13,828 matches
-
lui de traducător este singulară, nici înainte și până în prezent, nici după, nu avem în literatura română traduceri ale Bibliei datorate unui singur cărturar. La opere de asemenea anvergură lucrează de obicei colective de specialiști, teologi și scriitori. Așa încât era îndreptățit un absolvent al teologiei blăjene să scrie: "limba Bibliei de la 1795, nimenea n-a mai scris-o la Blaj, nici până la Clain, nici de la Clain până în vremile mai nouă, încât stă singur și izolat și e ușor de a-l
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
cinste, când simpla rostire a adevărului sună a blasfemie, când nonvaloarea este considerată virtute. Multe sunt vocile care s-au ridicat împotriva vremurilor, împotriva orânduirilor, puține sunt, însă, cele care au înțelepciunea, dublată de autoritatea morală și spirituală, ce le îndreptățesc s-o facă. O astfel de voce puternică, dar de o modestie cu adevărat nobilă, este cea a Magdalenei Albu, eseistă cu o activitate literară pe măsură, o prezență constantă în ultimii ani, în tot mai multe reviste de prestigiu
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – OCTOMBRIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382302_a_383631]
-
sfinte. Rezultă că omul ar fi ființa cea mai apropiată Dumnezeirii, oricum o viețuitoare de altă categorie, superioară celei a multitudinii creațiilor vii generate prin cuvânt. Dar care este scopul pentru care a fost creat? La urma urmei pot fi îndreptățit să compar omul, creat de Dumnezeu cu Sfânta sa Mână cu celelalte elemente viețuitoare de pe pământ create doar prin Cuvânt? Dacă cele din urmă au fost create numai pentru îndestularea omului, omul pentru ce a fost creat? Întrebarea nu este
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
mod să contracareze o profeție potrivit căreia domnia îi era amenințată de unul dintre respectivii copii. De asemenea, se pare că Irod cel Mare ar fi ordonat apoi și distrugerea registrelor cu date genealogice ale prezumtivilor urmașilor ai regelui David, îndreptățiți de a urca pe tron. Și Irod, asemenea lui Cain, s-a simțit amenințat de un potențial dușman, iar instinctul său de conservare i-a „poruncit” să acționeze în consecință. În contemporaneitate, lucrurile nu s-au schimbat. S-au modificat
INSTINCTUL DE CONSERVARE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382910_a_384239]
-
pe tine însuți”; de la principiul shakespearian: „propriului sine fii credincios”, de la învățătura orientală de a ne căuta și urma propria cale, de ne fi „propria lampă”, de la optimismul revoluționar al romantismului iluminist după care fiecare om este o ființă unică îndreptățită la tot ceea ce este posibil sub lună și soare. După revolutia quantică a astrofizicii, după acceptarea ipotezei acelui anti-demiurgic „big bang”, cosmosul a devenit și pentru omul de știință și pentru diletant un vals ondulatoriu al energiilor și al quantelor
ISPITELE NOULUI EON POST-CREŞTIN de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382930_a_384259]
-
cu un an înainte de schimbarea regimului din România: Pentru că revista care își (re)începe viața cu acest număr este o «serie nouă» a celei apărute la New York între anii 1988-1991. Dar de ce «polemici», atunci? În pofi da numelui, care îi „îndreptățea” pe unii să se aștepte la o „ceartă” continuă, în articolul-program se considera că atacul persoanelor, de dragul atacului în sine, nu ar fi însemnat decât o poluare în plus a unui mediu - faimosul «spațiu public» - și așa destul de poluat, opțiunea
O nouă revistă literară la Baia Mare: ”Polemici” [Corola-blog/BlogPost/92344_a_93636]
-
fiecăruia dintre aceștia cu însăși trăirea creștină autentică, cea care dă viață și forță duhovnicească pentru împlinirea interioară, dar și pentru mărturia exterioară a adevărului privind frumusețea și unicitatea trăirii în și cu Hristos.”[3] Așadar, nu este greu să îndreptățească și să justifice cineva neliniștile, zbaterile și frământările acelora care cunosc Ortodoxia (cum ar fi de pildă tinerii) prin experiența lor, pentru viitorul nu doar al Ortodoxiei, ci și al ortodocșilor (mai cu seamă a lor, a tinerilor) în Europa
ASCOR – Filiala Oradea, la douăzeci de ani de existenţă [Corola-blog/BlogPost/93045_a_94337]
-
istoric Matei Gheboianu, din care redau aici acele pagini ce mă privesc pe baza interviurilor pe care le-a realizat cu cei câțiva redactori care au ieșit atunci, în ziua de 22 decembrie, în stradă. Am crezut atunci că sunt îndreptățit să scriu ”Năpârcile”, pentru că nu aprobam în nici un fel politica lui Ceaușescu. Deși scriam la ziarul partidului, la ”Scânteia”, aveam șansa să lucrez la secția de Probleme sociale și să public aproape numai anchete care nu erau compatibile cu pomenirea
Tinerii eroi și năpârcile. Iluzii seculare și glorii de o zi [Corola-blog/BlogPost/93185_a_94477]
-
