2,056 matches
-
care bucuria marinarului nu era o vorbă în vânt [...] Era un vrachier robust și sigur pe sine, care, scăpat de furia digitalizării, își vedea visător de viața lui călduță, în Caraibe, călătorind de preferință la Puerto Plata, de care părea îndrăgostit”. (p. 97) Cred că autorul și-a scris cartea de debut nu pentru a obține premii literare, faimă ori câștiguri bănești. Cuvântul (extraordinară modalitate de a face ordine) i-a fixat amintirile, le-a așternut pe hârtie pentru a fi
CORĂBIILE IMAGINAŢIEI de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344075_a_345404]
-
așa distanță! Mult mai tarziu, în 1855, tânărul doctor Carol Davilla vizită așezările Călimănești, Caciulata și Cozia, rămânând uimit de frumusețea privelis- tilor, dar mai ales de bogăția izvoarelor minerale ce ieșeau mai peste tot la suprafața pământului. Acest francez, îndrăgostit definitiv de România și devenit, mai apoi, împreună cu doctorul N. Kretzulescu, fondatorul învăța- mantului medical românesc, este cel care a început, împreună cu o echipă de specialiști, studiul apelor curative din zonă, pe care le-a recomandat călduros împăratului Napoleon al
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
roabă țigancă.„Pohta” postelnicului era să dăruiască nașului său, bătrânul ban Ilie Grădișteanu, pe frumoasa roabă, care iubea pe Floricel. Intervenția brutală a postelnicului în viața și destinele robilor săi, duce la răscoala robilor și fuga de pe moșie a tinerilor îndrăgostiți. Dar autorul nu cade în capcana unei melodrame (tip filmul „Aferim”). Intenția sa este urmărirea destinului familiei postelnicului grec, reprezentativă în descrierea sistemului fanariot din țările române. Povestea lui Iani, tatăl postelnicului, este un fir retro-narativ, rezultat din amintirile acestuia
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
iubirii care trece. Cu chinul, fericirea în ea este egală. De-un ceas am scris un nume pe zăpadă rece, de-o clipă, pe nisipuri un altul undă spală. Îngălbenite frunze pe trotuare zboară, pe unde-au fost atâtea perechi îndrăgostite. Rămâne-un vis în ramuri, din care-n primăvară cresc flori. Cand ale tale toate șanț vestejite. Referință Bibliografica: Angloivendesqe satara/ Versuri de toamnă, de Rubén DARÍO / Daniel Samuel Petrila : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2229, Anul VII, 06
VERSURI DE TOAMNĂ, DE RUBÉN DARÍO de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344149_a_345478]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > IREVERSIBILĂ Autor: Lilioara Macovei Publicat în: Ediția nr. 1313 din 05 august 2014 Toate Articolele Autorului mi-a încărunțit părul în noaptea cu cireșii îndrăgostiți iar dimineața m-a certat de neastâmpărata-mi purtare. și totuși am iscodit infinitul chiar dacă în nădejdea întâlnirii cu tine am omorât crengi de cais drumul era lung și greu și numai tu te duceai să pui mâna pe orizont
IREVERSIBILĂ de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/344197_a_345526]
-
pot construi un imperiu al iubirii. Prin ultimele trei strofe autorul sugerează iubitei repere de identificare printr-o declarație ascendentă, ca într-un joc, presărat de indicii, de promisiuni, de asigurări, de mici interogații și sugestii, de mistere ale sufletului îndrăgostit, care preferă să cultive absența ființei iubite, dorul , tânjirea, starea de virtualitate, punând în antiteză continuă starea de „aproape” și „departe”: „Sunt pe-acolo și într-acolo ori dincolo,/ Sunt peste tot". „Privești uneori pe fereastră fără să vezi nimic
UN TEMPLU CU MUZICĂ DIN CUVINTE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1834 din 08 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343048_a_344377]
