967 matches
-
suplimentară, poate neașteptată, dar utilă, pentru sănătatea funcțiilor cognitive, inclusiv în Economie. Ne sugerează că s-ar putea să fi uitat să facem analizele periodice ale stării de sănătate, prinși fiind cu problemele contextului. Așa că orice obiecție critică (reală sau închipuită, izvorâtă din bun-simț sau trufie științifică, din cunoaștere parțială, chiar neadecvată sau din ignoranță) trebuie să aibă o explicație, inclusiv sub forma unei contraobiecții. Calea regală pe care se pornește pentru succesul explicației este înțelegerea specificului misiunii unei științe, logica
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
unei sfidări logice de tipul înțelegerii că se întâmplă o compensare a „în susului” și a „în josului” pentru că acestea se produc într-un ansamblu care se conține pe sine. Astfel, toate dilemele sfârșesc în echilibru sublimat al unui întreg închipuit ca perfect, suficient sieși, și tocmai de aceea apt de a fi predictibil. Ieșirea din context are sens cel mult ca operație de primenire a contextului, căci astfel toată percepția conceptualizării s-ar întâmpla la o singularitate indecidabilă, aceea a
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
operațional al cunoașterii lumii economice. Economia este știința socială cea mai dezinteresată de etica mijloacelor în atingerea scopului randamental. Se spune - și eu, s-a văzut, sunt de acord cu acest lucru - că Economia este fizica naturii unui om ipotetic, închipuit, inexistent, mutantul rațional prin definiție, homo œconomicus. Economia luminează ce nu suntem noi, oamenii vii. Noi putem fi raționali și emoționali nu ca expresie a maniheismului naturii moarte, ci ca măsură a nelimitării propensiunilor noastre pornind de la etică în orice
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
se concretizează prin acțiunile și opțiunile personajului, prin relațiile cu alte personaje (cu Irina, de pildă: Îi răspund conștiincios, dar grăbit), prin detalierea comportamentului și idei lor sale. De exemplu, gândirea creativă și imaginativă, capacitatea de a proiecta mental aventuri închipuite sunt sugerate prin enunțul: Aveam să străbat în fine eu însumi toate ungherele prin care mă orientam cu ușurință cu mintea și unde plasasem numai cu ima ginația sute de romane a căror acțiune se petrecea acolo. 7. Metafora din
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
întretaie aici două romane, unul al vieții de provincie, al micilor artiști și al mediului didactic (amintind Brațul Andromedei de Gib I. Mihăescu), roman dominat de figura caricaturală, întru totul memorabilă, a profesoarei Artemiza (Miza) Pârlog, tip de fată bătrână, închipuită și ahtiată de parvenire, și romanul Melaniei, soția lui Matei, și al familiei sale, care traversează o dramă. Roman de moravuri, mai ales în prima parte, Vară vrăjmașă este și unul de atmosferă, o atmosferă grea, peste care apasă suspiciunea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]
-
voințe creatoare - pentru că el nu este doar o reflecție, ci chiar un fragment al Ființei Divine, ce "acum exista în prezent doar prin Materia și Spiritul răspândite în Univers"79, imaginează tainic, prin operațiuni specifice ("deviate orologerii") și conferă obiectelor închipuite o temporalitate nouă ("durând necunoscut"), demonstrând astfel ceea ce, în "Răsăritul crailor" Ion Barbu numea "natură [lor] planetară"80. Sunt, cu alte cuvinte, întruchipări ale unor principii existențiale fundamentale, arhetipale. Timpul, care, în experiența obișnuită, semnifică simplă succesiune de evenimente, aici
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
America! (1994) este jurnalul liric al unui emigrant inadaptabil, înregistrând, cu impresii cotidiene și stări depresive, refuzul noii condiții. Percepția lumii libere, diferită de aceea a „autorilor de jurnale comerciale” și a „memorialiștilor de ocazie” („America nu este ceea ce vă închipuiți boieri dumneavoastră”), reflectă perspectiva înstrăinatului. Un lung poem inaugural se încheie cu un strigăt, amintind de Allen Ginsberg: „America! America! strigă colacele de salvare fără supraviețuitori/ America! America! strigă fiica mea nenăscută/ Din burta mamei sale/ America! America! am strigat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
pomișor" împodobit cu lumini, nuci, mere, pere, perje, turte dulci, pupeze și o cană cu apă, "ca să-și ude și răcorească sufletul în cealaltă lume". Pomul simbolizează "pomul raiului" pe care se crede că stă sufletul pe cealaltă lume, suflet închipuit ca o pasăre sau ca un om care stă la umbra pomului, crezându-se că fiecare om are pomul său325. În Bucovina, copilul, pentru a învăța să meargă mai repede și mai ușor, este luat, într-o duminică dimineața, de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
