1,721 matches
-
două vitrine ticsite cu Red Bull și Coca-Cola. Lângă lac, vrăbiile care se scăldau în țărână dispăreau alungate de vânt. Tăceau broaștele și greierii în lan, iar Omar își auzea respirația. Treceau astfel ore ale fricii ori ale unei singurătăți încordate, care se dizolva chiar la limită, când simțea că înnebunește. În asemenea treceri era străin, presimțea că nu e de-al locului. Se simțea ca un corb fără cuib, un fel de navigator cu o hartă de pe care se șterseseră
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
sunt direcțiile?), ca imagine (apar spirale, stele și cercuri), numele (ce litere apar?). Mână dreaptă de bărbat. A da pe mâna cuiva Michelangelo (1475-1564), David ESTE O PARTE A UNEI STATUI, care ar sugera plastic un chip grecesc, cu figura încordată, precum membrele, înaintea unei lupte cu un dușman mult mai puternic fizic Pentru domni DIALOG: SUNT SEMNELE DIN PALMĂ un mod de informare? da! „Mi-am dus mâna la sprânceană, la tâmplă și la bărbie, dar mâna nu le mai
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
Luă la întîmplare un trenci din cuier și ieși. Scarlat privi lung în urma lui cu inima strânsă. * Melania Lupu ținea pumnii ascunși în adânciturile fotoliului. Unghiile îi intrau în carne. Pe figura emailată, cu bucle argintii, se citea o atenție încordată. " Dumnezeule, ce ghinion! Ce neșansă oribilă! Alaltăieri tablourile erau încă acolo... Nu, nu, draga mea, te implor nu plînge! Adună-ți toate puterile și gîndește-te! Chibzuiește bine, ai nevoie de o soluție, înainte de a se întoarce băiatul. Sânt convinsă că
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
de serviciu. Spuneau că dispeceratul mă va trimite urgent la Stâlpi, o localitate lângă Craiova. Voi ateriza într-un zăvoi, la 8 kilometri de comună. ― O alarmă falsă... ― Bănuiesc. Își șterse mâinile asudate plimbîndu-le discret în lungul pantalonilor. Ținea spinarea încordată și clipea des, fără să-și ia ochii congestionați de la maior. ― Liniștiți-vă, spuse blând Cristescu. Pilotul respira greu. Izbucni: ― Mi-e frică! În viața mea n-am fost atât de înspăimîntat! Unul dintre ei e nebun. Nu glumesc, vreau
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
izbi puternic palmele. ― Dumnezeule! Doar nu credeți în spirite! ― Nu și totuși pașii îi aud! Apăsați, siguri... Exact cum călca el. Nu reușeam să-mi amintesc... ― E lemnul vechi, domnule Popa, mobila, parchetul... Bătrânul ridică privirea. Fața avea o expresie încordată. ― Ascultați! Îi aud! Au ajuns la capătul holului... ― Matei își înfipse unghiile în carne. " Bătrînul are halucinații, gândi sculptorul. Nu se auzea nimic. De-aș avea o sticlă cu whisky!" " Trebuie să-mi imaginez ceva care-mi face plăcere, gândi
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Melania Lupu. Imaginea elevei de 17 ani cu codițe blonde și cruce pe piept se destrămă. Plecă de la fereastră și începu să strângă serviciul de ceai. " Astăzi joci ultima carte, draga mea." * Afară se întunecase. Rămase nemișcat câteva clipe ascultând încordat. "E liniște. Au plecat toți... Valerica, unchiul Alecu..." Încercă să-și amintească chipul lui. I se părea un amănunt esențial. "Alecu... Alecu... Doar îl cunosc bine. Cineva i-a șters fața. Cu guma... Nu reușesc deloc..." Capul îl durea. O
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
ajunge eu la palat acum șase luni, pentru propria mea distracție, mi-am asigurat datele privitoare la momentul morții mai tuturor celor aici de față și ale membrilor Consiliului Imperial. Acum îi avea în palmă. Vedea limpede asta pe fețele încordate care-l priveau cu o fascinație febrilă. Dar tot nu-și putea permite să piardă controlul asupra conversației. Cu un efort, se hotărî să se încline adînc în fața conducătoarei care pălise. Pe urmă se grăbi să spună: ― Maiestate, am fericirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
a mai păstrat legăturile cu prietenele de la universitate sau cu alți foști colegi? Hedrock ezită, privind drept în ochii ca de oțel al consilierului: ― Deci asta nu se potrivește, domnule Cadron? zise el într-un tîrziu cu o voce aspră, încordată. Dar ai dreptate. Am locuit prin apartamente de bloc. Serviciul tatei ne silea să ne mutăm cam la șase luni odată. Mă îndoiesc că veți găsi pe cineva care să-și mai amintească dacă i-a cunoscut pe ei sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
