2,323 matches
-
căldurii, dând solurile fosile ce se recunosc astăzi ca niște orizonturi roșietice în masa gălbuie a depozitului loessoid. Omul Paleolitic, disputîndu-și peșterile montane cu ursul de peșteră, trăind din cules, pescuit, vânătoare, coboară și el din munte în urmărirea acestor îndeletniciri, de-a lungul afluenților Dunării. Reprezentările rupestre, pictate sau incizate din Defileul Dunării și nordul Olteniei, arată, alături de silueta omului și de cercul solar, reprezentări ale bradului și ale animalelor vânate, toate cu caracter magico-religios, desigur. Pe cursul Dunării Inferioare
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
comunitate. Și în condițiile noastre, mai puțin aride, viața unei comunități rurale începea și se dezvolta în jurul unei surse sigure de apă, cu folosințe multiple, de la băut și adăpatul vitelor, la prepararea hranei, spălat, pescuit și irigație, morărit și alte îndeletniciri casnice tradiționale. Într-o așezare izolată, dominată de un singur curs de apă, într-o vale lungă și îngustă, fără afluenți notabili, cum este valea Apei Grădiștii, oamenii i-au spus acelui râu pur și simplu "Apa", cum îi spun
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
artiști și pe sofiști, nemulțumindu-se doar să suspine cu ei” ș...ț, ci să vrea „să se isprăvească odată cu ei”4. În rest, Fama se ascundea în spatele unei frumoase filosofii filantropice care cerea ca „frații” să nu aibă decât îndeletniciri medicale. Societatea ar fi trebuit să rămână ascunsă și să nu acționeze decât în secret vreme de 100 de ani. „Frații” aveau obligația să respecte cu strictețe regula de a purta veșminte obișnuite, pentru a nu fi identificați. Urma relatarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
antipodul celor oficiale, dar erau infinit mai eficiente, fiindcă asigurau supraviețuirea celor mulți și chiar o oarecare prosperitate (pentru o minoritate, desigur). Pe lângă faptul că așteptarea la rând („coada” prozaică) a devenit, în această ambianță, pentru majoritatea populației, una dintre îndeletnicirile cotidiene principale, climatul de lipsuri generalizate a încurajat, într-o anumită măsură, și crearea, la același nivel al vieții de zi cu zi, a unor microierarhii sociale, în cuprinsul cărora poziționarea indivizilor depindea de capacitatea lor de a satisface, prin
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
difuzare restrânsă, cum sunt cele studențești ori ale grupusculelor literare. Este un excelent exercițiu al libertății și un mod foarte eficient de antrenare a expresivității. Mă voi strădui să argumentez că, în vechiul regim, chiar dacă era infinit mai dificilă, această îndeletnicire putea deveni și foarte palpitantă, îți putea pune la încercare ingeniozitatea, imaginația, tocmai prin mulțimea de obstacole ce-ți ieșeau în cale. Pe vremuri, statul-partid era „în toate”, vorba poetului, și, prin urmare, nu existau decât publicații editate de acesta
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
lecția anterioară și se reamintește la începutul noii lecții); - recapitularea conținutului pe baza planului stabilit; - realizarea de către elevi a unor lucrări sau activități individuale pe baza cunoștințelor recapitulate; - aprecierea activității elevilor; - anunțarea și explicarea temei. 5) Activități de terapie ocupațională, îndeletniciri practice etc. - în aceste situații întâlnim următoarele secvențe principale (aceste tipuri de activități au o structură mult mai flexibilă și permit o organizare la libera inițiativă a educatorului): - anunțarea obiectivului activității și intuirea globală a unui model (se poate porni
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
traduceri, cu deosebire din autori în vogă (Maurice Dekobra, Claude Farrère, Myriam Harry, Pierre Loti ș.a.), dar și din Jules Verne, Maxim Gorki, Émile Zola, Knut Hamsun, Anatole France, Lev Tolstoi, Victor Hugo ș.a., unele semnate cu pseudonimul P. Ioanid, îndeletnicirea să principala fiind totuși aceea de gazetar, implicat în campanii publicistice cu ecou în epoca. Românele pe care le-a publicat după 1944 - Zilele vieții tale (I-IV, 1949-1950) și Lanțuri (I-IV, 1950-1954) -, cu o structură de frescă socială
PAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288702_a_290031]
-
este un panegiric pentru Tudor Vladimirescu: Jălire a necuviincioasei morți a heroului României. De la P. a rămas, multă vreme în manuscris, poemul Desmierdare poeticească, editat în 1981. Autorul descrie cu minuție, în canon clasic, anotimpurile, toate formele de relief și îndeletnicirile omenești. Câteva accente sincere în elogiul exuberanței naturii și mai multe detalii de atmosferă autohtonă dovedesc darul observației spontane, contrastând cu pesimismul artificios al pasajelor de poem filosofic. Între manuscrisele poetului se mai află traducerea intitulată Împărătesc sânual spre statornicia
PESACOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288766_a_290095]
-