aceeași perioadă. Ei își aminteau că nouveniții erau uimiți de modul în care preda Wittgenstein filozofia, și anume ca o succesiune de descrieri ale unor situații concrete. Unele din aceste descrieri priveau activități și exprimări ciudate ale membrilor unor triburi închipuite, altele aspecte foarte familiare. „Aproape orice lucru singular care era spus era ușor de urmărit și nu era din cele pe care cineva le-ar fi putut pune la îndoială («Nu voi afirma nimic din ceea ce nu veți accepta de
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
categorie de oameni dorește să atragă atenția asupra sa. Aceste persoane știu cât să afle despre un subiect astfel încât să facă față unei conversații. Puternic centrate pe oameni, ele fac aceasta pentru a dobândi aprecierea. Accentuat asertivi, carismatici, dominatori, "atoateștiutorii închipuiți" sunt indivizii formelor fără fond. Vorbesc cu foarte mare siguranță despre lucruri pe care le știu doar pe jumătate. Ei îi păcălesc și îi cuceresc foarte ușor și repede pe cei mai naivi, mai creduli, fermecați de discursul său. După
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
despre lucruri pe care le știu doar pe jumătate. Ei îi păcălesc și îi cuceresc foarte ușor și repede pe cei mai naivi, mai creduli, fermecați de discursul său. După un timp, cunoscuții nu-i mai ascultă. În disperare, "atoateștiutorii închipuiți" pot să își intensifice eforturile de a atrage atenția, ceea ce duce la o mai mare izolare și dezaprobare, apoi la intensificarea eforturilor și a comportamentelor lor de atracție, în mod circular. Sunt nerecomandabile: • tendința de a-i contrazice, demonstrându-le
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
care bolnavul o așteaptă din partea medicului său. Această „formulare medicală” are pentru bolnav semnificația confirmării autenticității suferințelor sale, care-l va eticheta ca „bolnav real”, confirmând prin aceasta că „suferințele sale sunt adevărate” și că el nu este un „bolnav închipuit”, așa cum este suspectat de alții. Să analizăm, în continuare, tipurile acestor bolnavi, precum și pe cele ale medicilor care-i îngrijesc. Acest lucru este absolut esențial pentru înțelegerea genezei și dezvoltării suferințelor iatrogenetice. Bolnavii A. Păunescu-Podeanu face o interesantă și riguroasă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Aur și nisip, București, 1962; Mâhnirea e mai grea decât marea (Tălmăciri din lirica veche a Irlandei), îngr. trad., pref. Mihail Stănescu, București, 1974; Eternă bucurie-i frumusețea (Antologie de poezie britanică), îngr. și pref. trad., Cluj-Napoca, 1977; Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de V. Voiculescu - Shakespeare’s Last Sonnets as Fancied in an Immaginary Romanian Translation by V. Voiculescu, ed. bilingvă, îngr. trad., cu ilustrațiile traducătoarei, București, 1982. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, XI, 202-203; Nicolae Manolescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289925_a_291254]
-
prim ordin"408. Ce înseamnă însă "vocabulă dialectică" sau "vocabulă filzofică" este greu de intuit. De aceea, devine iluzorie credința că, prin analizele lui Noica, s-ar putea desprinde mai mult decît o opinie singulară despre încifrări uneori mai mult închipuite decît existente în cuvinte (cum ar fi stabilirea unei relații între minte și smintire). Strădania sa de a legitima un presupus "sentiment românesc al ființei" se concretizează prin reconstrucții ale unor cu-vinte (precum întru, rost, sinea etc.) sau prin supraevaluarea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
se mișcă între cauzalitatea lucrului și libertatea divină. Raportul dintre cauzalitate și libertate este rezolvat de Spinoza prin cunoaștere. El definește libertatea ca fiind necesitate înțeleasă, întrucât omul poate fi liber dacă înțelege prin cunoaștere necesitatea. Omul are o libertate închipuită atunci când din raportul cauzal cunoaște numai cauza sau numai efectul, adică libertatea umană închipuită este rezultatul unei cunoașteri pe jumătate. Spinoza vorbește de o libertate relativă. Omul posedă libertatea, o libertate oferită în sensul liberului arbitru. Liber este doar acel
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
rezolvat de Spinoza prin cunoaștere. El definește libertatea ca fiind necesitate înțeleasă, întrucât omul poate fi liber dacă înțelege prin cunoaștere necesitatea. Omul are o libertate închipuită atunci când din raportul cauzal cunoaște numai cauza sau numai efectul, adică libertatea umană închipuită este rezultatul unei cunoașteri pe jumătate. Spinoza vorbește de o libertate relativă. Omul posedă libertatea, o libertate oferită în sensul liberului arbitru. Liber este doar acel om în care voința acționează constrânsă de propria ei natură, și nu acela a
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
erau uimiți de modul în care preda Wittgenstein filozofia, și anume ca o succesiune de descrieri ale unor ÎNȚELEGEREA FILOZOFICĂ: „A VEDEA MAI BINE“ 257 situații concrete. Unele din aceste descrieri priveau activități și exprimări ciudate ale membrilor unor triburi închipuite, altele aspecte foarte familiare. „Aproape orice lucru singular care era spus era ușor de urmărit și nu era din cele pe care cineva le-ar fi putut pune la îndoială («Nu voi afirma nimic din ceea ce nu veți accepta de
