3,048 matches
-
de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe Părintele Arhimandrit Serafim Mân - mare personalitate a culturii, duhovniciei și spiritualității acestor ținuturi și nu numai, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe altii de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, măi spectaculoși, măi senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT SERAFIM MAN DE LA MĂNĂSTIREA ROHIA – MARAMUREŞ (1935 – 2013)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2236 din 13 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1486971304.html [Corola-blog/BlogPost/383268_a_384597]
-
depărtatele și mistuitoarele semne ale trecutului, ale istoriei și ale strămoșilor, căci Kelmendi vibrează, precum o orgă, atunci când rememorează ce s-a întâmplat odată, pe locurile în care s-a născut și a trăit, considerate a fi „fondement vivant“ ale înaintașilor săi, dar și ale conaționalilor de astăzi. „Inima-mi bate mai iute în fața marilor ziduri“, spunea Delacroix, parafrazându-l, putem afirma că inima poetului albanez își mărește ritmul atunci când el revine acasă, la metamorfozat într-un spațiu cu tulburătoare semnificații
ION DEACONESCU DESPRE JETON KELMENDI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1462816800.html [Corola-blog/BlogPost/380635_a_381964]
-
și rectitorit foarte multe biserici și mănăstiri și aici, la loc de frunte trebuie amintită mănăstirea dragă inimii sale de la Sâmbăta de Sus - al cărei cel de-al treilea ctitor este, după Domnitorul și Sfântul Constantin Brâncoveanu și după vrednicul înaintaș al său pe scaunul de la Sibiu - Mitropolitul Nicolae Bălan, de la a cărui moarte s-au împlinit zilele acestea 55 de ani!... În toată această perioadă a fost foarte activ pe plan teologic și ecumenic, contribuind foarte mult la dezvoltarea relațiilor
Semnal editorial şi Publicistic – Nicholas Buda şi Anastasia (Ana) Buda, Mitropolitul Antonie al Ardealului. Rugul aprins al conştiinţei neamului, by http://uzp.org.ro/semnal-editorial-si-Publicistic-nicholas-buda-si-anastasia-ana-buda-mitropolitul-antonie-al-ardealului-rugul-aprins-al-constiintei-neamului/ [Corola-blog/BlogPost/94341_a_95633]
-
și starea de reculegere în care s-a desfășurat întreaga slujbă și îndeosebi, momentul procesiunii și al punerii sale în mormântul anume pregătit dinainte, unde va fi de acum încolo alături de Mitropoliții Nicolae Bălan, Nicolae Colan și Nicolae Mladin - toți înaintași ai săi pe Scaunul istoric și duhovnicesc al Ardealului!... Am mai constatat că lumea realizează faptul că nu poate fi scrisă istoria contemporană a Bisericii Ortodoxe Române fără Arhiepiscopul și Mitropolitul Dr. Antonie Plămădeală - care este o adevărată piatră de
Semnal editorial şi Publicistic – Nicholas Buda şi Anastasia (Ana) Buda, Mitropolitul Antonie al Ardealului. Rugul aprins al conştiinţei neamului, by http://uzp.org.ro/semnal-editorial-si-Publicistic-nicholas-buda-si-anastasia-ana-buda-mitropolitul-antonie-al-ardealului-rugul-aprins-al-constiintei-neamului/ [Corola-blog/BlogPost/94341_a_95633]
-
scrisă istoria contemporană a Bisericii Ortodoxe Române fără Arhiepiscopul și Mitropolitul Dr. Antonie Plămădeală - care este o adevărată piatră de hotar pentru cultura și spiritualitatea Bisericii și a poporului nostru!... Nădăjduiesc că vom ști, pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine deși în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Și, totuși, suntem convinși de faptul că ce este nobil rămâne
Semnal editorial şi Publicistic – Nicholas Buda şi Anastasia (Ana) Buda, Mitropolitul Antonie al Ardealului. Rugul aprins al conştiinţei neamului, by http://uzp.org.ro/semnal-editorial-si-Publicistic-nicholas-buda-si-anastasia-ana-buda-mitropolitul-antonie-al-ardealului-rugul-aprins-al-constiintei-neamului/ [Corola-blog/BlogPost/94341_a_95633]
-
