7,391 matches
-
drept ghid sigur și le va arăta drumul gloriei sau infamiei, acela al rușinii sau al onoarei." (1,10) " Conchid că religia introdusă de Numa a fost una dintre principalele cauze ale prosperității Romei. Ea a dat naștere la reguli înțelepte, ceea ce, de obicei determină norocul și norocul asigură succesul, însă, dacă atașamentul față de cultul divinității este garantul cel mai sigur al înfloririi republicilor, disprețul față de religie este cauza certă a ruinei lor. Nenorocire pentru statul în care teama de ființa
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
partizani." (I, 33) Nici un consul, nici un magistrat nu trebuie să aibă putere să oprească mersul afacerilor într-un stat." (I, 50) " Oamenii prudenți știu întotdeauna să-și facă un merit din faptele la care sînt constrînși din necesitate. Această politică înțeleaptă a fost abil folosită de Senatul roman, atunci cînd a hotărît ca cetățenii care, pînă atunci, făcuseră războiul pe cheltuiala proprie, să fie plătiți din banii publici, Senatul înțelegea că, fără solde, războiul nu putea să mai dureze mult și
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
irite mai mult și să le trezească indignarea decît aceste injurii, aceste reproșuri, fie ele fondate sau nu; căci batjocura amară, mai ales cînd se referă la ceva adevărat, lasă în inimă o rană adîncă." (II, 23) "Principii și republicile înțelepte trebuie să se mulțumească cu victoria, căci adesea, vrînd să cîștige prea mult, vor pierde totul." (II, 24) "Insolența pe care v-o dă victoria obținută sau speranța nejustificată de a o obține, vă face să folosiți cuvinte jignitoare la adresa
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
se răzbune, chiar cu prețul vieții." (II, 28) "Soarta îi orbește pe oameni atunci cînd nu vrea ca ei să se opună planurilor ei." (II, 29) Dacă dovedesc că Roma însăși, unde se găsea atîta virtute, atîta religie, atîtea instituții înțelepte, ne oferă exemple de astfel de orbire, va fi oare de mirare să găsim aceste trăsături la popoare mult mai puțin înzestrate cu toate aceste avantaje?" (II, 29) Oamenii pot să ajute soarta, dar nu i se pot opune." (II
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
diferendele dintre oameni, protectori împotriva dușmanilor, care să-i mențină în posesia bunurilor, suverani care să unească interesele diferite într-un singur interes comun; că mai întîi au ales, dintre ei, pe cei pe care i-au considerat cei mai înțelepți, cei mai drepți, cei mai dezinteresați, cei mai umani, cei mai curajoși, pentru a-i conduce. Justiția (s-ar spune) face principalul obiect al unui Suveran; el guvernează deci binele oamenilor, pe care trebuie să-l pună mai presus de
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ar fi trimis și legiuni, ar fi pierdut curînd tot ce cuceriseră; el nu se gîndește că, pe lîngă acele colonii și legiuni, romanii mai știau să-și facă și aliați, în timpurile fericite ale republicii, romanii erau cei mai înțelepți briganzi care au răscolit vreodată lumea; ei au știut să păstreze cu prudență ceea ce cuceriseră fără drept: dar i s-a întîmplat pînă la urmă și acestui popor ceea ce i se întîmplă oricărui uzurpator, a fost oprimat la rîndul său
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
oameni împotriva lui Alexandru VI, jumătate din Italia va fi cu mine; dacă intru, cu patruzeci de mii de oameni, împotriva unui Inocențiu XI, toată Italia se va ridica pentru a mă pierde. Niciodată, în Anglia, un rege bun și înțelept n-a fost detronat de armate mari, iar toți regii lor răi au sucombat sub inamici care n-au intrat în război cu trupe mai numeroase de patru mii de oșteni. Să nu fii, deci, rău cu cei răi, fii
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
imităm. Dacă unul fură, tîlhărește, asasinează, trag concluzia că este un nenorocit care trebuie pedepsit și nu că eu trebuie să-mi reglez conduita după a lui. Dacă în lume n-ar mai fi onoare și virtute, spunea Carol cel înțelept, la principi ar trebui să le găsim urma! După ce autorul a dovedit necesitatea crimei, el vrea să-și încurajeze discipolii, arătîndu-le că este și ușor s-o comiți. "Cei care înțeleg bine arta disimulării spune el vor găsi mereu oameni
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
exact invers. Trebuie să spun că trăsături atît de șocante ca acestea zdruncină cu totul încrederea oamenilor. Cu cît contradicția vine mai repede, cu atît e mai grosolană. Pentru a evita o astfel de contradicție, Biserica romană a fixat, foarte înțelept, celor pe care-i plasează în rîndul sfinților, un noviciat de o sută de ani după moartea lor: mod în care amintirea defectelor și extravaganțelor lor piere odată cu ei; martorii vieții lor și cei care ar putea depune mărturie împotriva