Decadența morală și spirituală a unor indivizi sau a unor categorii omenești îi apare drept rezultatul unei epuizări interioare, cu sugerarea pe alocuri a unor motivații ereditare. Cauza e însă stilul de viață al personajelor, orizontul închis și meschin al îndeletnicirilor lor, mai exact obsesia permanentă a poziției sociale, de unde și rivalitatea mondenă dintre grupuri, când nu de-a dreptul arivismul cel mai ignobil și mai lipsit de scrupule. Într-un atare context, boala și moartea dobândesc semnificații simbolice, îngroșând culorile
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
ai Mariei și ai lui Ion Pitiș, țărani. Urmează școala primară și liceul la Brașov și, din 1880, Facultatea de Litere și Filosofie din București. Copilăria și vacanțele petrecute în Șcheii Brașovului l-au ajutat să cunoască modul de viață, îndeletnicirile și creațiile artistice ale celor în mijlocul cărora trăia. Ca student, este atras de preocupările unor reputați folcloriști - B. P. Hasdeu, M. Gaster, Lazăr Șăineanu, Gr. G. Tocilescu - , de la care își însușește elemente de concepție și metodă, fructificate în activitatea sa
PITIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288828_a_290157]
-
necuratu (1890), Uitatul (1891), Cei trei frați (1891) și Turca în Perșani (1893). Începute în Șcheii Brașovului, anchetele sale au fost extinse treptat până în Țara Hațegului. Insistând, deopotrivă, asupra jocurilor de petrecere, obiceiurilor la sărbători și a celor rituale, asupra îndeletnicirilor tradiționale, subliniind valoarea artistică a folclorului literar prin analize de texte, P. se dovedește un etnolog aplicat. Studiază Jocurile de petrecere (1888) și observă că unele dintre ele, mai ales cele de copii, își au originea în vechi practici magice
PITIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288828_a_290157]
-
un mozaic strălucitor, lucrat cu o migală disimulată sub detașarea grațioasă și umorul discret. Recunoscându-și, dintru început, puțina pricepere într-ale vânătorii, scoate totuși din tăcere amintiri despre timpul de odinioară, când, copil fiind, văzuse vestitele locuri ale acestei îndeletniciri, în Bărăgan, împărăția dropiilor. În substanța fluidă a rememorării intră spectacolul unei lumi fascinante: mișcarea surdă a imensității toropite de arșiță, colinda căruțelor cu tămădăieni, vânătorii de dropii (Et in Arcadia ego). Monolog în meandre, debitat nostalgic, împodobit cu digresiuni
ODOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
Împreună cu acei ai disciplinelor care tratează despre faptele spiritului, ca psihologia, sociologia, morala și istoria. Această colaborare arată o apropiere Între cei ce caută a desfunda tărâmul adevărului și dovedește că reprezentanții științelor pozitive nu mai privesc disciplinele mintale ca Îndeletniciri literare, ci ca niște sforțări de a face să lucească adevărul pe toate faptele despre care spiritul poate lua cunoștință. Este adevărat că apropierea nu este pentru moment decât exterioară; căci caracteristica științei Îndeobște, pentru științele mentale, decât cu psihologia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
legile locului. Ceva îl deosebește totuși de ceilalți. Simte că pe umerii săi apasă cu putere misiunea civilizării popoarelor băștinașe din regiune. Îndemnat de această provocare, Ovidiu călătorește de unul singur prin împrejurimi și poartă discuții savante cu localnicii nedumeriți. Îndeletnicirea, foarte ciudată pentru cei din jur, îl transformă pe eroul lui M. în caricatura modelului său arhetipal. Tot despre exil, dar într-o cu totul altă manieră vorbește piesa Idoli de lut. Aici predomină tonul grav și situațiile dramatice extreme
MIRON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288174_a_289503]
-
fel cum pușca aparent inofensivă ascunde pulberea, glonțul și explozia fatală - tot așa, grațiosul repaos al saulei, care șerpuiește în tăcere printre vîslași, înainte de a intra în acțiune, ascunde mai multă teroare veritabilă decît oricare alt aspect al acestei primejdioase îndeletniciri. Dar ce rost ar avea să spunem mai mult? Toți oamenii trăiesc înfășurați în saule pentru balene. Toți se nasc cu lațul la gît; doar cînd sînt prinși în vîrtejul unei morți grabnice și neașteptate, muritorii își dau seama de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Există și alte fantome decît cea din Cock Lane și oameni mai profunzi decît doctorul Johnson, ca să creadă în ele. Capitolul LXIX SFINXUL Am uitat să spun că, înainte de a fi hărtănit, cadavrul leviatanului e decapitat. Decapitarea cașalotului e o îndeletnicire științifică, de care chirurgii balenieri cu experiență sînt foarte mîndri și nu fără temei. Gîndiți-vă că balena nu are defel ceea ce s-ar putea numi un gît; dimpotrivă, acolo unde capul și trupul par să se unească, se află partea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
