5,745 matches
-
la cele scrise mai sus devin cuvintele care explică în Cartea sa viața ostășească și zilele evenimentelor: „...Merg la cazematele de la Suraia, la sud de Tecuci, însă după trei săptămâni, la începutul lui ianuarie 1941, sunt chemat la Focșani și încadrat ca ofițer instructor al contingentelor de recruți 1941 și 1942, semn că războiul bătea la ușă și pentru noi. În timpul rebeliunii legionare am făcut parte din trupele garnizoanei care i-a temperat pe legionari, apoi o muncă tenace, epuizantă, cu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
cu România, acest serviciu a intrat în atribuțiile Diviziilor 5 Szeged și 6 Debrețin (ulterior transformate în Brigăzi Mixte). Împotriva României, spionajul ungar a fost coordonat de centrul informativ de la Szolnok, apreciat drept „baza spionajului maghiar” și cel mai bine încadrat, care a coordonat activitatea a două centre secundare: 1. Centrul Miskolc, cu misiunea de a culege date din nordul României, având în subordine două subcentre: a) Subcentrul Nyierergyaza, cu zona de acțiune la nord și sud de Someș; b) Subcentrul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de a simplifica colaborarea dintre cele două instituții. Direcția Poliției Administrative a primit misiunea să îndrume acțiunea de poliție administrativă, să controleze buna executare a legilor și regulamentelor, să vegheze la menținerea ordinei publice și la buna încadrare a personalului încadrat. A primit în subordine două servicii: 1. Serviciul Poliției Administrative și al Poliției de Frontieră (patru birouri); 2. Serviciul Personalului și Controlului (două birouri). Direcția Poliției Judiciare a primit sarcina de a îndruma și a controla activitatea ofițerilor și agenților
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
coînțelegere” cu toate autoritățile, dar mai ales cu I.G.J. și Direcția Generală a C.F.R. La rândul său, I.G.J. a avizat organele din subordine pentru întărirea măsurilor de supraveghere și control la sate, mai ales asupra agenților economici unde se aflau încadrați cetățeni străini. Prin executarea măsurilor comune s-a avut în vedere afirmarea „cu toată vigoarea” a unei acțiuni informative/contrainformative ferme, care să identifice și să sancționeze pe cei care au încălcat legea în modul cel mai grav. Un alt
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de spirit a populației în general, unde au fost încadrate: populația rurală română, populația rurală minoritară, populația urbană, funcționarii publici, Straja Țării ș.a. 2. Curentele politico-sociale extremiste, în care un număr foarte mare aparținea extremei stângi (18), alte cinci fiind încadrate în curentele de stânga. 3. Spionajul. 4. Treceri frauduloase peste frontieră și atacuri de comitagii. 5. Alte acțiuni subversive. 6. Sectele religioase. 7. Propaganda subversivă prin teatre, cinematografe și radio. 8. Diverse. 9. Propaganda și contrapropaganda național-culturală. 10. Informații obținute
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
parte. Culegerea informațiilor a implicat, în primul rând, o inițiere a organelor de căutare, deoarece acestea trebuiau să cunoască „precis și complect” problemele urmărite, metodele de lucru ale mișcărilor clandestine și diversele aspecte specifice ale manifestărilor pe teren. Doar datele încadrate „în real și posibil” trebuiau reținute și raportate, pasul următor fiind verificarea acestora, ceea ce conferă o valoarea reală și bine conturată a problemei urmărite. La rândul lor, redactarea datelor obținute a făcut obiectul metodologiei informative pe anul 1942. Pentru simplificare
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
str. Vasile Goldiș (loc de întâlnire și confecționare de haine pentru agenții trimiși cu misiuni clandestine în România). Măsurile contrainformative ungare erau coordonate din localul Teologiei Ortodoxe, Palatul Tribunalului Bihor și Detașamentul de jandarmi UZA (str. Brătianu nr. 11). Elementele încadrate și cele recrutate au primit sarcina de a se stabili în orașele Arad și Timișoara pentru a transmite date despre comandamentele și unitățile dislocate în zonă și situația concentraților din regiune. Un subcentru a fost instituit la Salonta, în casa
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
