20,174 matches
-
aceea parfumată care-mi umplea obrazul cu lacrimile lor. am privit în jurul nostru. brazi tineri tăiați de vii. am înțeles. am tăcut. i-am sărutat scoarța. am tăcut amândoi. ca un clovn căzut în dizgrația conurilor. m-am retras pășind încet pe mușchiul umed de pe rădăcinile cuvintelor risipite. el mi-a mulțumit. pădurea a foșnit scurt. ploua când am plecat. în Brașov e soare acum. 20 iulie 2016 -------------------- să simți cum curge prin tine verticalitatea unui brad bătrân să te așezi
VERTICALITATEA COPACILOR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383761_a_385090]
-
După care Ion a fluierat printre dinți. Oile s-au luat după el, coborând agale spre Ardeal. - No! Amu veniți după mine, mioarelor... Grăi Ioan, sculând oile culcate pe niște smocuri de iarbă, cu bota ce o avea în mână. Încet, cu mica turmă după el, a luat drumul Munteniei. Amândoi coborau pe căi diferite, având în suflet speranța. În urma lor tricolorul arborat pe cea mai înaltă stâncă flutura pe cerul înalbăstrit de senin. --------------------- Al Florin ȚENE Cluj-Napoca august 2014 Referință
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
munte, va fi încă zăpadă. Dar acum ațipise. Orele de somn au fost prea puțin l-a doborât și căldura din mașină. Sărutul de despărțire este cel mai dureros. Cand ființă iubita pleacă de lângă tine se oprește ceasul, timpul curge încet, fără un rost anume. Prea încet pentru a explica că nu mai avem răbdare până la viitoarea revedere. — Dragostea mea, acum nu-ți voi mai spune ai grijă, iubito! Acum îți spun ai grjă, iubita mea soție. Ești tot ce am
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383746_a_385075]
-
acum ațipise. Orele de somn au fost prea puțin l-a doborât și căldura din mașină. Sărutul de despărțire este cel mai dureros. Cand ființă iubita pleacă de lângă tine se oprește ceasul, timpul curge încet, fără un rost anume. Prea încet pentru a explica că nu mai avem răbdare până la viitoarea revedere. — Dragostea mea, acum nu-ți voi mai spune ai grijă, iubito! Acum îți spun ai grjă, iubita mea soție. Ești tot ce am mai scump pe lume. CAP. 11
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383746_a_385075]
-
cu cele ale norocosului. În jurul colegului meu, în afara pescarilor, mai erau patru tineri până în douăzeci de ani, bine dispuși, care participaseră la un bal de absolvire a liceului, după cum am aflat mai târziu. Toată lumea era concentrată pe captura pescarului norocos. Încet, încet, peștele a ajuns la doi metri de mal, între stufuri. Atunci, a apărut o namilă de somn, de peste un metru. Un pește cum n-am mai văzut decât în filme, sau la televizor. Cu mare greutate, colegul a reușit
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383732_a_385061]
-
cele ale norocosului. În jurul colegului meu, în afara pescarilor, mai erau patru tineri până în douăzeci de ani, bine dispuși, care participaseră la un bal de absolvire a liceului, după cum am aflat mai târziu. Toată lumea era concentrată pe captura pescarului norocos. Încet, încet, peștele a ajuns la doi metri de mal, între stufuri. Atunci, a apărut o namilă de somn, de peste un metru. Un pește cum n-am mai văzut decât în filme, sau la televizor. Cu mare greutate, colegul a reușit să
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383732_a_385061]
-
Cloșca cu puii ei de aur Din norul nopții iar tresară, Cerul devine mândrul faur! Fără să mai privească-n sus Îndrăgostiții au uitat Că Soarele a și apus, Fără să îi fi întrebat! Când roata carului de stele Apare-ncet pe o cărare, Frumoșii tineri de sub ele Urcă iubirea-n Ursa-Mare! Referință Bibliografică: Martori la lăsarea serii! / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1390, Anul IV, 21 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Virginia Vini Popescu
MARTORI LA LĂSAREA SERII! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383790_a_385119]
-
șoptit duios: -Faci pe șmecherul cu mine, mă? . Dar el, impertinentul, o ținea într-una: -Șa-se,șa-se! Sictir, sictir! Vă închipuiți că m-a scos din sărite. Nu mai puteam răbda aroganța lui. M-am stăpânit, totuși, spunându-i încet: -Băi, ăsta! Știi să miroși pumnul? Ia, miroase aici! Miroase, mă! Și i-am scăpat un upercut de stânga, lipindu-i două aripioare, care l-au fâlfâit pe fereastră, direct în balcon. La aterizare a provocat un zornăit îngrozitor. M-
ULTIMUL FRAGMENT DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383718_a_385047]
-
