție. Soluția începe să se contureze abia după ce schimbăm perspectiva, abia după ce
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
neștiința și să-și însușească cunoașterea științelor spirituale de care au nevoie, aceștia acordă atenție numai întreținerii soțiilor și copiilor lor, care, de asemenea, din cauza lipsei de educație, prind rădăcini în superstiții și în purtare necivilizată, grosolană, se dezvoltă și împovărează statul. Misiunea acestor preoți este totuși mai suportabilă, atunci când au norocul să trăiască acolo unde trăiesc boieri, de la care primesc atunci cele necesare pentru hrană. Trec acum la starea țărănească, ca un izvor bogat privitor la folosul ființei comune, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
să întârzie executarea acesteia, pentru ca, între timp, să-l domolească pe Drogli prin tratative de familie ca să-și retragă acțiunea 24. Din partea poetului, căminarul va fi supus la o caracterizare aspră, dar lucidă: nu știi ce tată am. Sărac și împovărat de o familie grea e cu toate astea înzestrat c-o deșărtăciune atât de mare, încât ar putea servi de prototip pentru acest viciu, după părerea mea cel mai nesuferit din lume. Măritându-se soră-mea, el i-a promis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și s-au rușinat? Cine știe, ce s-a întâmplat? Poate a fost suficient să-l privească și să se gândească într-o clipită, ca și când ar fi privit într-o oglindă, că și ele ar putea să fie cândva așa, împovărate de ani! Cine știe?" ... În sfârșit, ajungem la etajul trei. Intrăm în sala de protocol. E o sală splendidă, cu un plafon auriu, cu un policandru uriaș la mijloc, cu o salbă de tablouri de jur-împrejur, ale unor personalități, oameni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și să fug. Să fug, da, am tot fugit și unde-am ajuns? Pe moment mă fulgeră gândul că nu trebuia să-i Înapoiez banii lui Andrei. Să-i fi păstrat, desigur, au stat destul la el. Prea s-a Împovărat de grija lor și de bună seamă, mult mai În siguranță ar sta la mine banii ăia... Când s-a Întors după două minute, zarva de pe hol se liniștise și arăta și el mult mai liniștit. N-aveam motive să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
sortiți uitării și pieirii, datoria și datul nostru e să ținem minte totul absolut, la care ea a izbucnit iarăși În plâns, spunând că mereu a Încercat să-și Înfrâneze și să uite pentru totdeauna aceste porniri bestiale care-i Împovărează viața. Numai mărturisind neîncetat, Ortansa, viața noastră va putea duce toate poverile ce-i sunt date. Vorbele mele au avut darul s-o liniștească din nou. Am resimțit atunci aceeași pornire mută și violentă pe care am avut-o față de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
amintirea, doar a unora dintre minunații și inegalabilii noștri profesori, m-am uitat pe fereastră, afară, în curtea școlii, în „Patratul cu castani”. Am tresărit.. Castanii care mi-au ocrotit întreaga copilărie și adolescență la umbra lor,.. păreau niște moșnegi, împovărați de ani, frânți de șale și lipsiți de vlagă. Era mai mult decât deprimant, să-i vezi cât de scunzi au ajuns. Rezemat de pervazul ferestrei, cu mâinile împreunate și sufletul plin de dragoste, i-am mulțumit lui Dumnezeu că
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
frumoasă și caldă.. chiar prea caldă, pentru octombrie. Soarele se suise pe cer, aproape de amiezi. Vântul mângâia frunzele îngălbenite ale bătrânilor castani, cu un foșnet blând... abia șoptit. Castanii, care ne-au ocrotit copilăria și adolescența la umbra lor deasă, împovărați de ani.. păreau niște moșnegi frânți de șale, istoviți și lipsiți de vlagă. Desfrunziți, cu trunchiul noduros și crengile strâmbe, sucite într-o coroană împuținată, păreau niște ființe fantastice încremenite, cătând spre cer. Era mult prea întristător, să-i revezi
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]