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
contemporanul nostru, RL, 1999, 10; Daniel Corbu, Generația poetică ’80, Iași, 2000, 99-102; Dicț. esențial, 887-889; Ghițulescu, Istoria, 324-332; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 371-375; Alex. Ștefănescu, Penelopa lui Matei Vișniec, RL, 2001, 14; Al. Cistelecan, Ultimele poeme închipuite ale lui Matei Vișniec, „Cuvântul”, 2001, 4; Dumitru Țepeneag, Ion Simuț, Un român la Paris, în 2001, CNT, 2001, 23; Bogdan Crețu, Comic și tragic în comedia lui Matei Vișniec, DL, 2001, 41; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 280-283
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
Dante nu-l elimină pe Homer, Dostoievski pe Shakespeare etc. Adevăr neglijat de mulți dintre tinerii aspiranți la gloria literară, pentru care tot ce nu-i contemporan cu ei, nu-i "comis" azi diminuează este deja depășit. Contează doar vanitatea, închipuitul "progres" asigurat de cît este de recent opul. O răsturnare care și-ar putea avea rădăcinile în confuzia dintre specificitățile științei și cele ale artei. În știință, o descoperire, o invenție, o nouă teorie, în 10, 20 de ani sau
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ferit de traumele zilnice ale nesimțirii barbare combinată cu tupeu, claxoane, înjurături și răngi care fac legea în Magna Cloaca noastră valahă. Dar, fie de deochi și crăpa-le-ar conturile off shore celor responsabili, nici cu draga noastră capitală închipuită a culturii nu mi-e rușine, pentru că nicăieri în lume, la Paris, la Chicago sau la New York, unde am condus, nu am văzut ceva comparabil. De vreo doi ani, refacem zilnic emoțiile și adrenalina celor doi șoferi celebri ai anilor
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
leneșilor, precum stânga contemporană!), comunismul marxist, transformat în drog partinic de Lenin și distilat în mașinăria ucigașă de stat a lui Stalin, a fost, de la bun început, o ideologie a urii și a crimei. Lichidarea fizică a dușmanilor reali sau închipuiți a fost și este scopul final al acestei monstruozități a secolului XX, mai ticăloasă chiar decât geamănul ei monozigot (nazismul) prin faptul că "a vrut să facă binele cu forța", nedându-se înapoi de la nicio oroare, dar clamând cu tupeu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
film poststructuraliști - da, e chiar acel al cincilea element necesar transmutației alchimice!) întregului film, trebuie să spunem răspicat că nu, sensul său deconstructivist îl face să-și spargă platoșa formală a semnificantului lingvistic și să atingă aerul pur al metafizicii închipuite, acolo unde doar spirite singulare, declasate (în sensul de mai presus de serie, de gloată, desigur!) - precum Cornel Dinu sau criticul de film de la Financial Times (!!) - mai au acces. Mă stăpânesc cu greu să nu mă las absorbit în acest
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
se acordă Premiul Uniunii Scriitorilor în 1997. Pentru eseistul din Simbol sau vedenie (1995) literatura înseamnă „propunerea unei religii”, „șoc transformator sau demolator”. Între literatura „prilej de virtuozitate” și cea scrisă „prost”, dar animată de „o credință mistuitoare în fantasmele închipuite”, S. o preferă pe cea de-a doua. Ceea ce afirmă despre marea poezie se poate extinde și asupra prozei: mijloc de a „dezvălui chipul cel mai ascuns al divinității”și de a pătrunde în miezul originar unde „Ființa se întrepătrunde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
argint; * ceai, ochi, imaginat, cercel, chipeș, unghi, Axion, cerere, lexicologie; * gherghină, vocea, cineva, legislație, malaxor, chema, cearșaf, mixer; * precizare, cincinal, ghici, relaxare, examen, legi, cititor, închipuire; * pricepi, mixat, albicios, unghie, lungime, axat, aceeași, legiuitor; * detergent, chinui, baci, ger, chemare, axă, închipuit, mixt, gheată; * mercenar, mingea, răceală, exagerare, chiparos, dungi, strălucit, xilofon, întruchipare, cip-cirip. Indicați numărul de litere și numărul de sunete din cuvintele/ structurile subliniate în textele de mai jos: (a) "Ion începu să se mire: Cum?! Nu vrei nici să
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
moartea soției și arestarea sa. Ea cuprinde toate povestirile (începând de la Capul de zimbru, ultima scriere antumă, 1947), editate în 1966 în două volume, romanul Zahei orbul, publicat în 1970, și lirica de senectute. Prima apariție postumă, cartea Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de V.Voiculescu (1964) va fi urmată de o selecție ilustrativă din versurile antume, precum și de ciclurile inedite intitulate de editori Veghe și Clepsidră. Situația manuscriselor de poezie - confiscate la arestarea scriitorului (printre care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]