-
scris această dulce nebunie, Primordial păcat ce arde-n noi. Și m-a-nsemnat cu litere de foc Să-i fiu iubirii rob pentru vecie Să port în gene boaba de noroc, Ce-arde-n ochii mei o-ntreagă feerie. Tu, subjugat, îndrăgostit nebun, Din visuri plămădești o poezie Iar eu din sărutarea-ți mă compun, Pe buze, dulce strop de apă vie. Sub palma ta vibrândă, acordat E trupul meu -vioara care știe- Iubirea-i binecuvântare, nu păcat Și-am devenit, deodată
SIMFONIE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1834 din 08 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343054_a_344383]
-
și statuile, făcând schimburi de impresii asupra celor văzute, s-au hotărât să viziteze și Pelișorul, merita efortul de a mai sta din nou la rând. Cu o impresie deosebită asupra măreției celor două castele vizitate, îmbrățișați ca doi tineri îndrăgostiți ce erau, au pornit pe aleile parcului spre oraș. Erau deplin fericiți. Au intrat la terasa restaurantului Bucegi, vizavi de magazinul universal pentru a se răcori cu o bere și un pepsi, urmând să urce apoi în magazin să-și
LECTIA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343080_a_344409]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > CONFESIUNI Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 138 din 18 mai 2011 Toate Articolele Autorului CONFESIUNI (din volumul recent apărut „ÎN VESTIARUL INIMII) Semănai cu parfumul unei flori, dansând pe obrajii rușinați ai nopții îndrăgostite. * Aș fi vrut să fiu nisipul din trupul tău clepsidră. * În fiecare vineri gustam anafura trupului tău cu clinchet de post. * Inima ierbii murise pe buzele ciutei. Pădurea sta ascunsă după draperia lunii. * Dimineața părea o femeie cu trupul umezit
CONFESIUNI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343184_a_344513]
-
văd caracterul de la o poștă. Nu merită să ai încredere în asemenea oameni, știu eu ce-ți spun, fata babii și nu-ți spun cu răutate, păcatele mele. - Ei, bunico, cred că exagerezi. Victor mă iubește și eu mă simt îndrăgostită de el. - Te-o iubi maică acum, dar mai târziu cine poate ști ce va fi? - Cum să fie bunico, ca și la început. De ce ar fi altfel? - Mânca-te-ar mama, simt eu că n-ai să trăiești o
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343122_a_344451]
-
să ajungi vreodată și îți voi spune cuvinte pe care nu le-ai mai auzit; te voi învăța să mergi alături de mine, să fim amândoi la bine și la rău...” Dumnezeu să le călăuzească pașii și să rămână veșnic la fel de îndrăgostiți! Sunt convinsă că mulți tineri care au văzut acel sărut, vor încerca să-l imite! Multor tineri, în acele momente, li s-a transmis acest vis frumos al căsătoriei! Totul a fost înălțător ! Nespus de frumos ! Regina Elisabeta a II
BUCURIE ŞI INVIDIE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343190_a_344519]
-
artă. Ca să-și marcheze artisticăraia, bate în ținte pe capacul pupitrului fotografia „marelui"care plecase de la noi cu textul lui Hamlet zăvorit în sicriu, Grigore Manolescu. A crescut. S-a înălțat. Pe unde trece, fascinează. Primește belșug de răvașe de la îndrăgostite. Scrisul tremurat al unei atari nefericite îl încredințează că dacă nu-i dă o întîlnire, își pune lațul de gît... Leonard are 13 ani (Gaby Michăilescu, Leonard, soldatul de ciocolată, Ed. Muzicală, București, 1984). La 16 ani reușește să intre
NICOLAE LEONARD de GEORGE BACIU în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343179_a_344508]
-
