965 matches
-
execuției prelatului papal, monseniorul Constantin Budkiewicz în Rusia, de către bolșevici la 1 aprilie 1923, chiar în ziua de Paște. Execuția sa a fost cerută insistent de ziarele bolșevice pe întreaga durată a prizonieratului lui Budkiewicz și s-a realizat prin împușcarea în cap a prelatului în ziua de Paște a anului 1923 (Jugendfreund, nr. 6, 1923, pp. 138-140). 481 Farul nou, anul 5, nr. 15-16, 1938. 482 Jugendfreund a consemnat mereu la rubrica "Știri diverse", majoritatea aparițiilor publice ale lui Durcovici
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a fost nevoit să se refugieze în mai multe parohii din Moldova, ulterior stabilindu-se la București. 781 A fost "judecat" de Tribunalul Militar, acuzat fiind de trădare. A fost condamnat la moarte în "Procesul Legației Franței" și executat prin împușcare. 782 Jean Georgesco, op. cit., p. 169. 783 Ibidem. 784 Ibidem, p. 170. 785 Emil Dumea, op. cit., p. 169. 786 Dănuț Doboș, "Administrația Carol Auner(1913-1931)", în Dănuț Doboș, Eugen Bartoș (editori), Parohia catedralei "Sf. Ioan" din București, editura Arhivelor Romano-Catolice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Mata Hari (1876-1917) Margareth Gertruide Zelle, căsătorită Mac Leod, cu pseudonimul Mata Hari, în traducere malaysiană, Ochiul Zilei, dansatoare și inițiatoare a stripteasului, supranumită de unii spioana secolului, a fost acuzată de spionaj pentru Germania, în Franța, și executată prin împușcare. Cine era Mata Hari? Margareth Gertruide s-a născut la 7 august 1876, la Leeuwarden, un târg burghez și protestant din Olanda, fiica lui Adam Zelle, pălărier de meserie, un snob ce-și confecționase o genealogie demnă de respectul contemporanilor
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a început apariția în 1915). Iorga susținea Belgia și pe regele ei, Albert I. Va stabili o relație cu Albert I care va dura toată viața lui. A fost îngrozit de incendierea de către germani a bibliotecii de la Louvain și de împușcarea civililor de către armata germană în trecerea ei prin Belgia, Franța și Serbia. Apariția metodelor moderne de ducere a războiului era dificil de acceptat pentru un om al secolului al XIX-lea. Nu compara incendierea bibliotecii de la Louvain cu o acțiune
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mărturii), Iorga a trimis o telegramă Tribunalului Militar în care își retrăgea plîngerea împotriva lui Codreanu, cu cinci zile înaintea procesului. Alții depuneau mărturie privind reacția violentă a lui Iorga la aflarea asasinării lui Codreanu, iar la trei zile după împușcarea acestuia a avut loc un furtunos schimb de cuvinte cu Călinescu. Martorii au descris starea deprimată a lui Călinescu la ieșirea din casa lui Iorga 25. Era o încercare inutilă, întrucît editorialele lui Iorga din perioada respectivă relatau o altă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mai mari procente fiind În rândul polonezilor, olandezilor și maghiarilor). Printre cauzele morților civile se numără: exterminarea În masă, În lagăre și pe câmpuri de execuție ce se Întindeau de la Odessa la Marea Baltică; bolile, malnutriția și Înfometarea (provocate sau nu); Împușcarea și arderea ostaticilor de către Wehrmacht, Armata Roșie și partizanii de toate felurile; represaliile Împotriva cetățenilor lipsiți de apărare; bombele, obuzele și luptele de infanterie, În Est pe toată durata războiului, iar În Vest de la debarcarea din Normandia (iunie 1944) până la
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
răpiri, atacuri și alte acte de violență publică. Într-un deceniu au fost asasinați trei politicieni, nouă magistrați, 65 de polițiști și alți 300 de oameni. La Început, Brigăzile Roșii și celelalte organizații s-au limitat la răpirea și, ocazional, Împușcarea unor directori de fabrici și a altor oameni de afaceri mai mărunți: „lacheii capitalismului”, servi del padrone, ceea ce reflecta interesul lor inițial pentru democrația la nivelul clasei muncitoare. Dar, la mijlocul anilor ’70, ei au trecut la asasinate politice (mai Întâi
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
acord că trebuia să aibă loc o răfuială publică cu crimele și criminalii cei mai sângeroși: liderii comuniști cehi care colaboraseră la Înăbușirea Primăverii de la Praga, polițiștii polonezi vinovați de asasinarea părintelui Popie³uszko (vezi capitolul XIX), autoritățile est-germane ce ordonaseră Împușcarea celor care Încercau să escaladeze Zidul Berlinului etc. Rămâneau Însă nerezolvate două dileme mult mai dificile. În primul rând, ce trebuia făcut cu foștii membri ai Partidului Comunist și șefii miliției? Dacă nu erau acuzați de vreo crimă anume, trebuiau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