ceva. Privi în jur ! Nimic care să-i amintească de lucruri obișnuite ochilor săi. Totul era altfel. Și auzi o voce ! - Bine ai venit la noi ! Călătoria ta a durat un an pământean. Poți să te ridici. Bărbatul se ridică încet de teama vreunei surprize. Mintea lui căuta explicație, dar aceeași voce, alta nu cea extrem de subțire, îi spuse: ești îngrijorat, dar nu trebuie. Te-am adus aici pentru că a venit ziua în care voi, Pământenii, trebuie să știți ! Bărbatul se
VISUL de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383750_a_385079]
-
ar ajunge viața Și nici oceanul maluri n-ar avea să cuprindă, Cuvântul ce din somn trezește dimineața Și soarele cu un zâmbet ar putea să-l aprindă! Și de ți-aș povesti, ar trece marea dealul Cărunta frunte munții încet vor apleca Pe doruri risipite să îi sărute malul Când vorba mea duioasă glasu-și va ridica. Și de ți-aș povesti, de-o inima ce bate Când numără nisipul ce curge din clepsidră Că până sus la ceruri ecoul ei
ȘI DE ȚI-AŞ POVESTI de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383797_a_385126]
-
alte domenii. Știm foarte bine suita extrem de frumoasă a compozitorului rus M.Musorgsky, ce a fost scrisă după o vizită a expoziției unui pictor. Știu multe cazuri, spre exemplu, de oamenii de știință lucrând pe muzica ce se cânta foarte încet la player-ul de pe masa de lucru. http://www.youtube.com/watch?v=wrf gHKP6h8 Medicii o folosesc și ei în timpul operațiilor. Cosmonauții ascultă muzică pentru a se simți ei cumva mai aproape de pământ, mai aproape de aceia dragi lor cu și
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383709_a_385038]
-
-a întreg pământul, Pribegi-va și prin moarte, Doar să îți atingă gândul. De-oi muri în chinuri grele Fără să mai dau de tine, Negrii nuferi dăinui-vor Patima ce zace-n mine. Peste nuferii ce plâng Luna neagră încet curge, Umbletele mele-n lacrimi Dintre chinuri să le-alunge. Referință Bibliografică: LACRIMILE MELE / Angela Mihai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2087, Anul VI, 17 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Angela Mihai : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
LACRIMILE MELE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380096_a_381425]
-
în taină să nu fim risipiți De ropotul cascadei în haine de paradă, Din ceruri revărsată, lăsându-ne uimiți. Ne-nghesuim zadarnic în micul chioșc din stație, Ce părăsit și singur, prieten ne devine. Perdeaua grea a ploii se-nclină-ncet, cu grație, Lăsându-ne-năuntru, o clipă. Apoi revine. Uzi leoarcă, mână-n mână, ne-apropiem agale Unul de altul chipul, ce-i răvășit de ploaie, Mă iei de după umeri, afară curg rafale, Iar lacrimile mele pe-obraz îmi curg
FURTUNĂ AFARĂ ȘI-N NOI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380093_a_381422]
-
încă o dată. Ne îmbrățișăm, ne sărutăm pătimaș pe gură și ne rostogoolim în pat. Rând pe rând hainele se desprind de noi, până ajungem să nu ne mai căutăm pentru că eram acolo un singur trup. Trăiri, Kundalini, extaz... Ne revenim încet din călătoria noastră astrală și ne regăsim în acest pat matrimonial generos ca spațiu, numai bun pentru o odihna binefăcătoare. Andrei, punându-și ochelarii abandonați pe noptieră, se uită la ceasul telefonului dat pe silențios și fluieră ușor a pericol
BIOFOTONICA-N IUBIRE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380069_a_381398]
-
afumă locul spațiul printre litere te pierd mă izolez tac lumii tu vorbești și-atunci apar copacii neîntinați de seceri înalt înaltul mă cuprinde sunt poli de frământări se sting ard toată tu răcorești metafora din ele și mă ridic încet fruntea o lași să prindă praguri de sus de jos în fond e totul altfel și la fel sunt toate clovn absurd ești spirit și curajul pe care îl adun în brațe goale golite de minuni semințe de nădejde împrăștiate
TUNEL COMPLET CU ZIDURI DE TĂMÂIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380143_a_381472]
-
cap, doar cu partea din prohab. Asta am citit și eu într-o carte din liceu, de-am pierdut un an apoi și mă luară la război. Azi ești asemeni tuturor... și te privesc nepăsător, iar viața mea se scurge-ncet, am fost și sunt poet. Poeții nu sunt judecați, în legea lor sunt împărați, ... Citește mai mult MitologicaleUn țap bătrân, un Pan acolo,după o ciută alergând,și-a pierdut capul, pe Apolo,mai merită să scrii un rând?Unchiul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
el gândește fără cap,doar cu partea din prohab.Asta am citit și euîntr-o carte din liceu,de-am pierdut un an apoiși mă luară la război.Azi ești asemeni tuturor...și te privesc nepăsător,iar viața mea se scurge-ncet,am fost și sunt poet.Poeții nu sunt judecați,în legea lor sunt împărați,... XXIII. OCTOMBRE, de Boris Mehr , publicat în Ediția nr. 1760 din 26 octombrie 2015. Octombre Cad frunți și frunze, țarul a murit, Poeții mor și ei
