3,037 matches
-
lume", ediție bilingva româno-spaniolă, coord. Ligya Diaconescu, Editura Olimpias, Galați, 2015 "Românii sunt deștepți, elevați și talentați", coord. Ligya Diaconescu, Editura Olimpias, Galați, 2015 "Simbioze lirice", vol,.11, Antologie de poezie, coord.Rodica Elenă Lupu, Editura Anamarol, București, 2014 "Cinstire înaintașilor", Antologie de poezie, coord. Maria Filipoiu, Editura Dandes Press, Drobeta-Turnu-Severin, 2015 "Atitudini", antologia de poezie a Cenaclului "Atitudini" al Casei de Cultură "I.L. Caragiale" a municipiului Ploiești, coordonată de acad. Eugen Simion, Editura Prahova, Ploiești, 2015 "Universul Științelor", Editura Pim
CURRICULUM VITAE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353650_a_354979]
-
dau la iveală un simț foarte fin al nuanței, iar siguranța tonului conturează cu precizie portretul artistului abordat. Studiul despre Petru Birău luminează o „tradiție” prinsă în actul metamorfozei spirituale. Efortul cristalizării de la origini până la artist, prin trecerea de la psihologia înaintașilor la pictorul Petru Birău, coagularea sacral-filosofică prin consolidarea ecclesiocratică, formă de explorare a totalității prin pictură și text, ne conduc spre un portret al artistului plastic cât mai valid și coerent în fundamente. Prin acest Album, ne comunică despre temeiurile
PETRU BIRĂU SAU POLICROMIA CA MOD AL EXPRESIVITĂŢII IDEILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353665_a_354994]
-
diverse puteri, poporul a fost deseori amenințat de politica și țelurile expansioniste ale unor mari imperii, dar a supraviețuit datorită calităților sale. Trebuie să știm ce și cât datorăm celor dinaintea noastră care au luptat pentru menținerea ființei românești. „Ei, înaintașii noștri, dau aplecări, întorsături de spirit, îndemnuri și putințe de fapte”, scria Nicolae Iorga. Având în vedere această tenacitate a poporului, putem întrezări viitorul luminos al unei Românii Mari. Nu sunt cuvinte mari, cred că țara mea le merită! Emilia
VAVILA POPOVICI ÎNTRE ,,ULTIMA PIRUETĂ” ŞI ,,NOPŢI ALBE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353960_a_355289]
-
acum) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita, foarte repede binefăcătorii și înaintașii noștri dar încerc, totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele dumneavoastră va fi pronunțat cu venerație și respect pentru tot binele pe care l-ați făcut atâtor
SCRISOARE DESCHISĂ.... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354107_a_355436]
-
părintele meu” sau „părintele tău”, ori „părintele spiritual al unui grup de teologi entuziaști”, ar fi o adevărată nedreptate. El este pentru totdeauna „părintele nostru” - „Părintele Bisericii Universale”. Prin urmare, nădăjduiesc că vom ști, pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine deși în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Și totuși, sunt convins de faptul că ce este nobil rămâne
PARINTELE DUMITRU STANILOAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354169_a_355498]
-
experimental plantat atunci a rodit acum, într-o toamnă mult amânată, sub o povară nouă, cu noblețe autoasumată: Cornova - 1931. Și iată cine sunt cei trei distinși și generoși oameni ai vremurilor noastre, reprezentanți ai Cetății demni de bravii lor înaintași, care au preluat proiectul gustian: Marin Diaconu, Zoltán Rostás și Vasile Șoimaru. Nu ignor deloc, însă, în entuziasmul meu de posesor, deja, al acestei monumentale lucrări editoriale, contribuția respectabilă a membrilor echipei care a împlinit (parțial totuși, comparativ cu proporțiile
MONOGRAFIA „CORNOVA – 1931” (ED. QUANT, CHIŞINĂU, 2011) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354640_a_355969]
-