generalul Vitez Suos. Organizația era utilizată în crearea de «gărzi libere» în teritoriile ocupate, acte de terorism, revoltă în masele populare din statele vecine și alte acțiuni subversive. În cadrul acesteia funcționau două secții - a propagandei, respectiv cea paramilitară - unde cei încadrați urmau cursuri intensive de limba română, parașutism, mânuirea explozibililor etc. 2. „Turul Szovetseg” („Asociația Turul”), condusă de dr. Ambrus Iosif, care a atras tineretul universitar și avea în plan educarea „în spirit național”, fiind utilizată ca instrument de propagandă în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
efectuat împreună cu Secția a II-a Informații din Marele Stat Major. I.G.J. a fost de acord cu o directivă unitară a acțiunii informativ/contrainformative, cu repartizarea și delimitarea „în mod precis” a sarcinilor specifice fiecărei structuri adiacente. Serviciul Jandarmeriei avea încadrați un număr de 150 agenți acoperiți, recrutați dintre subofițeri și organizați în echipe sau grupe, la care se adăugau agenții rezidenți, angajați din rândul populației și al organizațiilor ilegale/ subversive supravegheate. Necesitățile instituției au avut în vedere ca numărul de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
toate informațiile și să le redea numai pe cele serioase; - Să fie îndepărtați informatorii neserioși și incapabili, și agenți ai lui Moruzov”. Într-un timp foarte scurt, Serviciul de Centralizare a Informațiilor (S.C.I.) a fost organizat pe trei diviziuni și încadrat, după cum urmează: 1. Diviziunea I-a (informații interne) - lt.-col. D. Ivanovici: -Secția I-a (ordine și siguranță publică) - lt.-col. I. Popovici; -Secția II-a (activitate subversivă, politică, sabotaj, terorism) - mr. Gh. Chiliman; -Secția III-a (Siguranță, Poliție, Urmăriri
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
divizii de cavalerie, 60 divizii motorizate și 80 brigăzi mecanizate, iar dintre acestea, pe frontul româno-german se aflau 325 mari unități de infanterie (250 divizii și 75 brigăzi), 55 divizii cavalerie și 35 brigăzi mecanizate. În spatele frontului - „slab instruite și încadrate” - nu se aflau, conform aprecierilor germane, decât 50-60 divizii, dintre care 40 în regiunea Rostov-Stalino și 20 în sectorul Moscova. Aviația sovietică a dispus constant de 2000 aparate, în pofida pierderilor de 400-500 avioane lunar. În finalul prezentării, colonelul Kintzel a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
trimiși în spatele frontului român cu misiuni de spionaj, sabotaj, terorism și propagandă. În acest context și-a desfășurat activitatea și Subcentrul 1 Vest (condus de locotenentul în rezervă Simion Ghișa) pe lângă comandamentul Corpului 7 Armată, care, deși nu a avut încadrați decât un număr infim de oameni, a dovedit profesionalism și patriotism în desfășurarea misiunilor și sarcinilor primite. La începutul lunii decembrie 1944 a luat ființă Subcentrul 1 Vest pe lângă Corpul 7 Armată, care a sprijinit informativ și contrainformativ operațiile militare
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Fondurile necesare pentru plata personalului prevăzut pentru direcțiile generale pentru agricultură și alimentație și pentru centrele agricole se asigura, prin Ministerul Agriculturii și Alimentației, din sumele alocate în anul 1991 de la bugetul administrației centrale de stat. Art. 22^5. - Personalul încadrat pe funcțiile de director general, director general adjunct, director și contabil șef la direcția generală pentru agricultură și alimentație va fi numit de Ministerul Agriculturii și Alimentației. Pentru personalul de conducere din subordinea directorului general, numirile vor fi făcute de
HOTĂRÎRE nr. 395 din 11 iunie 1991 pentru modificarea şi completarea Hotărîrii Guvernului nr. 477/1990 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii direcţiilor generale pentru agricultura şi industrie alimentara, judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi a altor unităţi agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107859_a_109188]
-
ierarhic al acestuia și, daca este cazul, 2-3 specialiști din învățămîntul superior de specialitate, din unități de cercetare de profil, ori din Administrația Națională a Aeroporturilor. Reprezentanții numiți în comisie din afara unităților vor fi desemnați de conducătorul unității unde sînt încadrați. Comisia va fi condusă de un președinte desemnat de membrii comisiei și un secretar ce va fi numit de conducătorul unității. Secretarul răspunde de bună organizare și desfășurare a concursului, de respectarea de către fiecare candidat a condițiilor de studii și