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
mare imprudență să te încrezi în trădători, care, probabil, te vor trăda și pe tine; și trebuie să presupunem că cei care au fost fideli foștilor stăpîni, vor fi astfel și față de noii lor suverani; aceștia sînt, de obicei, oameni înțelepți, așezați, cărora le este bine în țara lor, care iubesc ordinea și cărora orice schimbare le face rău; totuși, nu trebuie să te încrezi cu ușurință în nimeni. Dar să presupunem o clipă că poporul, asuprit și forțat să scuture
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
reciproc întruna, iar, în cearta lor, amestecă interesele suveranului și binele poporului. Nimic nu contribuie mai mult la forța unei monarhii decît uniunea intimă și inseparabilă a tuturor membrilor ei și acesta trebuie să fie scopul urmărit de-un principe înțelept. Răspunsul pe care tocmai l-am dat la cea de-a treia întrebare a lui Machiavelli poate fi, întrucîtva, și soluția celei de-a patra probleme puse de el; să vedem, totuși, și să judecăm în cîteva cuvinte, dacă un
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cînd acesta era plecat, cu toate trupele, să-l ajute pe împărat în josul Rhinului, în războiul cu Franța. Miniștrii acestui principe l-au sfătuit, la vestea acestei invazii neașteptate, să-l cheme în ajutor pe țarul Rusiei; dar principele, mai înțelept decît ei, le răspunse că moscoviții sînt ca urșii, pe care nu trebuie să-i slobozi, pentru că nu-i vei mai putea prinde în lanț; a luat, generos, asupra lui, grija răzbunării și n-a avut de ce să se căiască
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Aceste modalități de a face să prospere un stat sînt ca niște posibilități încredințate înțelepciunii suveranului, pe care acesta trebuie să le pună în practică și să le facă profitabile. Semnul cel mai sigur că o țară are o guvernare înțeleaptă și fericită este atunci cînd în sînul ei se nasc artele frumoase: flori care cresc pe un pămînt roditor, sub un cer fericit, dar pe care seceta sau suflul crivățului le omoară. Nimic nu face mai celebră o domnie decît
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cel mai mare om al națiunii sale, era pacificatorul Italiei și restauratorul științelor; probitatea lui i-a adus încrederea unanimă a tuturor principilor; Marc-Aureliu, unul din cei mai mari împărați ai Romei, era deopotrivă un luptător glorios și un filosof înțelept, și alătura practica cea mai severă a moralei, profesiunii pe care o avea în privința ei. Să încheiem cu aceste cuvinte: "Un rege călăuzit de dreptate are ca templu Universul, iar oamenii de bine sînt preoții și sacrificatorii". CAPITOLUL XXII [Despre
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
de inteligențe superioare omului ca să-și îndeplinească voia), au spirite penetrante și laborioase pentru a le executa planurile și pentru a îndeplini în amănunt ceea ce ei au proiectat în mare; miniștrii lor sînt, propriu-zis, niște instrumente în mîinile unui stăpîn înțelept și abil. Suveranii din a doua categorie sînt, din lipsă de inteligență sau dintr-o indolență nativă, cufundați într-o indiferență letargică. Dacă statul, gata să cadă răpus din pricina slăbiciunii suveranului, trebuie să fie susținut de înțelepciunea și agerimea unui
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
se petreacă în ea: un ceasornicar, spun ei, cunoaște acțiunea celei mai neînsemnate rotițe din ceas, că ea face acea mișcare anume plănuită de el și care-i este destinația pentru care a fâcut-o; în timp ce Dumnezeu, această Ființă infinit de înțeleaptă, ar fi doar spectatorul curios și neputincios al acțiunilor oamenilor! Cum de același Dumnezeu, ale cărui lucrări posedă toate caracteristicile ordinii și care sînt toate supuse anumitor legi imuabile și constante, să-l fi lăsat doar pe om să se
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
fără să înșele și puternic numai prin virtute. Pacea și fericirea unui stat formează un centru unde se întîlnesc toate căile politicii, și acesta trebuie să fie scopul tuturor negocierilor sale. Liniștea Europei se întemeiază, în principal, pe menținerea acestui înțelept echilibru, prin care forța superioară a unei monarhii este contrabalansată de puterea reunită a cîtorva alți suverani. Dacă ar lipsi acest echilibru, s-ar putea întîmpla o revoluție universală, prin care o nouă monarhie s-ar instaura peste statele răvășite