ani, inițiativa legislativa ca jurnalismul să fie considerat creație, mi se pare pe deplin îndreptățită. Nu numai vârsta încărcată cu o lungă experiență de profesor de limba română și în ultimii 15 ani ca autor al unor scrieri literar-jurnalistice mă îndreptățește să susțin acest proiect, mai sunt și alte determinări. Am privit nu numai din proprie experiență, dar și obiectiv, de la distanța la care mă aflu departe de România. Trăind în Canada, o țară care și-a învățat locuitorii ei să
CUVÂNT PENTRU SUSŢINEREA INIŢIATIVEI LEGISLATIVE PRIVIND JURNALISMUL DREPT CREAŢIE [Corola-blog/BlogPost/93403_a_94695]
-
în țară, bărbatul ia alocația de mai bine de trei ani, fără ca nimeni să bănuiască că aceștia ( copii ) nu au fost niciodată în Germania. Mă gândesc că sunt sute de familii care chiar au nevoie de acești bani și sunt îndreptățiți să-i primească. Duc acte de luni de zile, dar sunt mereu amânați. Iar unii ca cei din exemplul de mai sus, iau fără nicio problemă banii care nu li se cuvin...și nu e un caz izolat. Un alt
Copiii de azi- copiii depresivi de mâine?! [Corola-blog/BlogPost/93528_a_94820]
-
bătu pe umăr. — Dumneata nu ești, cu siguranță, cel mai nimerit pentru a recunoaște ceea ce se Întâmplă potrivit firii și ce Împotriva ei. Numai studiul aplecat și conștiința deplină a ceea ce este, dimpreună cu știința a ceea ce nu este Îl Îndreptățesc pe Înțelept să traseze hotarul dintre lucrurile obișnuite și cele de-a mirării. Există un pasaj din Lucan, În această privință, asupra căruia s-ar cădea să meditezi. Da, pricep, murmură celălalt. — Așadar, povestește-mi ceea ce este, nu ceea ce ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
revistă fișele biobibliografice ale membrilor Centrului de Monitorizare și Intervenție (parcă așa spusese Eveline că se chema buncărul). Ideea era să pricep ce-i putea strânge laolaltă pe acești oameni cu origini și ocupații atât de diverse și ce-i Îndreptățea să se imagineze responsabili cu siguranța planetară. Rezultatul a fost un eșec strălucit: nu se lega nimic, totul rămânea impenetrabil, fără vreun sens evident. Am renunțat. Ce rost avea să mă mai chinui, de vreme ce mi se promiseseră toate lămuririle pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
de asemenea, o cunoașteți. Pentru Ei, acest, să-i spunem, izomorfism antropologic n-a fost un exercițiu de imagine gratuit sau irațional, ci o condiție și o garanție a reușitei experimentului. Aș putea continua cu alte câteva exemple care mă Îndreptățesc să văd În fragmentul de text din Întâia Carte a lui Moise istoria așezării bazelor „experimentului Pământ”. Sublimată, firește, În simbolistică religioasă. Destul de transparentă, după părerea mea, ceea ce face din Biblie o carte pe cât de importantă, pe atât de riscantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
care îl privise foarte atentă cât timp perorase, se lăsă pe spate în fotoliu, zâmbind enigmatic. Toate la timpul lor, spuse ea încet. Nu, o contrazise Cristian imediat, consider că sunt deja băgat până în gât în situația asta ca să fiu îndreptățit să cer și să și primesc lămuriri acum, nu altădată. După ce Toma termină de vorbit, în grădină se așternu liniștea. După aproape un minut de tăcere, Ileana se îndreptă de spate și trase aer în piept, pregătindu-se să vorbească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
că suferea de o boală congenitală ar fi putut arunca o umbră asupra lui Mendel Osipovici. N-am deloc intenția de a dezavua estimările arbitrare ale criticilor, cu atît mai puțin exegezele amintitei Nina Roth-Swanson - deși numai eu aș fi Îndreptățită s-o fac - dar am totuși o nedumerire: cum a fost posibil ca doamna N.R.-S., știind bine de existența acelei fetițe suferinde, În pofida instinctului său matern (care, evident, nu trebuie să prevaleze În judecata critică), să susțină că În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
4 parale, pălmașii care au primit 2 fălci plăteau 70 lei și 24 parale, iar cei cu loc de casă și grădină, conform art. din Lege, plăteau câte un galben, eșalonat în două rate în același an. În listele de îndreptățiți pentru împroprietărire au rămas înscriși 15 țărani cu 4 boi, 68 cu 2 boi și 56 țărani fără animale de tracțiune, pălmașii și toți ceilalți care formau o categorie distinctă, s-o numim a patra, deoarece mai există o categorie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în punctul de la care s-a plecat. Pe lângă inginerul topograf, V. Soroceanu, procesulverbal este semnat ca delegat al clăcașilor de P. Sterian (proprietarul moșiei Dobreana), iar din partea proprietarilor, ca delegat al proprietății este semnat de Gavril Zingher. Din lista celor îndreptățiți la împroprietărire, pe categorii, în funcție de numărul de vite, aflați pe moșiile proprietarilor, aflăm că numărul pălmașilor depășea pe cel cu vite de tracțiune, numărul acestora mai cu stare fiind egal cu a celor care nu aveau dreptul decât la casă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pământului acordat lor: accidentat, slab productiv și departe de alte așezări). S-a cerut de către organele în drept (prefectură, comisia județeană ad-hoc) grăbirea aplicării reformei, deoarece tabelele fuseseră întocmite și verificate încă din toamna anului 1864. Din tabelele cu cei îndreptățiți la împroprietărire cunoaștem numai 15 clăcași cu 4 boi, toți din Lunca. 1. Pavăl Tabarcea 2. Vasile Pușcu 3. Dumitru V. Pintilescu 4. Gheorghe Nuțu 5. Costan Boca 6. Miron Pâțu 7. Gavril Știrbu 8. Gheorghe Știrbu 9. Iosif Drăgan