HOTĂRÎRE nr. 439 din 21 iunie 1991 privind salarizarea personalului din Administraţia Naţionala a Aeroporturilor din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107885_a_109214]
-
Articolul 9 (1) Sumele reprezentînd indexarea pentru creșterea prețurilor se cuprind în salariul de bază numai la unitatea la care persoanele își au locul permanent de muncă sau, în cazul pensionarilor, numai în pensie. ... (2) Salariile de bază ale persoanelor încadrate, prin cumul, la instituțiile publice finanțate de la bugetul administrației centrale de stat sau de la bugetele locale sînt cele prevăzute de reglementările legale privind salarizarea personalului din cadrul acestor instituții și nu cuprind sumele reprezentînd indexarea și compensarea pentru creșterea prețurilor acordate
HOTĂRÎRE nr. 579 din 27 august 1991 cu privire la indexarea salariilor, pensiilor de asigurări sociale de stat, militare şi I.O.V.R. şi alte măsuri de protecţie socială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107965_a_109294]
-
fiecare an, la un concediu de odihnă suplimentar cu o durată minima de 3 zile lucrătoare. ... (2) Salariații nevăzători au dreptul, în fiecare an calendaristic, la un concediu de odihnă suplimentar cu o durată de 6 zile lucrătoare. ... (3) Salariații încadrați în grade de invaliditate au dreptul, în fiecare an calendaristic, la un concediu de odihnă suplimentar de 3 zile lucrătoare. ... (4) Concediile de odihnă suplimentare acordate potrivit alin. (1) se cumulează cu cele acordate potrivit alin. (2) sau, după caz
LEGE Nr. 6 din 5 februarie 1992 privind concediul de odihnă şi alte concedii ale salariaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108158_a_109487]
-
Articolul UNIC (1) Pentru anul 1992, pe durata întreruperii activității din cauza lipsei de comenzi în uzinele, fabricile și secțiile ce produc tehnica militară, personalului civil încadrat i se plătește o indemnizație egala cu 60 % din ultimul salariu de baza net lunar avut, indexat, fără să se ia măsura desfacerii contractului de muncă. ... (2) Plata indemnizației prevăzute la alin. (1) se face din fondul de șomaj constituit
LEGE Nr. 37 din 20 aprilie 1992 privind protecţia socială a personalului din cadrul uzinelor, fabricilor şi secţiilor producătoare de tehnica militară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108273_a_109602]
-
Biroului Electoral Central în 3 zile de la constituirea acestuia. ... (1^1) Semnele electorale comunicate Biroului Electoral Central trebuie să se deosebească clar de cele anterior înregistrate, fiind interzisă utilizarea acelorași simboluri grafice, oricare ar fi figură geometrica în care șunt încadrate. Partidele și alianțele politice pot întrebuința, ca semn electoral, semnul permanent cu care s-au înscris la Tribunalul București. (1^2) Semnele electorale nu pot reproduce sau combină simbolurile naționale ale statului român, ale altor state, ale organismelor internaționale ori
LEGE nr. 68 din 15 iulie 1992 - (*actualizată*) pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108348_a_109677]
-
OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007. Articolul 144^2 (1) Administratorii sunt răspunzători de îndeplinirea tuturor obligațiilor, potrivit prevederilor art. 72 și 73. ... (2) Administratorii răspund față de societate pentru prejudiciile cauzate prin actele îndeplinite de directori sau de personalul încadrat, când dauna nu s-ar fi produs dacă ei ar fi exercitat supravegherea impusă de îndatoririle funcției lor. ... (3) Directorii vor înștiința consiliul de administrație de toate neregulile constatate cu ocazia îndeplinirii atribuțiilor lor. ... (4) Administratorii sunt solidar răspunzători cu
LEGE nr. 31 din 16 noiembrie 1990 (**republicată**)(*actualizată*) privind societăţile***). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106852_a_108181]
-
OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007. Articolul 144^2 (1) Administratorii sunt răspunzători de îndeplinirea tuturor obligațiilor, potrivit prevederilor art. 72 și 73. ... (2) Administratorii răspund față de societate pentru prejudiciile cauzate prin actele îndeplinite de directori sau de personalul încadrat, când dauna nu s-ar fi produs dacă ei ar fi exercitat supravegherea impusă de îndatoririle func��iei lor. ... (3) Directorii vor înștiința consiliul de administrație de toate neregulile constatate cu ocazia îndeplinirii atribuțiilor lor. ... (4) Administratorii sunt solidar răspunzători
LEGE nr. 31 din 16 noiembrie 1990 (**republicată**)(*actualizată*) privind societăţile***). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106850_a_108179]
-
regulă, de personal încadrat cu contract de muncă, salarizat cu cote procentuale stabilite potrivit legii. ... (2) În măsura în care volumul de activitate nu justifică încadrarea cu o normă întreagă, unitățile pot încadra în aceste activități salariați cu 1/2 normă. ... (3) Salariații încadrați în aceste activități cu contract de muncă au toate drepturile și obligațiile prevăzute de legislația muncii. ... (4) În cazul în care activitatea de contractări și achiziții are un volum redus sau un caracter discontinuu, aceasta se va realiza de persoane
HOTĂRÎRE nr. 1151 din 30 octombrie 1990 privind modul de încadrare a personalului din activitatea de contractari şi achiziţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107334_a_108663]
-
lei despăgubiri pînă la 20 lei/100 lei despăgubiri. Transele se stabilesc și se revizuiesc periodic de către Radioteleviziunea Română. Personalul salarizat pe bază de tarif beneficiază numai de sumele corespunzătoare activității prestate, fără a avea și celelalte drepturi ale personalului încadrat cu contract de muncă. Veniturile obținute de inspectorii din activitatea de control abonamente sînt impozitate conform legii. 3. Contravaloarea amenzilor și a despăgubirilor civile revine integral Radioteleviziunii Române. Regimul și cuantumul amenzilor se stabilesc prin lege. 4. Cuantumul despăgubirilor civile
HOTĂRÎRE nr. 1164 din 1 noiembrie 1990 privind unele măsuri referitoare la tarifele de abonament radio-tv. ��i salarizarea inspectorilor remizieri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107341_a_108670]
-
al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 37 din 13 aprilie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 285 din 22 aprilie 2011. (5) Instituțiile publice la care contabilitatea nu este organizată în compartimente distincte sau care nu au persoane încadrate cu contract individual de muncă sau numite într-o funcție publică, potrivit legii, pot încheia contracte de prestări de servicii, pentru conducerea contabilității și întocmirea situațiilor financiare trimestriale și anuale, cu persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale
LEGE nr. 82 din 24 decembrie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) a contabilităţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107628_a_108957]
-
aprilie 2011. (14) Situațiile financiare trimestriale și anuale ale instituțiilor publice se semnează de ordonatorul de credite și de conducătorul compartimentului financiar-contabil sau de altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcție. ... În situația în care instituțiile publice nu au persoane încadrate cu contract individual de muncă sau numite într-o funcție publică, potrivit legii, situațiile financiare trimestriale și anuale se semnează de ordonatorul de credite și de persoanele fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Experților Contabili și Contabililor
LEGE nr. 82 din 24 decembrie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) a contabilităţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107628_a_108957]
-
inițierea și desfășurarea acțiunilor de relații externe și de promovare a colaborării între bisericile din România și cele din străinătate, precum și în organizarea și funcționarea comunităților religioase ale românilor din străinătate; facilitează obținerea pașapoartelor și a vizelor necesare deplasării personalului încadrat al cultelor în străinătate, în interes de serviciu, cu prilejul unor acțiuni externe ale acestora; ... m) inițiază acțiuni de relații externe cu instituții de stat similare din alte țări și organizații internaționale neguvernamentale care se ocupă de problemele drepturilor și
HOTĂRÎRE nr. 595 din 28 septembrie 1992 privind organizarea şi funcţionarea Secretariatului de Stat pentru Culte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108840_a_110169]