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cursul furtunos al unui torent, atîta timp cît îl mai poți stăpîni. Vezi că se adună nori, se apropie furtuna, fulgerele o vestesc. Suveranul pe care acel pericol îl amenință, neputînd face față singur vijeliei, se va uni, dacă este înțelept, cu toți aceia pe care același pericol îi pune în aceeași situație. Dacă regii Egiptului, Siriei, Macedoniei s-ar fi aliat împotriva puterii romane, niciodată aceasta n-ar fi putut înfrînge aceste imperii; o alianță înțelept concertată și un război
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
va uni, dacă este înțelept, cu toți aceia pe care același pericol îi pune în aceeași situație. Dacă regii Egiptului, Siriei, Macedoniei s-ar fi aliat împotriva puterii romane, niciodată aceasta n-ar fi putut înfrînge aceste imperii; o alianță înțelept concertată și un război energic purtat ar fi făcut să eșueze aceste proiecte ambițioase, a căror împlinire a îngenunchiat universul. Este prudent să preferi răul mai mic răului mai mare, după cum prudent este să alegi calea cea mai sigură, excluzînd-o
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
și finanțelor publice. Soluțiile preconizate gravitează în jurul unui triptic: mărirea duratei de lucru, fie că e vorba de durata anuală sau de reculul vârstei de pensionare, recurgerea la imigrația provenită din țări cu demografie dinamică sau creșterea participării feminine. Ideile înțelepte în această privință se află rar în soluțiile maniheiste și adesea în soluții de compromis care combină efectele favorabile a fiecărei piste de reflecție. Capitolul IV Creștere demografică și prosperitate economică Îmbătrânirea populației europene ar fi o frână în calea
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Dimpotrivă, îndată ce progresul tehnic mărește randamentele asociate cu investiția în capitalul uman, familiile preferă calitatea copiilor (regim de creștere modern). Creșterea capitalului uman suscită o creștere mai mare a progresului tehnic ce mărește, la rândul său, randamentul educației. O dinamică înțeleaptă bazată pe o fertilitate stăpânită duce la o creștere regulată (Galor și Weil, 2000). În rezumat, declinul fertilității pe termen lung și creșterea capitalului uman (copii de calitate) în economiile dezvoltate se explică prin schimbările de prețuri relative induse de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
-i peste cele șapte stadii de mare până la insulă, după ce i-a trecut podul și au înaintat către latura dinspre nord, îi adună într-o locuință pregătită chiar lângă țărm (sălaș minunat și tare liniștit!), îi îmbie pe acei oameni înțelepți să purceadă la realizarea traducerii. șși le spune căț dacă vor avea nevoie de ceva, să binevoiască să-i ceară. 302 Iar aceia lucrau punând șversiunile fiecăruiaț de acord prin confruntări. și ce era scris în urma punerii lor de acord
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
să se gândească timp aveau, oricum. La o bucată de vreme, a apărut scris pe foaie un indiciu ajutător: orice scrieți, e bine. Și așa, unii au scris: "iertare", alții "iubire", alții "jertfă", alții "ascultare", alții "cuvânt", iar cel mai înțelept, care avea în jurul capului o aureolă ca soarele , scrisese un cuvânt tare greu: "discernământ" și tot așa... După un timp, au început să depună lucrările și, roiuri-roiuri, să părăsească sala. În cele din urmă, mai rămăsese unul singur: e drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
cel mai mic, cel mai bun, cel mai drag frățior al nostru, dar tare-i curios. Pe toate vrea să le știe. Numai că nu-i de joacă. Da, e de bucurie acum, dar nu-i de joacă. O floare înțeleaptă din grădina Raiului mi-a spus că știa de la stră-străbunica ei, care crescuse pe malurile Nilului în vremea tinereții ei, dar acum păstra de o veșnicie tăcerea sfânta înflorind pe-o tulpină cu ea, că, în ziua în care unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
fi omorât pe toți zeii și pe oameni odată cu ei decât să se ofere el să fie omorât. Și Zeus nu era chiar cel mai rău dintre zeii noștri. Ce să mai zici de Ares ?! Bine, nu era el chiar înțelept (la ce te-ai fi așteptat de la zeul războiului ?!), dar nici cu Athena, zeița înțelepciunii de ! nu-mi era rușine: toată vremea războaie și iar războaie și geloasă foc pe Afrodita și pe mai cine se nimerea ! Ba chiar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]