dispărură curînd în partea de sub vînt, atrase de vînatul ce le umplea de speranță și îndrăzneală. Vai, prieteni, multe balene înaripate și mulți alde Derick mai sînt pe lumea asta! Capitolul LXXXI ONOAREA ȘI GLORIA VÎNĂTORILOR DE BALENE Există unele îndeletniciri, în care metoda de lucru cea mai potrivită pare să fie dezordinea, o dezordine meticuloasă. Pe măsură ce intru mai adînc în acest subiect al vînătorii de balene și-mi aduc cercetările mai aproape de înseși izvoarele ei, mă impresionează tot mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
țelul urmărit este de-a face ca ambarcațiunea să lunece voinicește pe apă. Queequeg credea cu strășnicie în foloasele ungerii ambarcațiunii, iar într-o dimineață, curînd după dispariția Fecioarei și-a dat mai multă osteneală ca de obicei, cu această îndeletnicire: tîrîndu-se sub ambarcațiune, care atîrna peste bord, începu s-o frece de zor, ca și cum ar fi vrut să asigure chilei pleșuve o recoltă bogată de păr. Părea să muncească îndemnat de o anume presimțire, pe care evenimentele aveau s-o
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
razele soarelui. Așadar, nu atît dibăcia ta, vînătorule, cît această necesitate vitală îți asigură ție victoria! La om, respirația e o activitate fără istov - un suflu slujind doar pentru două sau trei pulsații, astfel încît omul, oricare i-ar fi îndeletnicirile și fie că-i treaz sau doarme, trebuie să respire, căci altfel moare. Dar cașalotul nu respiră decît o zi din șapte, adică doar duminica. S-a spus că balena respiră doar prin răsuflătoarea ei; dacă s-ar putea afirma
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de spermanțet, simțind că mă topesc eu însumi în ele; și tot așa, pînă cînd un fel de nebunie ciudată m-a copleșit, încît m-am pomerit că strîng în neștire mîinile celorlalți marinari, luîndu-le drept gogoloașe de spermanțet. Această îndeletnicire îmi prilejuia un sentiment atît de puternic, de camaraderie afectuoasă, încît am ajuns să le strîng mîinile fără încetare, privindu-i în ochi, cu duioșie, ca pentru a le spune: „O, dragii mei, de ce să ne mai dușmănim, de ce să
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
să mediteze - dar Ahab nu se gîndește niciodată, el simte numai, simte, iar asta e destul pentru un muritor! A gîndi e o îndrăzneală! Doar Dumnezeu are dreptul și privilegiul acesta. A gîndi este sau ar trebui să fie o îndeletnicire liniștitoare, făcută la rece, iar sărmanele noastre inimi și bietele noastre minți palpită prea mult ca să fie-n stare de așa ceva. Și totuși, am avut uneori impresia că mintea mi-e foarte calmă - de un calm înghețat: bătrînul meu craniu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
un cuvânt de ordine să fim cu toții grijulii de viitorul literelor. Dacă practicienii criticii, improvizați sau nu, fac exerciții de rotire a măciucii deasupra capului În spațiul fragil al poeticii, artiștii care scapă cu capetele nesparte Își caută aiurea alte Îndeletniciri mai puțin periculoase (Ă). Aceiași zeloși vânători de imagini și verificatori ai literaturii după modelul calibrării pieselor În industrie, (tot ce trece printr-o anumită deschidere e bun, restul la polizor sau la rebut), aceiași „criticiști” nu sunt departe de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de radio Londra a consacrat o parte a emisiunii sale În limba română modestei mele persoane. Lucrul poate părea de neînțeles la prima vedere. Oare Londra trădătorilor de țară, a legionarilor mânjiți de sânge și a renegaților, a căror obișnuită Îndeletnicire este ațâțarea cea de toate zilele la un măcel mondial, să fi fost cuprinsă subit de dragoste pentru poezie, să se fi Înfierbântat așa, deodată, pentru probleme de cultură? (Ă). Micii asasini cu pretenții de intelectuali vorbesc despre „atacul” ziarului
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mod creator experiența clasicilor, ei Își Însușesc doar expresii, metafore dintrânșii. În fine, D.Costea constată că poeții tineri ieșeni stăpânesc prea puțin tehnica poetică, de unde explicația unor stângăcii ale lor. (Ă). Am zăbovit asupra acestui articol deoarece În el Îndeletnicirea de a masacra producțiile literare vârându-le În patul procustianal unor pretinse legi imuabile este mai evidentă. Aceeași manieră o Întrebuințează Însă - cu mai mult rafinament - și alți critici. Așa se explică, Între altele, de ce Ana Roșculeț a fost decretată
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
este înmatriculat, ca și fratele său mai mare, Haig, la Liceul „Spiru Haret” din București. Dându-și bacalaureatul în 1929, se înscrie la Facultatea de Drept. Și-a luat licența în octombrie 1933, iar după absolvire, fire nepractică, a avut îndeletniciri modeste - secretar de avocat, redactor la „Enciclopedia română”, referent la Oficiul de Studii al Ministerului de Finanțe. Luat de val, privește cu simpatie mișcarea legionară, fără să se implice, el fiind un adept al lui Gandhi. Vor veni, odată cu războiul
ACTERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285158_a_286487]