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a fost elaborat, la 14 decembrie 1918, Decretul - lege nr. 3791 cu privire la împroprietărire, în baza căruia s-a trecut, începând cu luna ianuarie 1919, la formarea, în fiecare comună, a comisiilor de expropriere și de întocmire a tabelelor cu cei îndreptățiți la împroprietărire. Cetățenii comunei Filipeni au fost convocați de agronomul regional al Regiunii a 6-a Traian, Marici Constantin, în conformitate cu dispozițiile Casei Centrale a Cooperație și împroprietăririi, pentru constituirea comisiei comunale de expropriere. Delegatul regional, în baza art. 38, 39
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Postoiu, dirigintele Școlii primare Lunca; 6. Gheorghe Dimofte, agent fiscal al Circumscripției 11 Obârșia; 7. Gheorghe Neagu, primarul comunei Filipeni. Președinte al Comisiei locale de expropriere a fost ales agronomul Andrei Boca. Comisia a procedat la întocmirea tabelelor cu locuitorii îndreptățiți la împroprietărire, care formau, conform art.38 din Decretul - lege privitor la expropriere, pentru cauză națională, obștea de arendare. Până la împroprietărirea propriu-zisă, suprafețele de teren din moșiile supuse exproprierii erau, mai întâi, arendate țăranilor. Lucrările de expropriere, începute în comuna
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu se supun exproprierii. Hotărârea comisiei a fost confirmată de Comisia a IV-a Județeană Bacău de expropriere prin procesul verbal încheiat în ziua de 26 iulie 1919. S-a trecut la întocmirea de către comisia comunală a listelor cu țăranii îndreptățiți la împroprietărire, liste care au cuprins un număr de 565 îndreptățiți. Listele au fost înaintate la Comisia Județeană în 22 august 1919. Definitivarea listelor s-a făcut abia peste doi ani, în luna aprilie 1922, în baza unor repetate verificări
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
liste care au cuprins un număr de 565 îndreptățiți. Listele au fost înaintate la Comisia Județeană în 22 august 1919. Definitivarea listelor s-a făcut abia peste doi ani, în luna aprilie 1922, în baza unor repetate verificări, rămânând numai îndreptățiți pe întreaga comună. Comisia comunală, ca să nu se pună rău cu lumea, i-a trecut pe toți în liste și tabele, fie că aveau, fie că nu aveau dreptul la împroprietărire. Au fost excluși din liste cei 200 de capi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
președinte pe judecătorul Vâlcu Zamfir, iar ca membri pe Ilie Lazea, agronom regional, delegat al Comisiei Centrale a Cooperației și împroprietăririi, N. Buniș, administrator al plășii Traian, Ion Blănaru și Gavril Vrabie, delegați ai sătenilor. Definitivarea lucrărilor cu privire la împroprietărirea celor îndreptățiți din comuna Filipeni s-a făcut în baza Legii agrare și a Regulamentului de aplicare a legii, cât și a instrucțiunilor Casei Centrale a Cooperației și împroprietăririi. În fața sătenilor prezentați la 1 aprilie 1922 la primărie, fiind chemați prin citație
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
proprietari și terenuri supuse exproprierii: toate moșiile mai mari de 50 ha, sesiile bisericilor și ale școlilor, proprietățile mobile și imobile ale germanilor plecați în Germania, averile criminalilor de război, absenteiștilor etc. și s-a trecut la întocmirea listelor cu îndreptățiți la împroprietărire: văduve de război, orfani, țărani fără pământ sau cu pământ puțin, alte categorii. În comuna Filipeni au fost supuse exproprierii „moșiile” Sofiei Rosetti și a lui Vasilică Rosetti, dar și ce mai rămăsese din fosta moșie a Virginiei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a lui Vasilică Rosetti, dar și ce mai rămăsese din fosta moșie a Virginiei Rosetti, unde, după dăruire, vânzarecumpărare, la moșie era administrator Spiridon Manolache. Legislatorul, în ideea mult trâmbițată, că realizează o reformă democratică, prin participarea directă a celor îndreptățiți la împărțirea pământului, a promisă că pământul dat țăranilor va fi fără plată, fără despăgubire. Este adevărat că pământul n-a fost plătit cu bani: în locul banilor s-au cerut cereale, o cantitate achitată în rate până la concurența sumei pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]