1,117 matches
-
În faza de zbor trunchiul se află la verticală, coapsa piciorului din spate nu este mai jos de 90 grade, picioarele sunt întinse la maxim; se corectează în permanență greșelile de ținută și de execuție. La săritura cu forfecarea picioarelor îndoite înainte și la săritura grupată genunchii se ridică cel puțin până la orizontală, trunchiul este drept, 50 capul sus. Se insistă pe corectitudinea și expresivitatea săriturii. Săritura sissone se realizează cu deschidere în sfoară a picioarelor, cu desprindere și amplitudine mare
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
și într-alta, și au trecut amîndoi pe uscat. 9. După ce au trecut, Ilie a zis lui Elisei: "Cere ce vrei să-ți fac, înainte ca să fiu răpit de la tine." Elisei a răspuns: "Te rog să vină peste mine o îndoită măsură din duhul tău!" 10. Ilie a zis: "Greu lucru ceri. Dar dacă mă vei vedea cînd voi fi răpit de la tine, așa ți se va întîmpla; dacă nu, nu ți se va întîmpla așa." 11. Pe cînd mergeau ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
viitor, care începeau cu plecarea din România, și odată și-a aruncat de pe ea tricoul, șortul fraise, sandalele... Dacă n-ajungi pân’ la turci n-ai făcut nimic, i-a strigat Doc-ul pe când se îndrepta spre apă, cu picioarele îndoite mult în alergare și plantele curbate spre noi. Toți simțeam nevoia să ne relaxăm după călătoria fără țintă din ajun, când încercasem să ajungem la vechiul teatru de la Epidauros. Bine’nțeles că nu ajunseserăm, ne treziserăm în fața unor porți ferecate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
săriseră În ochi titluri de cărți vechi precum Mic dejun la Tiffany, Vă place Brahms sau Mândrie și prejudecată, dar desigur le citisem deja pe toate. M-am uitat la cea de a patra carte. Era micuță, cu colțuri ușor Îndoite și cu un aspect foarte vechi, de parcă ar fi fost de la anticariat. Se intitula Poveste de iubire și la câte pagini avea cu siguranță o puteam citi În câteva ore. Am deschis prima pagină, care În mod normal ar fi
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
luminăm: din cauză că am îndesat capul porcului cât am putut pentru ca nu cumva să se vadă, o parte din pulpă ieșise afară. Normal că piciorul atârnă și zgreapțănă asfaltul cu copita în urma noastră. Săltăm sacoșa cât putem de sus, cu brațele îndoite și bicepșii încordați, o cotim pe Loga aproape la trap și intrăm pe poartă ca două gladiatoare în triumf. Pentru că tema amintirilor mele e doar cărăușitul în vremi de restriște, mă opresc aici, fără să mai descriu cum, după ce ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
de pe ea le-a băgat într-o traistă pe care și-a pus-o în spinare peste care a aruncat un suman. Și așa i-a apărut o cocoașă de toată frumusețea. În mâini a rostuit un toiag noduros și îndoit, apoi și-a continuat drumul printre spini de salcâm și mulți ciulini. Nu mică i-a fost mirarea când a zărit printre ramurile de salcâm vârful unei colibe. A dat ocol unui gard drămuit din vreascuri de carpen și a
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
pe marginea patului îi devenea probabil după un timp incomodă. Și atunci se trăgea mai sus, se rezema cu spinarea de perete, își ridica picioarele pe pătură și își vedea în continuare de hârtii în poziția aceea ghemuită, cu genunchii îndoiți. Obișnuia să ia din foile disparate și să le examineze cu atenție rând pe rând, de la mică distanță, ca și cum ar fi fost miop2, parcurgându-le cu privirea de sus în jos și de jos în sus, așa cum faci când încerci
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
să mai vrea să ne cânte, apoi, cu mișcări rapide, a început să le toarne apă. M-am apropiat și eu de perete și am văzut că prin fiecare colivie trecea un fel de jgheab făcut din cutii de conserve îndoite. Am început să le torn și eu apă din sticla pe care o aveam în mână, deși împletitura de rafie era lunecoasă, numai de câteva ori am turnat pe de lături, toate păsările, probabil de frica mea, s-au retras
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
fac rondul zornăindu-și săculeții cu bani. Pentru început, am servit o porție de sado-masochism în cabina 4A. Au pus gagica pe spate, au strâns-o ca pe un burduf și i-au înfipt o bâtă de baseball în spatele genunchilor îndoiți. Apoi au supus-o unor șocuri electrice. Părea foarte real. Era real? Vedeai linia șerpuitoare a fulgerului alb, în timp ce fata urla și se zbătea cu adevărat. M-am roit înainte de a-i fi făcut și clisma, așa cum era anunțat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
