3,818 matches
-
62 de Octave. Și să cântâm împreună un nou Cântec solar și divin, cu 64 de Octave...Să cântăm, așadar, din „chimvale și din alăute”, împreună cu zeițe noastre solare, venite din cer, pline de sezualitate, de bogăție și de mister, înfășurate într-o Lumină Caldă...Să ne trezim odată din zăpăciala asta de carne rece și moartă, să venerăm cultul Vieții, nu cultul Morții. Ca să nu mai căutăm, ca hienele, încă o mie de ani, asemenea lui Dante Alighieri din Divina
SCRISOAREA NR.144 ( PARTEA ÎNTÂIA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364889_a_366218]
-
Școlii Șuțești a fost organizarea unei vizite a participanților la concurs, în satul vecin Gradiștea, la Casa Memorială Fănuș Neagu, în timpul jurizării lucrărilor. Cu nerăbdarea în suflete, copiii au trecut dincolo de râul Buzău și-au încercat să deslușească misterul lacrimilor înfășurat în straturile groase ale operei fănușiene. Acolo, unde timplul stă parcă în loc, pe strada aceea magică unde cerul are o strălucire aparte, iar visele sunt înaripate! Acolo, unde Fănuș Neagu și-a țesut 24 de ore pe zi poveștile și
CONCURS DE CREAŢIE PLASTICĂ ,,AMINTIRI CU CREANGĂ” de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366397_a_367726]
-
intrigantă viziune artistică. Aș spune, totuși, că meditațiile mele despre arta lui Romeo Niram m-au condus la descoperiri neașteptate, ajungând la o înțelegere holografică a operei sale. Și asta pentru că există la Niram o ordine desfășurată și o ordine înfășurată pe pânzele sale, care merită cercetate cum se cuvine. Romeo Niram se află printre artiștii de astăzi care au croit un drum original, plin de riscuri, aducând probleme „grele” în spațiul artelor plastice. Întâia dintre acestea (istorică) ar fi reîntoarcerea
LECŢIA LUI NIRAM de DAN CARAGEA în ediţia nr. 849 din 28 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366500_a_367829]
-
de Isus se interpune până și pașnicului cult creștin, în chiar ziua Învierii de Paște, când tradiția sevillană prevede deschiderea sezonului coridelor prin lăsarea în libertate a taurilor supranumiți toros de haleluya. Nu rare sunt ocaziile când bestiilor cu coarnele înfășurate în vată și pânză le taie calea câte-un un torero rătăcit, mai mult sau mai puțin improvizat. Aleluia! Tauri de foc, cu spatele și coarnele îmbibate în substanțe inflamabile - toros ardiendo, au existat încă din Antichitate; în Spania Evului
FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
-
Țene este un scriitor care își înnobilează scrisul prin mijloace artistice care dau culoare și frumusețe cuvântului. Întâlnim în text o bogăție de metafore și expresii inconfundabile prin valoare și sens : ,, laptele dimineții își prelingea stropii pe ferestrele vagonului'', ,,trenul înfășura distanțele pe roți'', ,,soarele înghițit de dealurile din apropiere'', ,, ghemul vremii'', etc. Este un maestru al frazei bine închegate, frumos rânduite și pusă în ritmul celei mai alese sensibilități, lăsându-se ușor citită. Verbul său are ceva deosebit, e când
INELUL DE IARBĂ -UN SIMBOL AL IUBIRII ETERNE, CRONICĂ DE PROF.MIRCEA DAROŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366628_a_367957]
-
la Pyrrus”! Limbajul pseudo-tripourilor, lâncezind de fauna agramată din arealul minorității rromanes (și nu numai), cu deosebire din vecinătatea tradiționalelor alba-neagra, unde nu trebuie cine știe ce dotări sofisticate, invadează deconcertant maculând organicitatea limbii. O întreagă panoplie a trivialității, perversiunilor și promiscuității, înfășoară în putregai și mocirlă gândurile și faptele noastre. Auzite, văzute sau citite. O știință nouă își cere legitimitatea: pornopolitica. Se predă fără profesori, cursuri de scurtă durată, intensive sau după un orar normal, la zi și seral - nici la fără
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366699_a_368028]
-
Toate Articolele Autorului C A I E D E R A ( acrostih ) Comoara vieții mele, din zori în zori, Amurg și răsărit și foc sub spuză. Iedera-n zid, se-nfige cu-o ventuză, E minunat, tu știi să te-nfășori, De mine-acum te-ai prins, cu ,,două flori”!(copiii) EDEN, grădina cea de mulți dorită, Rămâne-n gândul nostru-un loc râvnit, Aici, pământul te-a făcut iubită, Mereu cu tine am fost fericit! E-ngustă calea înspre RAI și
CA IEDERA de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 559 din 12 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366771_a_368100]
-
și cu tărie, Atât cât DUMNEZEU aici ne lasă! Mă înconjoară, tu, lumină vie, Așteaptă-mă mereu zâmbind acasă, Nu știm când a ajuns la capăt firul, Furați de griji, adesea nu ne pasă, Am scuturat vieții ELIXIRUL . . . Șă mă-nfășori, tu, IEDERĂ vânjoasă, O clipă să nu pot pleca de-acasă! Rămâi PE VECI, de trupul meu aproape, În calmul înserărilor pe ape!. . . =11 septembrie 2001= CA IEDERA, MEREU SĂ MĂ-NFĂȘORI! Când am scris în zorii acestei zile îngrozitoare