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
fi, dar ce îngeri?... XXXII. ESTE?, de Boris Mehr , publicat în Ediția nr. 1630 din 18 iunie 2015. Este? Soldații s-au pierdut în mlaștinile istoriei, Au trecut peste sârma ghimpată, s-au ridicat pe socluri, iar eu mă curăț încet, de păcate mă curăț, prin arderea lentă a unei lumânări, unde e casa tăcerii? Cineva mi-a dat cheia, dar nu cunosc casa, nici ușa spre nicăieri. Sângele zvâcnește în ochi, în gură, privește-mă, În jurul nostru este o vijelie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
șarpele Când adună veninul sub colți? Ploaia le spală pe toate. Auzi cum bate inima ... Citește mai mult Este? Soldații s-au pierdut în mlaștinile istoriei,Au trecut peste sârma ghimpată,s-au ridicat pe socluri, iar eu mă curăț încet,de păcate mă curăț, prin arderea lentă a unei lumânări,unde e casa tăcerii? Cineva mi-a dat cheia,dar nu cunosc casa, nici ușa spre nicăieri.Sângele zvâcnește în ochi, în gură, privește-mă,În jurul nostru este o vijelie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
cu gândul lângă tine, El singur niciodată nu-i, Simt inspirația cum vine Ca lumina pe Mormântul Lui! De mi se umple sufletul deodată Și se revarsă-n liniște șuvoi, Câtă pace binecuvântată Începe să rodească peste noi! Zidindu-te încet între cuvinte, Ele niciodată nu te dor-, Știi că te scriu și taci cuminte Cu ochii mistuiți de Dor... Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Zidirea în cuvânt... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1933, Anul VI, 16 aprilie
ZIDIREA ÎN CUVÂNT... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380161_a_381490]
-
realizat de Clară Panainte După furtună miros ud, iz pământiu - miezul nopții... Iată-te roșu în zvâcniri luminoase - Nu te poți feri! Oh, fluturilor cine v-amăgit cu eternitatea? Te-ai gândit la cât de mult poți coloră, pământiule? Numără încet zorii se vor ivi - viziune nouă. Stând satisfăcut, te-ai gândit să privești linia cuiva? Citește mai mult Text scris de Alexandra IliaDesen realizat de Clară PanainteDupă furtunămiros ud, iz pământiu -miezul nopții...Iată-te roșuîn zvâcniri luminoase -Nu te
CORINA LUCIA COSTEA [Corola-blog/BlogPost/379995_a_381324]
-
Acasa > Poezie > Credinta > TRANDAFIRUL VIOLET Autor: Margareta Mariana Saimac Publicat în: Ediția nr. 1860 din 03 februarie 2016 Toate Articolele Autorului TRANDAFIRUL VIOLET Trandafirul violet mi-a înmugurit / în ochiul meu indigo, / al treilea ochi, dintre sprâncene. / Încet, încet, bobocul crește, / până-ntr-o zi, / când el pleznește. // Apoi, mirifice petale, / cu un parfum ce mă-nfioară, / sălășluiesc tot din adânc, afară. / MIRACOLUL DUMNEZEIESC / spre ochi-mi obosiți coboară, / scoțând tot răul înafară. // Chiar azi am ascultat pios, / cum
TRANDAFIRUL VIOLET de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380185_a_381514]
-
Acasa > Poezie > Credinta > TRANDAFIRUL VIOLET Autor: Margareta Mariana Saimac Publicat în: Ediția nr. 1860 din 03 februarie 2016 Toate Articolele Autorului TRANDAFIRUL VIOLET Trandafirul violet mi-a înmugurit / în ochiul meu indigo, / al treilea ochi, dintre sprâncene. / Încet, încet, bobocul crește, / până-ntr-o zi, / când el pleznește. // Apoi, mirifice petale, / cu un parfum ce mă-nfioară, / sălășluiesc tot din adânc, afară. / MIRACOLUL DUMNEZEIESC / spre ochi-mi obosiți coboară, / scoțând tot răul înafară. // Chiar azi am ascultat pios, / cum Domnul
TRANDAFIRUL VIOLET de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380185_a_381514]
-
zidită și te renasc din tot ce mă înconjoară croind pe cer făptura ta ușoară, nemaiștiind de-mi ești sau nu iubită, mereu născând, mereu fără să doară! Mă regăsesc în sânul tău pulsând, rătăcitor nebun precum un gând, defapt încet crescându-mă pe mine cu tot ce iau din suflet de la tine, adăugând speranțele pe rând, mereu zidind, mereu fără rușine! Tu mă privești și nu ai ochii tăi, sub pașii goi se nasc atâtea căi când încă un nebun
MEREU MURIND, MEREU FĂRĂ DE MOARTE de ION MIHAIU în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380186_a_381515]
-
Acasa > Strofe > Atasament > ... TU TE AȘTERNI ÎN MINE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1860 din 03 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Te strig încet. Tu te așterni în mine, Un suflet culcușit lângă un foc. Și stând acolo, pacea îi revine Privind alene-al flăcărilor joc. Te-ating încet. Tu te așterni în mine, Ca vântul când adie printre flori. Sub alintarea ta simt
... TU TE AŞTERNI ÎN MINE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380187_a_381516]