și cercetări. În toți acești ani, asocierea lor pe plan intelectual a scăzut. Gîndurile, deși încă transmisibile, puteau fi ascunse. Neelan a dezvoltat o atitudine ciudată, aproape arogantă, de frate mai mare față de Gil, pe cînd Gil... Individul cu fața încordată și severă făcu o pauză în relatarea sa, îi aruncă o privire lui Hedrock și apoi continuă: ― Presupun că am observat neîncrederea cu care aborda Gil calitatea de om adult, după felul în care reacționa la experiența mea în materie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
ȘI EA, IAR DINCOLO DE ACEASTA, PLUTIND ÎN AER, ERA UN TUN ENERGETIC MOBIL, MONTAT ÎN CONDIȚII SUPERIOARE PE PLĂCI ANTIGRAVITAȚIONALE. CELE TREI ȚEVI ÎL URMĂREAU MECANIC DAR NECRUȚĂTOR PE HEDROCK. DINTR-UN ALT DIFUZOR SE AUZI ACEEAȘI VOCE ASPRĂ ȘI ÎNCORDATĂ: \ PROBABIL AI LA DUMNEATA UN PISTOL DE LA ARSENALE. SPER CĂ-ȚI DAI SEAMA DE INUTILITATEA UNEI ASEMENEA ARME ÎN FAȚA UNEI BATERII CU O PUTERE DE NOUĂZECI DE MII DE CICLI. ARUNCĂ REVOLVERUL PRIN UȘĂ. HEDROCK, CARE NU PURTA ARME OBIȘNUITE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
a peretelui vor produce în trei minute o spărtură suficientă. Acesta este planul și așa se va aplica. La douăzeci și patru de ore de la izbîndă, vei primi o răsplată uriașă pentru ajutorul acordat. Glasul ei plin de intensitate se stinse. Trupul încordat i se relaxă. Din priviri îi dispăru flacăra. Deodată i se ivi un zîmbet cald și generos în ochi și pe buze. Adăugă cu glas liniștit: ― Dan Neelan, sper că ți-am vorbit destul de clar. În privința asta nu încăpea îndoială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
Mai cîștigase un răgaz de o oră. Reveni la sarcina lui delicată de a adapta un motor atomic la condițiile de funcționare. În instrumentele strălucitoare de metal cu care lucra își vedea din cînd în cînd fața transpirată. Se simți încordat și nu mai era sigur că munca pe care o face va servi vreunui scop util. Pe cerul de deasupra marelui oraș flota guvernamentală avea să fie desfășurată în forță. Iar șansele unei acțiuni de ultimă oră din partea Făuritorilor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
bruscă trase pîrghia pînă la capăt. Simți o lovitură ca de baros. NOUA CEASURILE PARCĂ SE TÎRAU ÎN DIMINEAȚA ACEEA. ÎMPĂRĂTEASA PĂȘEA PRINTRE OGLINZILE ÎNȘIRATE PE PEREȚI. ERA O TÎNĂRĂ ÎNALTĂ ȘI BINE FĂCUTĂ. LA UN MOMENT DAT GÎNDI: "CE ÎNCORDATĂ PAR, CA O AJUTOARE DE BUCĂTĂREASĂ TRUDITĂ PÎNĂ LA EPUIZARE. ÎNCEPE SĂ-MI FIE MILĂ DE MINE ÎNSĂMI ȘI PARCĂ REGRET TOATE ACȚIUNILE ASPRE PE CARE SÎNT SILITĂ SĂ LE ÎNTREPRIND. ÎMBĂTRÎNESC". Și chiar se simțea mai bătrînă. Pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
ți-au apărut niște riduri pe obraz. Sper că nu te lași doborîtă de ultimele evenimente. ― Niciodată nu mi-am jucat rolul cu mai multă prudență, răspunse ea. După ce întrerupse legătura, se reașeză și, lăsîndu-se pe speteaza scaunului, se gîndi încordată: "De ce să nu-l aleg pe el? Nimic n-ar putea rezolva mai ușor criza actuală decît o căsătorie rapidă, dar cu multă pompă". Făcu o pauză, încruntîndu-se la amintirea opiniilor în această privință, pe care i le spusese fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
AR FI PUTUT PRĂBUȘI JUMĂTATE DIN LUME ȘI EL SĂ NU ȘTIE. PRINȚUL DEL CURTIN VORBI DIN NOU: \ ESTE ADEVĂRAT CĂ ÎNTR-UN ASEMENEA CAZ NU SE DEZVĂLUIE DE OBICEI IDENTITATEA PERSOANEI, DAR... ÎL OPRISE ÎMPĂRĂTEASA, CU GLASUL SCĂZUT DAR ÎNCORDAT. BĂRBAȚII SE HOLBARĂ SPERIAȚI LA EA. EA CONTINUĂ ȘI MAI SEVERĂ: ― Nu mai scoate o vorbă! Ceva nu e-n regulă. Trebuie să existe vreun motiv ascuns îndărătul acestui interogatoriu legat de căpitanul Hedrock. Cred că pe ei îi interesează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
Băiatul s-a așezat la locul lui rușinat ― încălcase un consemn sau nesocotise o tradiție? ―, în vreme ce Profetul continua să stea calm lângă masa prăbușită, de parcă nu se întîmplase nimic, ținîndu-și pe genunchi palmele enorme și noduroase. Se lăsase o liniște încordată, tulburată doar de foșnetul arțarului bătrân care umbrea în parte mesele și care, am observat atunci, era plin de omizi care ciuruiau frunzele prăfuite și se târau lipicioase pe trunchi. Incidentul ne-a determinat să ne grăbim. Dinu a lăsat
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
apăr de mărăcini care se găseau aproape la tot pasul, printre flori mai ales. Am mers până n-am mai auzit zgomotul mării. Sub cerul decolorat și gol, liniștea stăruia ca o iepuroaică gravidă ascunsă în bălării, gata să nască, încordată, adulmecând pericolele. Doar câte o pală de vânt o tulbura în răstimpuri cu scurte vârtejuri de foșnete. Eram gata să mă întorc când, spre marea mea emoție, l-am zărit la vreo douăzeci, treizeci de pași înaintea mea pe Hingherul