pe dos, în cele mai prost alese clipe. Selina era în pat când am intrat eu, ținându-mi paharul în mână. — Ce faci? am întrebat-o eu. — Citesc o carte. — Ce face? Ținea un exemplar din Sugar pe coapsele-i îndoite. Tot lângă ea era și un program TV. — Ce mai face Barry? — A, okay. — Ai văzut ce pipiță are? Cică o să se însoare cu ea. Zilele trecute iar s-a dat la mine. Nu e adevărat Ce s-a-ntâmplat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
prăpădit acele sinucigașe pe mine. Dedesubt se aflau dalele pătrate ale grădinilor semipavate - ochiuri de apă și mici fântâni, mobilă sculptată, o femeie în salopetă care își mânuia foarfeca țăcănitoare. Păsările New York-ului își băteau aripile și croncăneau printre crengile îndoite. Se poate spune despre păsările din New York că au cam murit, și cine le poate condamna pentru asta? Ele au avut de suferit transformările produse de Manhattan și de secolul douăzeci. Un porumbel englezesc obișnuit ar fi ca un cacadu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
impresiile furnizate de simțuri, cu fața licărind în timp ce își regiza preocupat filmul ultrarapid, Shadow încerca limita lesei, ca și alte limite ale mirosului, văzului și auzului. Apoi câinele s-a oprit să-și facă treaba lui de câine, cu picioarele îndoite. Nici o problemă pentru Shadow - nu ca mine, cu Morning Line, cu țigara, cafeaua, chinul obișnuit. — Bravo, spuse Martina. — Asta ce e? — O lopățică. A, da, am spus eu. Echipamentul complet - lopățica, fărașul și cutia pentru rahații de câine. Doamne, voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
să-i tragă o limbă peste gură. Era ultimul lucru de care puștiul ar mai fi avut nevoie, o altă umilință dintr-o seară cât se poate de nereușită. S-a întors Martina. Se aplecă deasupra băiatului cu genunchii ușor îndoiți, așa cum fac femeile când vor să-și inspecteze una alteia micile vlăstare și cărucioarele. — Ți-e bine? Se simte bine? — Da. Ți-au spus în cât timp vin? — E vineri seara. Noi ne-am uitat în jos și el s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
în clipa când Martina a deschis ușa. Iat-o plină de viață, cu un zâmbet care îi traversează toată fața... mai târziu am încercat să descopăr ce văzuse și cum o afectase. John Self întins pe burtă, cu un picior îndoit sfios, tulburat, dar jenat, în timp ce scotocea printr-un vraf de lucrări ale vechilor maeștri desfăcute ca un evantai. Oricum, iată ce a spus: — Te-am încuiat în casă. Unde e cheia pe care ți-am dat-o? Ești un tip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
în jurul acestui Sfânt Sanctuar să vă fie exemple vii în această „Via Dolorosa” pe care o parcurgeți. Calinic Botoșăneanul Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor Ierod. Ghenadie * Sfârșitul lunii august a anului 1993 a aflat ținutul Neamțului în sărbătoare. O sărbătoare îndoită prilejuită de sfințirea unui nou Altar pe muntele sfânt al Moldovei, Ceahlău, precum și prăznuirea tradiționalului hram al Mănăstirii Secu, vechea ctitorie a Ieroschimonahului Zosim, Mănăstirea Secu, trăiește astăzi o viață nouă în care se resimte bucuria cea netrecătoare a rugăciunii
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
prea bine. Eram poate la a cincisprezecea lectură când am pierdut ediția mea originală, îngropată sub gră mada de moloz a blocului demo lat. În acea seară, târziu, după ce buldozerele și-au desăvârșit treaba, am urcat pe grămada de fiare-ndoite, betoane și scânduri, pa tetic îndreptate spre cerul galben, și-am scurmat în moloz până mi-am umplut degetele de sânge. M-am ales doar cu un fascicul boțit, 34 de pagini din Mânăstirea din Parma (oraș ce nu există
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
din afară reprezintă un corp elastic întins, cea dinlăuntru un corp elastic sub presiune (apăsat). Diferența între pieile la-nceput egale e cuadratura cercului. O vargă de metal de patru metri lungime va cuprinde, ruptă-n patru, un metru patrat. îndoită în cerc, suprafața va fi asemenea de un metru patrat - dar cum? Periferia dinlăuntru va fi scurtată cu puțin, periferia de din afară va fi lungită cu puțin. Această diferență este însă tocmai diferența între patratul exact și cuadratura cercului
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