Corneliu Florea, „Jurnal liber“, primăvara- vară, Canada, 1996, - („Câteodată mă întrebam Cine va veni după OCTAVIAN GOGA, si ARON COTRUȘ, fiindcă ARDEALUL fără POEȚI PENTRU ARDELENI este precum copiii fără de părinți și lumea fără adevăr. Și a venit, pe masura înaintașilor săi Nicolae Nicoară-Horia, desculț prin Transilvania...); - Mircea Vaida, din manuscris, 02.02. 1988, („mereu pământul Munților Apuseni trimite lumii sclipiri din inepuizabilele sale versuri de aur...“); Elisabeta Chișa, „Fascinația comunicării“, Editura Gutenberg, Arad, 2002, p. 264-265, (...el se ridică în
LA MULTI ANI POETULUI NICOLAE NICOARA-HORIA ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/La_multi_ani_poetului_nicoale_nicoara_ho_mihai_marin_1353582044.html [Corola-blog/BlogPost/350786_a_352115]
-
realizarea Unirii: Societatea „Carpați”, Serbările de la Putna, ziarul „Bucovina”. De asemenea, a evidențiat atitudinea actuală favorabilă Unirii celor două state românești, manifestată de SUA și de unele țări europene. A considerat Unirea o necesitate, un adevăr istoric, o obligație față de înaintași și față de urmași, care trebuie să fie prezentă în conștiința tuturor românilor. A atras atenția asupra rolului pe care trebuie să îl aibă jurnaliștii în realizarea acesteia. A citit poezia lui Nicolae Dragoș, „Dialogul îngerului cu țara,” care are legătură
SERATELE 'MIHAI EMINESCU, JURNALISTUL', IUNIE, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1497467264.html [Corola-blog/BlogPost/369039_a_370368]
-
psihiatria sunt ramuri științifice. Desigur, cei care au parcurs cât de cât drumul poeziei, au înțeles că orice act cultural se înscrie într-o tradiție. Iar tradiția este bună în prima etapă a formării unui artist. Nu poți repeta experiențele înaintașilor. Cineva îmi spunea cu naivitate că el scrie din inimă și că NU A CITIT NICIO POEZIE A ALTUI AUTOR, ca să nu fie influențat. O, sancta simplicitas. Dumnezeu să-l aibă în pază, că nu mai trăiește. Am ascultat poemele
CE ESTE POEZIA ŞI CU CE SE MĂNÂNCĂ? de BORIS MEHR în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ce_este_poezia_si_cu_ce_se_m_boris_mehr_1385954653.html [Corola-blog/BlogPost/363086_a_364415]
-
și să așeze în locul toleranței iubirea frățească. - Dacă ați amintit de relațiile cu celelalte culte și confesiuni religioase, cum vedeți această provocare, dat fiind cadrul confesional mult mai larg decât cel din Covasna și Harghita, veți continua cele întreprinse de înaintași sau veți căuta o altă cale de dialog interconfesional? - Cu siguranță voi continua să întăresc buna conviețuire dintre culte și în acest sens la recepția din ziua de Anul Nou am invitat toate cultele, inclusiv pe cel mozaic, pentru a
„DESPRE SOCIETATEA DE ASTĂZI CARE NE ÎMPINGE SPRE O UTOPIE IMPUSĂ” – UN DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE MITROPOLIT IOAN SELEJAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1424336994.html [Corola-blog/BlogPost/353199_a_354528]
-
mihi - quid enim faciam? - scriboque legoque...”/ „Scriu și-mi citesc mie însumi...” (Tristele, Cartea IV, Elegia I), despre propriile propriile împliniri - și - multele neîmpliniri, pe care le-a înecat în vers... sau în cupa lui Bachus...Sau (de ce nu?!), precum înaintașul său...„Saepe etiam lacrimae me sunt scribente profusae, / Umidaque est fletu littera facta meo...” (Deseori am vărsat lacrimi când am scris / Și am udat scrisul cu plânsul meu...). Trăirile ființei le putem doar intui, însă, ceea ce este sigur, băcăuanul poet
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/candva-un-nume/ [Corola-blog/BlogPost/92512_a_93804]
-
pătimit ei ca să ia mângăiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Ioanichie Bălan - cel care a ajuns, în urmă cu trei ani, alături de marii săi îndrumători, slujitori și înaintași, iar pentru rugăciunile lui să ne miluiască și să ne mântuiască și pe noi toți. Amin Eu personal, mă simt foarte împlinit și onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni și (de
PREA CUVIOSUL PĂRINTE ARHIM. IOANICHIE BĂLAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_prea_cuviosul_parinte_arh_stelian_gombos_1336394843.html [Corola-blog/BlogPost/358516_a_359845]
-
și (de) a-l cunoaște pe Părintele Arhimandrit Ioanichie Bălan - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
PREA CUVIOSUL PĂRINTE ARHIM. IOANICHIE BĂLAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_prea_cuviosul_parinte_arh_stelian_gombos_1336394843.html [Corola-blog/BlogPost/358516_a_359845]