18.000 evrei din ghetouri și în fiecare sector de regiment suprimarea a cel puțin 100 de evrei prin spânzurătoare în piețe"66. În urma acestui ordin, pe parcursul zilei de 23 octombrie 1941 au fost executați aproximativ 5000 de evrei prin împușcare și spânzurare, orașul Odessa devenind potrivit mărturiilor unor martori oculari "orașul spânzurătorilor"67. Mai mult, mareșalul Ion Antonescu a emis în aceeași zi, orele 12.30 un nou ordin nr. 562 prin care solicita trecerea la "represalii severe" și releva
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ofițer romăn sau german mort, respectiv 100 comuniști pentru fiecare soldat român sau german mort. 132. 23 octombrie 1941. Raportul contrainformativ nr. 3 întocmit de Regimentul 33 Dorobanți, referitor la starea de spirit a populației din Odessa, respectiv executarea prin împușcare a unui număr de 72 evrei și comuniști. 133. 25 octombrie 1941. Statistica întocmită de Comandamentul Militar al Municipiului Chișinău, cu privire la numărul evreilor morți și deportați din ghetoul Chișinău în perioada 15 august-25 octombrie 1941, respectiv numărul celor rămași în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
pe durata prestării muncii obligatorii. 330. 2 octombrie 1942. Nota nr. 12.297 întocmită de Direcția Justiției Militare, cu privire la modificarea ordonanței nr. 9 din 16 martie 1942 emisă de Comandamentul Militar Odessa, prin care se instituie pedeapsa cu moartea prin împușcare, fără sentință. 331. 5 octombrie 1942. Nota nr. 99.664 întocmită de Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major, privitoare la disensiunile intervenite între Guvernământul provinciei Bucovina și Corpul 4 Teritorial în privința atribuțiilor legate de reglementarea chestiunii evreiești în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
al Conducătorului Statului, prin care se transmite textul notei nr. 36.945 din 10 mai 1944, întocmită de Inspectoratul General al Jandarmeriei cu privire la trecerile frauduloase peste frontieră a evreilor din Ungaria în România, respectiv rezoluția mareșalului Ion Antonescu referitoare la împușcarea evreilor trecuți fraudulos, elaborarea în 24 de ore a unei legi în acest sens, intensificarea supravegherii și numirea unor controlori germani la punctele de trecere ale frontierei româno-maghiare. 429. 16 mai 1944. Nota nr. 563.074 înaintată Secției a III
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
pretorul a plecat fără a i se fi predat în primire evreii evacuați spre pădurea Cuza Vodă, de unde a luat în primire populația creștină evacuată din Com. Sculeni Tg. 2. În ziua de 29 Iunie a. c., au fost executați prin împușcare, în pădurea din satul Cârlig din Com. Copou, un număr de 6 evrei dintre care 4 bărbați și 2 femei. Cercetându-se împrejurările în care s'au petrecut acestea, s'a stabilit că în ziua de 29 Iunie a. c., pe la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de 29 Iunie a. c., pe la orele 11 au trecut prin Com. Copou cei 6 evrei, escortați de 3 soldați români și un ostaș din armata germană. Grupul de evrei a fost dus în pădurea din satul Cârlig și executați prin împușcare, la orele 12, în asistența unui mare număr de ostași din Reg. 41 Art., ce era cantonat în apropiere. Populația din Copou și satele Munteni și Cârlig a privit de la distanță aceste executări. Locuitorul Clim Neculai 176 din satul Cârlig
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
alții, din contră, sunt relativ bătrâni, iar unii dintre ei chiar dispensați de serviciul militar. majoritatea declară că s'a predat de bunăvoie, neavând pentru ce lupta. soldații din armata roșie erau tratați cu brutalitate, tratați cu neîncredere, amenințați cu împușcarea și loviți pentru cea mai neînsemnată greșeală și insuficient hrăniți Ei afirmă că, în general, moralul armatei rusești este foarte scăzut; numai o mică parte vrea să lupte: ofițerii, comisarii politici, evreii și tinerii comuniști. Prizonierii explică fidelitatea acestora față de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
înceteze imediat. Se vor forma din jandarmi, sau chiar grupe de luptă, patrule de poliție prin sate, care să aresteze pe toți soldații care jefuiesc sau fac abuzuri. Toți aceștia vor fi sancționați cu cea mai mare severitate, mergând până la împușcarea celor cari au comis acte de banditism. Procurarea de alimente necesare popotei ofițerilor sau hranei trupei se va face numai de ofițeri și contra cost. Fac răspunzător pe toți comandanții de unități de executarea acestui ordin. COMANDANTUL ARMATEI III-a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