a coborât? Eu zic că măcar cu puțin l-a înălțat.” 99 de sonete, citite pe nerăsuflate mi-au dat impresia că mă confund adesea cu autoarea lor și mă prind în hora aceea, indescriptibilă, a flăcărilor țâșnite din inima îndrăgostită, vâlvătaia lor conducând la o stare euforică în care nu mai există nimeni altcineva, decât Ea și El și Dumnezeul lor, trăindu-și clipa ruptă din Rai, clipa dragostei sublime, dar și trecând și prin zbuciumul firesc ce nu lipsește
SONETUL ALEXANDRINEI CHELU – O „AVENTURĂ” PLINĂ DE HAR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343472_a_344801]
-
o scurtă, dar profundă călătorie în lumea parfumată de iubire, a îndrăgostiților, bucurându-ne de savoarea versurilor ei! Pornind de la un vis „Visez un prinț pe-acorduri de chitară,/ Frumos, și să mă facă fericită,/ Să simt năprasnic că-s îndrăgostită,/ De-un aspru prototip sculptat ca-n ceară.// Să ne iubim din zori și până-n seară,/ Răpuși sub înstelarea adormită,/ Să mă aline când sunt necăjită,/ Să-mi scoată focul de suspine-afară.// Să conversăm în rime, în sonete,/ Înșiruind cuvinte
SONETUL ALEXANDRINEI CHELU – O „AVENTURĂ” PLINĂ DE HAR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343472_a_344801]
-
Unim noi buzele, clipim cu ochii,// Privirile flămânde luminează...// Mă-ntreb, te-ntrebi: cu ce-o să mă aleg?/ Dar taci! Eu spun mai bine să te-apropii!” și-apoi, trăind extazul „Scăldați în șoapte și-mbătați cu vise,/ Pierduți și-ndrăgostiți ca doi nebuni,/ Să ne-ntețim încet, ca doi cărbuni,/ Scântâietor de bine! Simt că mi se// Adună lacrimile-n serenadă,/ Să-mi cânte-n valsuri evreiești de seară/ Și să dansăm în ploaia grea de vară/ Dar chiar de
SONETUL ALEXANDRINEI CHELU – O „AVENTURĂ” PLINĂ DE HAR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343472_a_344801]
-
le străluceau înrourați, în noaptea cu lună plină, când și-au luat rămas bun la țărmul mării pe care el avea să călătorească, ochii lui ca cerul, ochii ei ca iarba...Bărbatul străbătea mările lumii de unde se întorcea tot mai îndrăgostit. A trecut și toamna aceasta, au venit zilele reci, mai întâi o adiere, apoi vântul s-a întețit aducând turma de fulgi de nea ce-au împletit a iernii haină. Viscol, nămeți-troiene peste noapte așternute, bătrânul stejar dormind, în straiu-i
CĂRAREA SECRETĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343572_a_344901]
-
să insiști prea tare. Pa, uite că sosește și tramvaiul meu. Pe mâineeee... spuse fata veselă că strategia sa a dat roade, plecând direct spre cămin fluturându-și mâna de pe scara tramvaiului aglomerat, spre cei doi colegi de grupă. Tinerii îndrăgostiți au plecat și ei la plimbare. Se plictisiseră stând cu petrecăreții la masa care se umplea mereu cu alte și alte rânduri de halbe. Unii dintre băieți începuseră să devină prea euforici din cauza atâtor halbe golite și nu mai erau
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343494_a_344823]
-
Articolele Autorului mi-e o sete de cleștar de ardentă risipă albul se logodește cu negrul brumat țigara fumată arde iubirile de nicotină dependența de roz pictează nuduri absente iubesc ca în pustă cu toți caii liberi soarele naște monștri îndrăgostiți ehei iubirea nu se ornează cu îngeri de ceară se scrie pe portative cu chei eu când vreau să iubesc iubesc staccato închid porțile sărutului iau loc la masa tăcerii te fluier și îți strig nu mă iubi/nu mă
ÎNTRE OGLINZI PARALELE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340156_a_341485]
-
2015 Toate Articolele Autorului Menestrelul Un menestrel căntănd la o fereastră Cu sufletul rezemat de pervaz , Se oprește luna-i ,luminează noaptea Rotundă ,plină , galbenă-topaz . Căntă dragostea ce-i rătăcită Al lirei priceput sotir , E servitor umil și devotat iubirii , Îndrăgostiților le toarnă în potir . Din liră scoate sunete cerești În versuri picură doar miere , E menestrelul celor ce iubesc Amestecănd extazul cu durere . Cănd zorile se oglindesc în ape Și menestrelul este obosit , Dispare luna-n boltă, să se culce