șef al administrației. Să nu se mai aleagă grec în comitet. Col. I membru în Club Viceprezident [VIZITE] 2292 [1] La d-rul Suțu să-mi dea ceva calmant, 10 fr. la Alex. Catargiu să-i duc pe Laurian cu pagina îndoită și să mă plâng de grecii din partidul conservator. Laurian în lit. latine [2] Să-l întreb pe Petruț când a fost batjocura din fața Academiei. Să mă duc la Bobulescu * la Alex. Catargiu cu Laurian. 390 {EminescuOpXV 391} ["MI-E
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
rusticei societăți romane, unde, de-a lungul a două secole, singura variație a îmbrăcăminții o constituise trecerea de la simpla toga restricta din perioada Republicii - în tablourile epocii, personajele îmbrăcate în togă sunt încremenite toate în aceeași postură, cu un braț îndoit - la ampla toga fusa, cu falduri și drapaje complicate, din epoca imperială. Cu toate că toga era o simplă bucată de pânză, aranjarea ei era o adevărată artă ce necesita mâna unui sclav priceput, pentru realizarea efectului solemn pe care îl putem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
confruntă detaliile corpului ei cu fotografiile unor răni grotești reproduse într-un manual de chirurgie plastică. În viziunea sa a unui accident de mașină cu actrița, Vaughan era obsedat de multe răni și lovituri - de cromul muribund și de tabla îndoită a mașinilor lor, întâlnindu-se din plin în coliziuni complexe repetate la nesfârșit în filme rulate cu încetinitorul, de rănile identice suferite de corpurile lor, de imaginea sticlei de parbriz mătuindu-se în jurul feței ei când aceasta îi spărgea suprafața fumurie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
ascuns vederii. Alergând spre el, l-am văzut prin parbrizul spart al decapotabilei albe pe care o luase din parcarea Terminalului Oceanic. Față lui istovită, cu gura plină de cicatrice, era luminată de curcubee răsfrânte. Am smuls din cadru portiera îndoită a pasagerului. Vaughan ședea în scaunul plin de bucăți de sticlă, studiindu-și propria poziție cu o privire satisfăcută. Mâinile, cu palmele ridicase în sus de-o parte și de cealaltă a corpului, îi erau acoperite de sângele provenit de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
a tabloului de bord îmbibat în sânge, a centurilor de siguranță mânjite cu excrement, a parasolarelor stropite cu țesut cerebral. Pentru el, fiecare mașină lovită declanșa un tremur de surescitare; la fel și geometria complexă a unei bare de protecție îndoite, variațiile neașteptate ale grilajelor de radiator zdrobite, proeminența grotescă a unui tablou de bord împins în vintrele unui șofer parcă într-un act calibrat de felație mecanică. Această împletire de cuțite cromate și sticlă jivrată reprezenta pentru el eterna fosilizare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
mă accidentasem. Optasem de asemenea chiar și pentru aceeași marcă de oglinzi laterale și apărătoare de noroi. Ea și secretara ei mă priveau cu ochi critici din curtea birourilor de trafic comercial aerian. Karen stătea în spatele soției mele, cotul ei îndoit aproape atingându-i omoplatul, ca o cucoană tânără și ambițioasă care-și ține protector sub supraveghere cea mai recentă descoperire. - De ce ne-ai chemat aici? întrebă Catherine. Cred că niciuna dintre noi nu vrea să mai vadă o mașină vreodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
alene pe lângă mașina mea ca și când nu le-ar fi convenit prea mult că o atingeam. După ce plecară, am deblocat portiera șoferului și, cu efort, am deschis-o. M-am strecurat pe scaunul prăfuit de vinilin, înclinat pe spate din pricina podelei îndoite. Coloana de direcție înaintase cu cincisprezece centimetri spre pieptul meu. Mi-am ridicat picioarele tremurânde în mașină și le-am așezat pe manșoanele cauciucate ale pedalelor, care fuseseră împinse afară din compartimentul motorului, așa încât genunchii îmi stăteau lipiți de piept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
fără sticlă, stând la volanul deformat între petele uscate de sânge aparținând soțului său. Ochii ei ageri abia dacă-și schimbară centrul de atenție, însă își duse o mână involuntar la obraz. Măsură daunele mașinii, atenția trecându-i de la grilajul îndoit al radiatorului la volanul înălțat pe care-l țineam în mâini. Apoi începu o scurtă cercetare atentă a mea, inspectându-mă cu un ochi tolerant ca un doctor pus în fața unui pacient dificil, suferind de-o serie de simptome în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]