credinței lui de la care vine toată darea cea bună și tot darul desăvârșit. Nu de puține ori în opera sa, Eminescu arată și respectă inspirația ca un dar desăvârșit cât și geniul pe care-l moștenește din generația pământeană a înaintașilor, dintre care un loc de cinste, îl ocupă scriitorii, poeții și toți înțelepții care lau precedat. Nu întâmplător s-a afirmat că Eminescu este omul desăvârșit al culturii noastre, al spiritualității românești; cel mai mare creator de frumusețe netrecătoare ridicând
-ŞOAPTA ACUARELEI- de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354623_a_355952]
-
Acasă > Cultural > Modele > GĂLĂȚENI,FIȚI MÂNDRI DE ÎNAINTAȘII NOȘTRI Autor: Pompiliu Comsa Publicat în: Ediția nr. 570 din 23 iulie 2012 Toate Articolele Autorului GĂLĂȚENI,FIȚI MÂNDRI DE ÎNAINTAȘII NOȘTRI Dumitru Burlui (1920-1983) Începând cu data de 1 iulie 1959, la conducerea Clinicii de Chirurgie a Spitalului Caritas
GALATENI,FITI MANDRI DE INAINTASII NOSTRI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354718_a_356047]
-
Acasă > Cultural > Modele > GĂLĂȚENI,FIȚI MÂNDRI DE ÎNAINTAȘII NOȘTRI Autor: Pompiliu Comsa Publicat în: Ediția nr. 570 din 23 iulie 2012 Toate Articolele Autorului GĂLĂȚENI,FIȚI MÂNDRI DE ÎNAINTAȘII NOȘTRI Dumitru Burlui (1920-1983) Începând cu data de 1 iulie 1959, la conducerea Clinicii de Chirurgie a Spitalului Caritas, în calitate de conferențiar suplinitor este promovat Dr. Dumitru Burlui, transferat din Clinică de Chirurgie a Spitalului Carol Davila (Prof. Dr. I. Făgărăsanu
GALATENI,FITI MANDRI DE INAINTASII NOSTRI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354718_a_356047]
-
un dascăl desăvârșit, receptiv la nou, dornic de a promova noutatea cu discernământ. Rămâne unul din mării creatori ai chirurgiei românești moderne din ultimii 40 de ani, care și-a împărtășit cu generozitate experiență. Referință Bibliografica: Gălățeni,fiți mândri de înaintașii noștri / Pompiliu Comsa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 570, Anul ÎI, 23 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Pompiliu Comsa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
GALATENI,FITI MANDRI DE INAINTASII NOSTRI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354718_a_356047]
-
asemenea efort spiritual și material pentru a da viața sacră unui spațiu care va folosi nemijlocit nu numai unui popor aflat în rugăciune, ci și unui popor chemat să-și afirme mereu identitatea, verticalitatea și măiestria, precum și fidelitatea față de năzuințele înaintașilor care doreau cu ardoare zidirea unui asemenea locaș. Comuniune a oamenilor cu Iisus Hristos și întreolaltă, legătură între generații, punte între eclesial, cultural și social, deschidere responsabilă spre istoria și spiritualitatea poporului, afirmare a identității și a permanenței creștinismului ortodox
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346974_a_348303]
-
în comună s-a desfășurat o astfel de campanie pentru alegerea primarului și a consilierilor comunali. Majoritatea candidaților au avut o atitudine corectă, civilizată. Din păcate, a fost și cazuri care s-au situat pe linia deschisă de unii dintre înaintași de sute de ani încoace. Aceia se duceau cu jalba în proțap la sultanul de la Constantinopol, la țarul de la Moscova sau la împăratul de la Viena, îl pârau pe domnul de pe tronul țării, îi atribuiau fapte imaginare, foarte grave, dădeau peșcheșuri
ALEXANDRU STĂNCIULESCU-BÂRDA -BĂTAIA PE CAŞCAVAL de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/347039_a_348368]
-
Populară de Arte și Meserii din Bacău, unde a reunit trei grupuri constituite din cei mai talentați elevi, „Boboceii”, „Floricica” și „Flăcăii”, participând cu ei la spectacole, emisiuni de televiziune și festivaluri internaționale, înflorind melosul născut din cultura sătească a înaintașilor, ales, cultivat și fructificat, cu sfântă dragoste, de către ei! Sunt foarte rare în ambitusul folclorului contemporan preocupările sădirii florilor spirituale, copiii noștri mirabili...! Ne situăm într-un punct de declin al muzicii populare și folclorice, iar dacă nu vor fi