-
pătimit ei ca să ia mângăiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Constantin Voicescu - cel care a ajuns, în urmă cu cincisprezece ani, alături de marii săi îndrumători, slujitori și înaintași, iar pentru rugăciunile lui să ne miluiască și să ne mântuiască și pe noi toți. Amin!... Eu personal, mă simt foarte împlinit și onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni și (de
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A CINCISPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_constantin_vo_stelian_gombos_1348051016.html [Corola-blog/BlogPost/343576_a_344905]
-
întâlni și (de) a-l cunoaște pe Părintele Constantin Voicescu - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A CINCISPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_constantin_vo_stelian_gombos_1348051016.html [Corola-blog/BlogPost/343576_a_344905]
-
dăinuirea Parohiei Ortodoxe Române din Viena, care de peste opt decenii contribuie la unitatea spirituală a românilor din Austria. Înțelegem pentru totdeauna că această carte este importantă prin sine, nu numai pentru epocă sau pentru creatorul ei, cât pentru privirea „în timpul” înaintașilor, conștientizând că nimic nu poate apărea din vid, ci din preocuparea asiduă de a evidenția autenticul și verosimilul. De la cercetare până la prezentare drumul e lung și Preot Dr. Nicolae Dura îl parcurge magistral. Nu se află nicio clipă în contradicție
BISERICA TRAITA DEPARTE de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Biserica_traita_departe_nicoleta_milea_1346876391.html [Corola-blog/BlogPost/343778_a_345107]
-
cercetezi specii necunoscute?... Știu, eu!... - Aș vrea să-ți spun ceva sau nu ceva să-ți spun? De spus ceva am spus, când spun ceva de spus. - Vaai ! Cât de ... de ... junglăritist ați filosofat!... -Pe bune, ar spune marele nostru înaintaș Tarzan în cartea sa “Gândirea Junglei”. În timp ce spărgeam semințe de eucalipt, am făcut un studiu pe lei cu dobândă fixă și am descoperit că trei sute de lei reușesc să manânce într-o lună un pateu, trei ouă și-o juma
MAI RĂU CA-N JUNGLĂ de LICĂ BARBU în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 by http://confluente.ro/Mai_rau_ca_n_jungla_lica_barbu_1332959971.html [Corola-blog/BlogPost/342127_a_343456]
-
însemne) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita foarte repede binefăcătorii și înaintașii noștri, dar încerc totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele său va fi pronunțat cu venerație și respect pentru tot binele pe care l-a făcut atâtor
ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A ÎNALTPREASFINŢITULUI PĂRINTE ARHIEPISCOP GHERASIM CRISTEA AL RÂMNICULUI (1914 – 2014)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1428039427.html [Corola-blog/BlogPost/374542_a_375871]
-
avea să genereze un mare interes pentru cunoașterea istoriei ținutului, păstrarea și conservarea bogatului patrimoniu cultural și istoric al acestui mioritic picior de plai, făcând legătură spirituală între generații, înlesnindu-le celor de azi preluarea și continuarea gândurilor și aspirațiilor înaintașilor, lăsându-le celor viitoare îndemnul testamentar de a le perpetua și îmbogăți valoroasa zestre cultural-istorică. În 1930, Muzeul Provincial al Bucovinei a fost reorganizat în Muzeul Regional, care, în 1935, fiind reunit cu Muzeul Industrial, creat în 1887, a primit
Cine sunt ocupanții ținutului bucovinean? by http://uzp.org.ro/cine-sunt-ocupantii-tinutului-bucovinean/ [Corola-blog/BlogPost/93680_a_94972]
-
părintele meu” sau „părintele tău”, ori „părintele spiritual al unui grup de teologi entuziaști”, ar fi o adevărată nedreptate. El este pentru totdeauna „Părintele nostru” - „Părintele Bisericii Universale”. Prin urmare, nădăjduiesc că vom ști, pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine deși în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Și totuși, sunt convins de faptul că ce este nobil rămâne