MENESTRELUL de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377369_a_378698]
-
2015 Toate Articolele Autorului Iubito... Vino iar înspre-nceputuri... Să retrăim ai netrăirii zori - Imaculate orizonturi albe Să-mprăștie ai neputinței nori. Iubito... Să-ncolțim din nou sub ploaie... Doi ghiocei albi, firavi, exilați Pe-o insulă a nemuririi noastre, Îndrăgostiți, pereni, necugetați. Renaște-vom feriți, sorbind lumină Din cupe pline cu amor nestins Trăind dual, frumos, gustând din tihnă... Doi Zei în al iubirii paradis. Iubito... Vino iar înspre-nceputuri.... Amorul nostru fără de sfârșit Întoarce-va mereu clepsidra vieții - Noi
VINO de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377376_a_378705]
-
nu era aglomerată, cum este în miezul verii, pentru că nu s-au grăbit prea mulți turiști să vină pe litoral, cu toate că vremea era superbă și cristalinul apei mării de un albastru azuriu. Era început de sezon și numai împătimiții și... îndrăgostiții soseau în această perioadă, cei care nu aveau copii la școală, sau care să susțină examene de absolvire, de admitere... Ajunși acasă, am parcat Matiz-ul la locul său, am luat valizele din portbagaj și am intrat în bloc. Apartamentul strălucea
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377304_a_378633]
-
Să zbor (pentru Lisy): „Sedus, cu tine viața e o scânteie/ Și-mi dai puteri din nou să mă ridic,/Îmbătrânim alături tainică femeie/ În suflet zăpada pare a da în spic.” Imaginea iubitei se dizolvă în ființa celui veșnic îndrăgostit, inundându-l cu feminitatea sa, punând astfel în mișcare toate acele trăiri caracteristice bărbatului ce simte că este iubit: bunăstare sufletească, dorința de a merge mai departe, curajul, încrederea în forțele proprii. Redimensionarea temporalității lui Dumitru Brăneanu așezată între două
DAR DIVIN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377432_a_378761]
-
iubito, nu puteam Să nu te-ascult: de durere suspinai cu atâta dor! Amintiri îmi răscoleai, și aievea le trăiam... Sufeream cu tine,-odată, și aprins de un fior - Mi-am șoptit: „Doar iubirea cere lacrimi tuturor.” Dacă-mi ești îndrăgostită, poți arcușul arunca!... De ce să-mi fii chinuită! Câți or fi care te vor Să te vadă-ndoliată?... și-ar fi tristă viața ta. Inima, unde mi-o ții? Trupul tău cum o suportă!... Prea se-zbate fără,-astâmpăr, parcă
VIOARA, de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377515_a_378844]
-
ar trebui cumva să bâjbâiesc Ca eu să îți dezleg al tău mister. Simt că îmi ești un vis nedefinit Arată-mi drum ce duce către tine. Să nu mai bâjbâi, să-mi fie rușine Că sunt acum de tine-ndrăgostit. Îmi caut drumul singur către tine Ce eu l-am rătăcit cândva, demult. În nebunia vieții și-n tumult Iar asta n-are cum să fie bine. Văd lumea dintr-un unghi prea diferit ! Ca tu să fii acum de-
ILEGAL ÎN VIAȚA TA ! de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378312_a_379641]
-
păcatul mândriei. 7. Iubește și fă binele! Cea mai mare nevoie a omului s-a dovedit a fi aceasta: de a iubi și a fi iubit. De altfel, iubirea înseamnă o mare suferință pentru cel pe care îl iubești. Sufletul îndrăgostit e blând, smerit și plin de răbdare. Acolo unde este iubire domnește pacea și înțelegerea. Dacă dragoste nu este nimic nu e, iar dacă dragoste nu am, nimic nu sunt. Iată de ce momentele vieții în care trăiești cu adevărat sunt
ŞAPTE GÂNDURI LA ÎNCEPUT DE AN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378423_a_379752]