MARIA ŞALARU CU „BOBOCEII” DE LA BACĂU ÎNFLORESC GRĂDINA PALATULUI ELISABETA LA 10 MAI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/347124_a_348453]
-
relativ puțin și nu a beneficiat ca alții de mijloace și ocazii favorabile, el reprezintă totuși în epocă o remarcabilă personalitate a culturii românești, rămasă pe nedrept într-un con de penumbră. Generațiile de azi doritoare de a-și descoperi înaintașii să se apleacă cu tot mai multă insistență asupra operei lui Grigore Pleșoianu și vor constata cu plăcută surpriză valoarea sa perenă. 18Școala din Cerneți data din anul 1793, dacă nu mai înainte, ea desfășurându-și, cu întreruperi, activitatea până în
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
cei rămași acasă. Aceștia din urmă ignoră valorile lăsate de străbuni, limba, istoria obiceiurile. Mari iubitori ai obiceiurilor populare din acest colț de Românie, locuitorii Sebeșului de Sus n-au uitat nimic din moștenirea dobândită de-a lungul vremii, de la înaintașii lor. Poate că și datorită amplasării geografice și izolării acestor locuri de la poalele muntelui Suru, perenitatea și conservarea lor au fost atât de evidente, în România primei jumătăți a secolului al XX-lea(„Sărbători și tradiții populare la Sebeșul de
ÎNCĂRCATĂ DE PATOS ŞI DĂRUIRE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357178_a_358507]
-
perioada 1981-2013 li și s-a atestat titlul, alți 17 aflându-se în perioada elaborării tezei. Vasile BURLUI , atât pe târâm didactic, metodologic cât și științific, reprezintă un valoros formator și conducător de Școală Academică, continuând la parametri superiori, oepra înaintașilor, a a unor personalități redutabile, ale medicieni stomatologice ieșene, precum profesorii universitari doctori Maria CHIRU-MOCANU-cu mare rol în formarea interdisciplinară și competitivă a discipolului Vasile BURLUI, Mircea RUSU, Gh. TIMOȘCA, A.HAIMOVICI ș.a. Aproape o pagină este ocupată cu titluri
UN OM DIN ALTA LUME-PROF.UNIV.DR.VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357451_a_358780]
-
bun român nu le va uita. Sărbători și tradiții populare la Sebeșul de Sus Mari iubitori ai obiceiurilor populare din acest colț de Românie, locuitorii Sebeșului de Sus n-au uitat nimic din moștenirea dobândită de-a lungul vremii, de la înaintașii lor. Poate că și datorită amplasării geografice și izolării acestor locuri de la poalele muntelui Suru, perenitatea și conservarea lor au fost atât de evidente, în România primei jumătăți a secolului al XX-lea. Astăzi, chiar dacă se mai pastrează, cu certitudine
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
de noapte, pentru distracția tinerilor. Căminul cultural, proaspăt renovat, încă mai poartă urmele lui Ion Țiglaru’, bunicul lui nea Mitică Sinu, deoarece acoperișul este din țigla fabricată în manufactura lui. Majoritatea sebeșenilor de astăzi sunt meseriași, zidari, constructori, moștenind de la înaintașii lor dragostea și respectul față de muncă și de semeni. Mulți sunt crescători de animale, în curțile lor găsești oi, capre, cai, vaci. În trecut existau făbricuțele de țiglă, ulei, cărămidă și moară comunală, de care știm de la Mitică Sinu. Acum
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
cu o notă amuzantă. Câteva idei forte străbat lirica acestui poet. Uneori ele sunt oximoronice: Dumnezeu s-a născut sărac, unii oameni trăiesc în huzur; caritatea creștină trebuie să se manifeste față de aproapele, trebuie să ne cinstim sfinții, eroii și înaintașii; viitorul copiilor este incert; oamenii și-au pierdut demult speranța; tinerii care s-au jertfit în decembrie 1989 au mers la moarte pentru o viață mai bună, însă realitatea contrazice aceste sacrificii omenești, de Sărbători trebuie să dovedim iertare și
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