DESPRE DUMNEZEU TATAL IN VIZIUNEA PARINTELUI STANILOAE. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_dumnezeu_tatal_in_viziunea_parintelui_staniloae_.html [Corola-blog/BlogPost/354191_a_355520]
-
și lămurește scurt situația. Bogații acestei lumi au fost, din ce în ce mai mult, educați în cele mai înalte și exigente școli, iar acum au devenit atât de perverși încât trăiesc, aparent, decent și discret. Le convine desigur, fiindcă ei au moștenit de la înaintașii lor excelentele produse ale corporației și acum se prefac a fi modești. Niște cutre nerecunoscătoare bineînțeles, dar asta-i situația! Eiii mda, mai sunt ceva clienți, vedetele rock, fotbaliștii, sau divele de la Hollywood, plini de fumuri și fițe, dar nu
EPIZOOTIA LA OAMENI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1419357117.html [Corola-blog/BlogPost/367815_a_369144]
-
au adăugat câteva vii pe vremea lui Adi-Badi al Doilea, câteva stupine pe vremea lui Adi-Badi al Treilea și am ajuns până la vremea lui Adi-Badi al Patrulea, care, la rândul său, a adăugat împărăției câteva turme de capre. Ca și înaintașii săi, Adi-Badi al Patrulea, a avut un fiu, dar acestuia nu i se spunea Adi-Badi al Cincilea după cum v-ați fi așteptat. Acest prinț nu părea să fie atras de pământurile strămoșilor și nici de moștenirea pe care ar fi
PRINŢUL POLONIC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1463129889.html [Corola-blog/BlogPost/384928_a_386257]
-
istoric, prin viața pe care am trăit-o în țară - noi cei plecați prin străinătăți -, și cu gândul la tot ce va fi după plecarea noastră din această viață, căci „Patria este pământul plămădit cu sângele și întărit cu oasele înaintașilor noștri” scria Delavrancea. Iar Mihai Eminescu caracteriza, cu un ton demn: „Țara este rodul a zeci de generații și aparține altor zeci de generații care vor veni. Blândețea caracteristică a poporului românesc dovedește că în trecut el a trăit economicește
RADIO PRODIASPORA – ŞAPTE ANI DE EXISTENŢĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1461750605.html [Corola-blog/BlogPost/381919_a_383248]
-
intitulate identic „Din dragoste pentru cetate” îl îndreptățesc pe Dan Orghici să afirme, pe drept cuvânt, că „Amintirea trecutului este ca o piatră de hotar pentru viitor. Nu poți trece mai departe( ... ), de nu te uiți la semnele pe care înaintașii le-au lăsat”. În consecință, jalonează succint „devenirea” Orăștiei: ridicarea la rang de oraș (1860), deputați orăștieni în Dieta de la Budapesta(1865-1868), monumentul ridicat în cinstea victoriei eroice da la Biskupitz(1866), datorită „bravilor flăcăi români”, „corul de la Orăștie”. Nașterea
DAN ORGHICI, FUMURI DE PALIAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 673 din 03 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Dan_orghici_fumuri_de_palian_al_florin_tene_1351959240.html [Corola-blog/BlogPost/351250_a_352579]
-
cu o notă amuzantă. Câteva idei forte străbat lirica acestui poet. Uneori ele sunt oximoronice: Dumnezeu s-a născut sărac, unii oameni trăiesc în huzur; caritatea creștină trebuie să se manifeste față de aproapele, trebuie să ne cinstim sfinții, eroii și înaintașii; viitorul copiilor este incert; oamenii și-au pierdut demult speranța; tinerii care s-au jertfit în decembrie 1989 au mers la moarte pentru o viață mai bună, însă realitatea contrazice aceste sacrificii omenești, de Sărbători trebuie să dovedim iertare și
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caligrafii_pe_sufletul_inimii.html [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
aceea, cartea de față (și celelalte care sunt și vor mai apărea) este foarte bine venită, remarcându-se ca un omagiu și un prinos de recunoștință adus Părintelui Calciu, dorindu-se a fi un pas către revenirea la normalitatea cinstirii înaintașilor noștri așa cum se cuvine, aducându-ne astfel aminte „de mai marii noștri”!... Eu personal, mă simt foarte împlinit și onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe
ŞASE ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ, A PĂRINTELUI GHEORGHE CALCIU DUMITREASA, de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_sase_ani_de_la_savarsir_stelian_gombos_1352711078.html [Corola-blog/BlogPost/351000_a_352329]