că nu crede că se va ajunge la asemenea act (la predarea jidanilor) întrucât aceasta ar denota o completă desconsiderare a ordinelor date de Comandamentul German. Imediat după plecarea d-lui pretor, escorta germană și cea română au procedat la împușcarea jidanilor. 2. În total armata germană a evacuat din Sculeni Tg. un număr de 40 jidani dintre care 14 erau îngropați la sosirea d-lui Pretor, iar restul de 26 au fost executați ulterior și îngropați în locul văzut de D-
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
la aceasta și diferite elemente suspecte care lansau lozinca de "jidan" și "comunist", incitând astfel trupele de control care au început a aduna fără alegere de vârstă sau sex pe evrei conducându-i la Chestura Poliției, continuându-și acțiunea de împușcare a unora dintre ei și de jaf. La Chestură s'a început trierea miilor de evrei care erau aduși, de către o comisie formată din mai mulți polițiști chiar în curtea Chesturei. În acelaș timp, din aceleași cauze s'a lansat
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
IV. Evrei evacuați pentru ghetou: bărbați ...... 1070 femei ....... 267 copii ......... 2 V. Acțiuni teroriste sau sabotaj: nimic în sector VI. Diverse: în urma atentatului de la Comandamentul Militar, conform ordinelor superioare s'au executat un număr de 72 evrei și comuniști prin împușcare. COMANDANTUL REG. 33 DOROBANȚI Colonel, ss. Iordăchescu 500 C. Iordăchescu AMR, fond 2273-Divizia 10 Infanterie, dosar nr. 830, f. 461. Documentul nr. 133 STATISTICA EVREILOR La data de 15 August 1941 Femei ......6300 Bărbați ... 4050 Total ..... 10.350 Morți în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
comuna Podoleanca județul Berezovka, un număr de 10 polițiști germani sub comanda unui soldat german din comuna Novo-America și au ridicat din acel lagăr un număr de 20 evrei, pe care i-au scos în marginea comunei și executat prin împușcare. Cadavrele celor executați le-au ars, iar lucrurile și efectele rămase dela acești evrei, le-au dat poliția germană locuitorilor din comuna Novo-America. 2. În ziua de 2 Fevruarie crt. Poliția germană din comuna Mihailovka, județul Berezovka, s'a dus
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Poliția germană din comuna Mihailovka, județul Berezovka, s'a dus la lagărul de evrei din comuna Cudratova, acel județ, de unde au ridicat un număr de 60 evrei pe care i-au dus în marginea comunei unde i-a executat prin împușcare. Bagajul și hainele de pe acești evrei au fost ridicate de Poliția germană și distribuită populației din comuna Mihailovka. Informațiunea sigură. L.S. INSPECTOR JANDARMI TRANSNISTRIA Lt. Col. (ss.) E. Broșteanu Inspectoratul Gral Jandarmi Comunicat: P. conformitatea copiei Guvernământul Civil al Transnistriei *) Adnotare
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
JANDARMERIEI TRANSNISTRIA NOTĂ INFORMATIVĂ Nr. 150 din 24 Fevruarie 1942. Evreii din colonia Suha-Balca, județul Berezovka, în număr de 181 au fost ridicați de către poliția germană din Rastad și Novo-America și duși în marginea comunei, unde au fost executați prin împușcare. Cadavrele lor au fost aruncate într'o fântână părăsită, după care au fost stropite cu gaz și dat foc. Informațiunea sigură. L.S. INSPECTOR JANDARMI TRANSNISTRIA Lt. Col. (ss.) E. Broșteanu Inspectoratul Gral Jandarmi Comunicat: P. conformitatea copiei Guvernământul Civil al Transnistriei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Populației. Poliția civilă germană din comuna Mostovoi și Zavadovca Jud. Berezovca, au ridicat în ziua de 10 Martie 1942, din lagărul din comuna Baraiciuc un număr de 875 evrei, pe care i-a scos în marginea satului și executat prin împușcare. Aceiași polițiști germani au ridicat și în ziua de 20 Martie 1942 din lagărele comunelor Estriminova și Dumitrovca un număr de 1342 evrei, pe care i-au scos în marginea comunei executându-i prin împușcare. În ziua de 22 Martie
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
marginea satului și executat prin împușcare. Aceiași polițiști germani au ridicat și în ziua de 20 Martie 1942 din lagărele comunelor Estriminova și Dumitrovca un număr de 1342 evrei, pe care i-au scos în marginea comunei executându-i prin împușcare. În ziua de 22 Martie cr. Poliția germană din Comuna Tartacaia Jud. Berezovca, au ridicat un număr de 180 evrei din lagărul dela Sâraia-Balca și un număr de 370 evrei din lagărul din comuna Zaharovca Jud. Berezovca, pe care i-
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din Comuna Tartacaia Jud. Berezovca, au ridicat un număr de 180 evrei din lagărul dela Sâraia-Balca și un număr de 370 evrei din lagărul din comuna Zaharovca Jud. Berezovca, pe care i-a scos în marginea comunei și executat prin împușcare. În ziua de 24 Martie 1942, Comandantul Poliției germane din Neu-Fridental Jud. Berezovca 888, au ridicat un număr de 30 evrei pe care i-a scos în marginea comunei și executat prin împușcare. În ziua de 16 Martie cr. un
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]