unul dintre cei mai grandioși contemplatori ai frumuseților universului din literatura de pretutindeni și de oricînd". Eu vin de la Hanul Ancuței-"centrul operei sadoveniene, spațiul vieții intrat în amintire". Eu vin la Fălticeni cu inima plină, copleșită de privilegiul dăruit înaintașilor mei locali, precum un zapis de danie de la Ștefan-vodă, privilegiul de a fi trecuți în nemurire de către cel a cărui operă "aparține celor eterne ale acestei țări". Eu vin de pe meleagurile Ursăcheștilor, trecuți de mult în amintire, cu tot ce
AZI E 5 NOIEMBRIE. NIMIC DESPRE SADOVEANU? de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357462_a_358791]
-
poeziile pregătite au fost recitate cu multă emoție și bucurie. A fost sărbătoare! A fost un moment răscolitor pentru cei rămași în urmă, pentru cei ce conștientizează câtă trudă, cât sânge a curs și de cât sacrificiu au fost capabili înaintașii noștri. Și astfel, în amfora inimii fiecăruia dintre cei prezenți, s-a picurat lacrima recunoștinței, surâsul izbândei și parfumul florilor păcii. Să arzi pe rugul unui ideal, acela de a-ți apăra țara cu prețul vieții, este un lucru demn
BRĂILA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357514_a_358843]
-
de haine, îi lega de pat, îi pedepsea cu hrana, cu biciul și mai ales cu violențe verbale. Adesea intervenea Raluca luându-le apărarea. Atunci toate răutățile se vărsau asupra femeii. Viața lui Eminescu nu poate să facă abstracție de înaintașii familiei pe linie maternă și chiar paternă. Bunicul lui din partea tatălui fusese cântăreț de biserică. Ereditatea și mediul sunt cei doi factori care pun bazele dezvoltării unei personalități. La Eminescu ereditatea pe linie maternă a fost cea care i-a
EMINESCU ŞI DULCEA LUI MAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357464_a_358793]
-
cucului, când țăranul român a știut dintotdeauna că poate ieși la arat, la prașilă și la mireasmă de pământ reavăn; nu și-a părăsit satul natal, părinții, amintirile și idealurile... și a zăbovit la Ulmu, intuind parcă, asemenea ilustrului său înaintaș, că „veșnicia s-a născut la sat”. De altfel, toată opera sa literară vine într-un fel sau altul din, dinspre sau spre Ulmu, satul-simbol, satul-legendă, unde un poet autentic, sensibil și talentat, a crezut că trebuie să rămână, chiar
LAUDATIO – LA ANIVERSARĂ „101 POEME – OPERA OMNIA – DE AUREL M. BURICEA de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357798_a_359127]
-
proteja e una și a înlocui rolul părinților este alta. - În comunism, prin distrugerea proprietății private și pauperizarea întregii populații au fost spulberate posibilitățile de protecție a persoanei prin familie, nu a mai rămas nimic nici pentru urmași, nici pentru înaintași. Tot omul a ajuns la mâna statului, marele proprietar. Astfel s-au creat condițiile ca, în acești ani postdecembriști, să se poate distruge familia mai ușor în România. - La ce ar trebui să ne așteptăm? De ce trebuie să avem așa
UN DIALOG DUHOVNICESC ŞI DE SUFLET ZIDITOR, NECONVENŢIONAL DAR PLIN DE SINCERITATE, REALISM, ADEVĂR ŞI MULT DISCERNĂMÂNT CU PĂRINTELE NICOLAE TĂNASE DE LA VALEA PLOPULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/357706_a_359035]
-
tată. În condițiile acestea mai putem vorbi de familie? - Atunci vorbim despre cuplu. Soluția e la fiecare dintre noi. Trebuie să începem noi, cu mic cu mare, mai învățat, mai neînvățat, să menținem familia. Dacă s-ar scula din morminte înaintașii, ne-ar da palme, ne-ar mustra rău de tot pentru ce am făcut cu moștenirea lăsată de ei. Ne vor întreba: „Voi ce mai lăsați în urmă?” Să ne întrebăm singuri, oare ce lăsăm în urma noastră? Mai avem ce
UN DIALOG DUHOVNICESC ŞI DE SUFLET ZIDITOR, NECONVENŢIONAL DAR PLIN DE SINCERITATE, REALISM, ADEVĂR ŞI MULT DISCERNĂMÂNT CU PĂRINTELE NICOLAE TĂNASE DE LA VALEA PLOPULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/357706_a_359035]