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
uscată, ea izbucnea din când în când și îl lăsa pradă unor emoții pe care el nu mai era stăpân. Singura lui apărare era de a se refugia în această împietrire și de a strânge și mai mult acel nod încordat care se formase în el. Știa foarte bine că era singurul fel potrivit de a continua. În rest, nu-și făcea multe iluzii si oboseala i le ștergea și pe cele pe care încă le mai păstra. Fiindcă el știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
apucă brațul, dar Tarrou, cu privirea întoarsă, nu mai reacționa. Deodată, febra se revarsă vizibil până pe obraz ca și când s-ar fi spart nu știu ce dig interior. Când privirea lui Tarrou s-a întors spre doctor, acesta îl încuraja cu chipul său încordat. Zâmbetul pe care Tarrou încerca să-l schițeze, n-a putut să treacă dincolo de maxilarele strânse și de buzele cimentate de o spumă albicioasă. Dar, pe chipul înțepenit, ochii se aprinseseră cu toată strălucirea curajului. La orele șapte, doamna Rieux
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
asupra ei. Bărbatul care îl ținea părea, în mod ciudat, că nu se potrivește cu arma, chiar dacă o mânuia cu îndemânare. Era cu siguranță croit pentru așa ceva: era înalt și putea să observe că mușchii brațelor îi erau puternici și încordați. Dar ochii nu erau cei ai unui pistolar. Erau prea curioși, făcuți mai degrabă ca să studieze paginile unei cărți decât ca să fixeze o țintă. Nasul și gura erau proeminente, dar sugerau mai mult darul conversației și chiar al investigației. Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Legătura lor începuse cu un an în urmă și fusese reluată la Geneva. Yoshi avea o soție și un copil în Tokyo și urma să se întoarcă acolo, în toamnă. Așa că era vorba doar de o prietenie cu privilegii. — Ești încordată, spuse el, mângâind-o pe spate. Avea niște mâini minunate. — Te-ai certat cu Richard? — Nu chiar. Doar puțin. Gail se uita la lumina lunii, care pătrundea pe fereastră, surprinzător de strălucitoare. — Atunci, ce este? întrebă Yoshi. Îmi fac griji
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
făcu semn cu mâna spre scaunul din partea cealaltă a biroului. O privi cu atenție, în timp ce se așeza. Nu sesiză nici cea mai mică asemănare. El era brunet, cu piele albă, puțin supraponderal. Ea avea pielea măslinie, era slabă băț, fragilă, încordată. — Mda, știu, spuse ea. Vă gândiți că nu semănăm deloc. Dar, dacă aș avea culoarea naturală a părului și aș fi ceva mai grasă, s-ar vedea aerul de familie. — Îmi pare rău, zise Bennett, așezându-se. Sincer să fiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
spună nimic. Strânse mai tare volanul și conduse în continuare, în noapte. În spate se vedea o luminare ușoară a cerului. Asta însemna că mergea spre vest. Și asta și voise. Mai mult sau mai puțin. Iar atunci, în tăcerea încordată, Gerard reîncepu. — Doamnelor și domnilor, mesdames et messieurs, damen und herren, din ceea ce a fost odată o masă nearticulată de țesuturi fără viață, vă prezint acum un om de lume cultivat și rafinat! Aplauze! — Te întreci cu gluma, spuse Stan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
privească picioarele de parcă ele ar fi avut vreo legătură cu asta; Cevriye a strâns tare din buze; Feride a scos un țipăt scurt și apoi a lăsat să-i scape un hohot ciudat de râs; maică-sa și-a masat Încordată fruntea, simțind parcă apropiindu-se primele semne ale unei dureri de cap teribile; iar Petite-Ma... ei bine, Petite-Ma a continuat pur și simplu să-și mănânce supa de iaurt. Poate fiindcă surzise destul de tare În decursul ultimelor luni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
tânără americancă din San Francisco, plănuise inițial să dezvăluie treptat secretul celeilalte laturi a identității sale, după ce ajungea la un anumit grad de Înțelegere reciprocă. Însă iat-o galopând cu viteză maximă direct spre miezul problemei. Alunecând Într-o dispoziție Încordată, Însă la fel de Încrezătoare În sine, Armanoush s-a Îndreptat de spate și a privit Întrega masă de la un capăt la altul ca să vadă ce reacție avea fiecare. Chipurile fără expresie de care s-a lovit au silit-o să explice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]