947 matches
-
adică de haos (postmodern!) este lăsată, într-adevăr, de numeroase texte ale lui Radu Andriescu. Dintr-un punct de vedere, s-ar spune că din "cele mai insalubre văgăuni ale memoriei", poetului îi și place să scoată la iveală fire încâlcite, halucinații cu bază nu doar etilică (a se vedea, spre exemplu, Noaptea leonidelor); am în vedere reveriile suprarealiste naturi moarte cu exoschelet polimorf, navigațiile "pe creasta valului psi", șaradele AC/DC fără alt scop decât autoflagelarea sau, în fine, fragmentele
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
sale doctrinale, tematica Unității revelă totuși un plan ascuns al construcției mitice, care e surprinzător de bogat, oferă o rețea deosebit de densă de reprezentări onirice, de imagini și de simboluri. Să descurci aceste ițe, să le orînduiești, să înlături legăturile încîlcite, să distingi liniile de forță nu e, desigur, o treabă ușoară. Dar dacă nu te-ai angaja s-o faci, o parte întinsă a peisajului mitologic francez riscă să rămînă în mod inexplicabil ascunsă. DE LA RELIGIA CIVILĂ LA PUTEREA SPIRITUALĂ
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
era o ființă atît de urîtă încît nu găsesc cuvinte să o înfățișez ședea pe o buturugă, ținînd în mînă un ciomag. Mă apropiai de el: avea țeasta mai mare decît orice gloabă sau animal [o tufă de]** păr(ul) încîlcit, păroasă fruntea și ceva mai lată de două palme; urechi păroase și mari cît cele de elefant; sprîncene stufoase, fața turtită, ochi de cucuvea, nas de pisică, gură crăpată ca de lup, dinți de porc mistreț, cafenii și ascuțiți, barbă
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
lumea animalieră sau a obiectuală. Din punct de vedere lingvistic, această operație se manifestă prin comparații (sistematice în (31) și (32), dar și în (33): "țeasta mai mare decît orice gloabă sau animal" și prin metafore: "[o tufă] de păr încîlcit", "urechi păroase" etc. J. Verne recurge la asimilare atunci cînd vorbește, în Douăzeci de mii de leghe sub mări, de "pești asemănători unui ou de culoare cafenie-închisă, dungați cu alb, fără coadă: diodoni, adevărați porci spinoși de mare [...]". Unele negații
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
din piele albă. 17. Era deja o zeiță, zeița dimineții, proaspătă ca un trandafir, unsă cu mir, cu totul diferită, e adevărat, de marea zeiță a serii. 18. Era chiar ea, ștrengărița încăpățînată și copilăroasă, cu grămada sa de păr încîlcit și stînd așa îmbufnată, ochii verzi și sfidători, avînd ceva din gesturile unei țărăncuțe, cu un miros de parfum ieftin. Observația 1: Așa cum scria I. Delcambre: "secvența narativă se situează explicit, cu referință completă, în literatura realistă obișnuită. Găsim aici
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
-o de aceea "postmodernă"), schimbarea produsă atunci a stârnit mai întâi entuziasm în întreaga lume, apoi o imensă decepție. "Minciună cât secolul" (M. Castex), "lovitură de stat" (R. Portocală), "complot" nomenclaturist, pus la cale cu sprijinul Securității (Antonia Rados), "revoluție încâlcită" (Nestor Rateș), "entropie revoluționară" (Anneli Ute Gabanyi), fenomenul în cauză a contrariat mereu pe analiști și e încă departe de a obține un consens. Concluzia cea mai larg admisă e că nomenclatura de rang secund, împreună cu forțele coercitive ale vechiului
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ce creează posibilitatea interpretării uniforme a discursului sau povestirii; este vorba despre reducerea ambiguității, operată de căutarea unei interpretări unice. Astfel enunțul: "Ce mai varză!" poate fi citit pe o izotopie culinară (mîncare reușită) sau pe o izotopie culturală (lucrare încîlcită, nereușită ca și "ghiveci"). Noțiunea de izotopie permite explicarea la nivelul discursului a polisemiei și a sensului figurat. LEXEM Unitate de bază a lexicului (lexicul ține de sistemul abstract al limbii), în timp ce vocabularul este legat de activitatea de vorbire. LINEARITATE
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
transpirație abundentă (la copil). Cap mare, proeminent, adeseori cu fontanele deschise, moale și cartilaginos (la copil). Erupții umede cu puroi abundent, ale scalpului. Crusta groasă și galbenă este posibil să fie tuberculinică sau luezinică la origine. Erupții asociate cu păr încâlcit. Seboree. Impetigo. Căldură la cap, agravată noaptea. Aversiune la acoperirea capului. Ochi și vederea: Alternații structurale: Astigmatism și alte deficite de refracție, legate de malformație. Modificări ale lentilelor sau în scleră, coroidă, corpul ciliar și iris. Procese care schimbă organele
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
unei adresări comunicative, într-un “cadru” comun inefabil care se difuzează în registrul amândurora. Poezia este exaltarea unei afinități de structură, într-un stil rapid, exploziv. „Din vuirea de tramvaie și din ud pavaj să-ți crească Evocarea mea frățească, încâlcit ștrengar, Arthur.” În ambele scrieri poetul pare să se autodefinească, apare ca un personaj obișnuit cu libertatea, puternic influențat de un ritm vital, de o energie febrilă, dezlănțuită: „Pătruns de-un neastâmpăr voios și epocal...” (François Villon) La fel ca
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
distilații, rachete, sondă, benzină, interplanetar, pavaj, asfalt, incandescent, ciment ș.a: „Scuture-și pe bulevarde capitala românească Galbeni tei și suie-și slavii inegal, semeț contur, Din vuirea de tramvaie și din ud pavaj să-ți crească Evocarea mea frățească, încâlcit ștrengar, Arthur!” (Arthur Rimbaud) Dacă în unele strofe abundă neologismele: „Plictisiți de băutură, răzvrătit numele tău îl Pomădează flaști alcoolici în subsolul monoton. Când în curtea ta răsareși înalță crunt ilăul Cu severii ochi privindu-i țintă, gravul „Fangeron” (Arthur
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
mai multe triunghiuri, și tot așa (Figura 12). La fel ca în cazul lui Ahile și a țestoasei - o serie infinită de pași, fiecare devenind din ce în ce mai mic. Ariile micilor triunghiuri se apropiau rapid de zero. După un șir lung și încâlcit de calcule, Arhimede a adunat ariile triunghiurilor infinit de mici și a descoperit aria secțiunii parabolice. Însă orice matematician al timpului ar fi luat în râs acest șir de raționamente; Arhimede a utilizat uneltele infinitului, care erau disprețuite de colegii
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
de urgență, revolta se extinde fulgerător în întreaga țară. Evenimentele care până atunci se succedaseră relativ linear se complică brusc și se descompun în factori simultani și aproape autonomi, pe care narațiunea nu-i poate desfășura în realitatea lor adesea încâlcită și contradictorie. Această trudă de benedictin a fost asumată de alții, și înainte de toate de ancheta Parchetului Militar, desfășurată sub conducerea generalului Dan Voinea începând din 199731. Cercetările în acest dosar par a dovedi, de exemplu, că, în ciuda închipuirilor care
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
apartenență grupală și credințe politice (conștiința națională și naționalism). În conjuncție cu alți factori (religioși: Reforma; economici: articulare sistemului capitalist de producție; sociali: destrămarea raporturilor feudale și apariția societății de masă etc.) alături de care a format un nex cauzal foarte încâlcit, cuvântul scris produs cu ajutorul tehnologiei tiparului și diseminat prin intermediul presei scrise a jucat un rol instrumental în configurarea comunităților naționale. În Europa apuseană, revoluția tehnologică a tiparului cu caractere mobile a condus la crearea "galaxiei Gutenberg", ce avea să se
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
disparate: creează senzația de desfacere, dislocare; • trunchiul îngustat: înseamnă inhibiție, refulare, blocaj afectiv [Anexa 4 A, C, F]; • trunchiul hașurat pe partea stângă: semnul vulnerabilității [Anexa 4 F]; • ramurile separate [Anexa 4 A, C, E, F, H] sau cu linii încâlcite, măzgălite, frânte, deformate: relevă impulsivitate, nervozitate, inconsecvență, confuzie, inhibiție, incapacitate de adaptare, incapacitate de autocontrol [Anexa 4 B, D, E, F, G]; • ramificațiile abundente și subțiri: transmit meticulozitate, sensibilitate excesivă, reactivitate sporită [Anexa 4 B, D, E]; • ramurile descendende: denotă
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cele două grupe de profesori privind reactivitatea la stres nu sunt date de poziționarea spațială a arborilor sau de disproporția dintre mărimea trunchiului și cea a coroanei, ci de liniile întrerupte și nonfigurative, de presiunea creionului, de ramurile separate și încâlcite. Analizând situația învățământului românesc actual, putem justifica unele cauze ale reactivității accentuate la stres a profesorilor: • descentralizarea sistemului școlar, cu roluri, responsabilități și cerințe noi; • dinamica schimbărilor din sistemul școlar (cu privire la managementul instituțional, sistemul de evaluare și curriculum,, metodologia didactică
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
două chipuri, apoi l-a ales pe al treilea prin vizor, aproape la voia Întâmplării: niște ochi albaștri peste poate de pustii, câteva trăsături descompuse de istov, pielea smălțată de stropii aceleiași sudori ce Întărea pe frunte părul murdar și Încâlcit și o AK-47 veche, sprijinită neglijent pe umărul drept, susținută de o mână Învelită Într-un bandaj pătat, brun-roșcat. După ce obturatorul a făcut clic, Faulques și-a urmat drumul, și asta a fost tot. Fotografia s-a publicat patru săptămâni
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
urmând niște impulsuri obscure, alterând sensurile evenimentelor. Poate să-și prezinte eșecurile drept mari triumfuri și neputințele drept superbe probe ale izbânzii apoteotice. Poate brava mascând lașitatea În curaj și spaima În vitejie. Însă el nu poate contraface sentimentul morții, Încâlcitele senzații care-l transformă din stăpân al textului În victimă a vieții. Orice Încercare de a contraface acest sentiment nu reușește decât să dovedească existența - ori măcar obsesia lui. Ceea ce, În ultimă instanță, e unul și același lucru. Dorința sinuciderii
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
excrescență resentimentară În acest du-te-vino bezmetic? Până În ce punct furiile, furiile verbioase ale lui Drieu corespund unei realități obiective? E clar că nici un răspuns nu poate fi mulțumitor. Pentru că, asemeni propozițiilor scriitorului, realitatea e o proiecție suspectă, transcrierea unor senzații Încâlcite, lipsite de sens. Ori chiar a dedublării pe care autorul și-a asumat-o cu imperturbabilă seninătate. Și totuși, există un element care ne obligă să privim fiecare cuvânt al lui Pierre Drieu la Rochelle cu multă precauție: sinuciderea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
în interesul lor propriu, oricît de restrîns sau de larg ar fi perceput acest "public", ca noțiune. Jucătorii tipici ai teoriei jocurilor se simt mai bine în lumea pe care Fortes (1957:160) o numea "sociologia biliardului", decît în complexa, încîlcita și mult prea complicata lume reală. Oamenii de știință specializați în sociologie au dezamăgit prin lipsa studiilor axate pe fenomenul minciunii, în ciuda puterii de răspîndire a acestuia. În afara activității inovatoare întreprinse de Simmel la începutul acestui secol, a existat foarte
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ispitiți să ne ascundem în spatele unei viziuni „mistice” a Bisericii. Să nu uităm, așadar, că adevărul Bisericii este de ordin sacramental. Ea este semn de mântuire în Isus Cristos. Semn în viața ei concretă, în devenirea ei istorică, în acel încâlcit amestec de sfințenie și păcat care o caracterizează încă de la început. Biserica are chipul nostru, iar noi nu-i putem da un alt chip. Tocmai acolo suntem chemați să-l întâlnim pe Isus Cristos și să-i primim evanghelia». «A
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
procopseală. Bătrânelul, de un farmec comic irezistibil, perorează ca un atotștiutor, cu un aer foarte savant, în fața consoartei, care îl ascultă uimită, dar și cu un secret umor, Leonida având despre toți și toate câte o stupefiantă teorie. În mintea încâlcită a acestui pașnic cetățean care crede ca în cartea sfântă în tot ce scrie la gazetă, ideile, din care se vede bine că nu pricepe o iotă, se învălmășesc într-un haos amețitor: sursele ipohondriei, legea pensiilor, „legea de murături
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
conceptuale și semnalează faptul că aceste teorii nu constituie o tradiție singulară și continuă ci o grupare de evoluții lipsită de conexiuni cauzale și disipată într-o arie a asemănărilor de familie. Meticuloasă și răbdătoare, o asemenea genealogie seamănă pergamentelor încâlcite, șterse și rescrise de mai multe ori pentru că pictura, ca și cuvintele, nu-și păstrează nealterate sensurile și pentru că lumea lucrurilor văzute și nevăzute din tablouri, ca și a celor spuse și nespuse din cuvinte, cunoaște întotdeauna: Cum s-ar
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
o măreție, de regulă, statică. Bucuroasă, privirea trece, apoi, la alt grup de elemente, altă scenă, alt tablou... În Grui-SÎnger, Alecsandri cultivă fiorosul din natură, măreția lirică În orgia vegetală. Elementele materiale alcătuiesc un grandios tablou de Întunecimi sublime: cărări Încîlcite, neguri sure, umbre mortale, fiare „povestice”, peșteri negre și amenințătoare, arbori cu ramurile Încrucișate ca niște spînzurători, stînci „fantasme pleșuve, mute, oarbe” etc. Toate semnele infernului din natură sînt convocate pentru a zugrăvi un „cuib al spaimei”, spectacol de cruzimi
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Este una dintre figurile sociabilității, frecvente În erotica alecsandriană. Iubirea tinde spre o conjugalitate tihnită și ocrotitoare: „Nemernic este omul ce n-a-ntîlnit pe cale O gingașă păreche În cursul vieții sale! Pe inima lui seacă, ruină părăsită, Paingănul urzește o pînză Încîlcită, Prin care nu răzbate nici o simțire bună... Ca racla ce-i deșartă, lăuntrul ei răsună!” Alecsandri are, În fond, disponibilitate pentru toate situațiile. Talentul său e pregătit să Îmbrățișeze mai multe cauze. Nu crede, În fond, că iubirea determină existența
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
el se întindeau mateloții, cînd n-aveau altceva de făcut și se uitau la vîlvătăile roșii ale focului, pînă simțeau că ochii li se usucă. Fețele lor pîrlite de soare, dar mînjite acum cu funinginea năclăită de nădușeală, bărbile lor încîlcite și dinții lor de o strălucire barbară - toate acestea ieșeau în chip ciudat la iveală, în bătaia flăcărilor jucăușe. Oamenii își istoriseau unii altora aventurile nelegiuite, povești îngrozitoare, rostite în cuvinte vesele și însoțite de rîsete barbare, ce țîșneau din
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]