CA IEDERA de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 559 din 12 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366771_a_368100]
-
pus apoi o căldare mare pe foc și i-a adunat toate găinile de pe bătătură și le-a fiert cu fulgi cu tot...și când a venit soru-sa, a frânt-o în bătaie, de-atunci a început să umble despuiată, înfășurată într-o pânză albă și spune la toată lumea că ea este Isus Hristos. , Într-o seară vin acasă mai devreme și mama mă așteaptă la poartă: “Maică, știi ceva? De geaba ai pitit tu caii acolo că te-a pârât unu
}NGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365603_a_366932]
-
încă din prima. E bine să ne situăm undeva, la mijloc și să evităm extremismele. De altfel, cine dorește să urmărească firul narațiunii, trebuie să-și procure o ansă, cu care să descopere izvorul creației, stilul, meandrele amintirii care se înfășoară pe canavaua prezentului. Uneori este greu de urmărit, alteori este mai lesne. Autorul mai folosește și mutarea de accent de pe o persoană sau un sentiment, pe altă persoană, schimbând bruisc cadrul. Și realitatea capătă alte accente, alte semnificații. Teoretizând, un
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366051_a_367380]
-
voi fi trist / iar către sfârșitul serii, melancolic. / Dar nu mai departe de această seară, / pentru că la miezul nopții / vine îngerul... («Schimbarea la față» - SOrd, II, 75 sq.). Presentimentul thanatic se amplifică, dar dinspre o adevărată „măreție a frigului“ existențial: Înfășurat într-un val, / strângând în brațe un pește, / simt malul cu iarbă natal / cum mă izbește. / Înfășurat într-un corp, / strângând în sine un cuget, / mi-e strigătul orb / lovit de un muget. // Înfășurat într-un semn / cu gura pe-
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
miezul nopții / vine îngerul... («Schimbarea la față» - SOrd, II, 75 sq.). Presentimentul thanatic se amplifică, dar dinspre o adevărată „măreție a frigului“ existențial: Înfășurat într-un val, / strângând în brațe un pește, / simt malul cu iarbă natal / cum mă izbește. / Înfășurat într-un corp, / strângând în sine un cuget, / mi-e strigătul orb / lovit de un muget. // Înfășurat într-un semn / cu gura pe-o cifră, / te-aud cum mă chemi / dulce hidră. («Marină» - SOrd, II, 82 sq.). XV. Treapta de sub
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
o adevărată „măreție a frigului“ existențial: Înfășurat într-un val, / strângând în brațe un pește, / simt malul cu iarbă natal / cum mă izbește. / Înfășurat într-un corp, / strângând în sine un cuget, / mi-e strigătul orb / lovit de un muget. // Înfășurat într-un semn / cu gura pe-o cifră, / te-aud cum mă chemi / dulce hidră. («Marină» - SOrd, II, 82 sq.). XV. Treapta de sub „dușul ontic“: Spălarea cu pietre (1973 - 1976). În «Nichita Stănescu - album memorial», editat de revista bucureșteană, «Viața
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
și Faptele lor, 1950-2000 “, volumele 45, 46, 47 și 48, ce avea loc la orele 15, în data de 9 ale lunii ”Undrea,”( cum o numise strămoșii noștri ultima luna a anului) în cea mai modernă clădire din București. Acceleratul înfășura distanțele pe roți, lăsând în urmă Clujul, Capitala Ardealului meu drag. Simțeam o mare responsabilitate față de acest eveniment, mai ales și prin faptul că pe “Invitația” primită, alături de dr.ing.Dan Ion Predoiu, membru titular al Academiei Oamenilor de Știință, era
ÎNCĂ O PAGINĂ DIN ISTORIA CULTURII S-A SCRIS LA BUCUREŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361712_a_363041]
-
inundabile a ființei ascunse, a cimitirului cu toate edificiile morbide și înspăimântătoare au făcut din poezia bacoviană un deliciu al crizei de melancolie, de zădărnicie a suferinței. În fapt, Bacovia descoperea și aducea la lumină o lume, pe care îndestulații înfășurați în blănuri cu buze groase unsuroase și burți lăsate peste centurile de la brâu, nu o vedeau și nu doreau să o știe. El va sugera pierzania, va cânta cavoul și singurătatea sumbră tocmai pentru a da posibilitatea luminii să se
ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361734_a_363063]
-
și pe mâinile mele, am găsit urmele cuielor Lui.” (Radu Gyr) Am intrat în Biserica, am spus o rugăciune în gând, și am sărutat icoana pe veșmânt. Icoana era scrisă de părintele Visarion cu fecioara Maria, cu pruncul în brațe, înfășurată într-o mantie de cer țesută cu luna și stele împrejur. Razele lui Dumnezeu înfloreau din spatele lor, ca niște palme cu degete de rumenită azimă. Deasupra icoanei, un stâlp de fier alămit. Aninată de stâlp, o coroniță de brad. Nici
IISUS IN CELULĂ de JIANU LIVIU în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361766_a_363095]
-
și imaginile noastre de la oglinda de la toaletă se suprapuneau perfect peste cele ale lui Constantin și Aura (soția celuilalt fiind numită după metafora sugerată de substantivul comun „aur“, fără îndoială). Muzica micului zeu ce cobora spre noi din înălțimi ne înfășura precum un parfum de viorele din primăvara pe care o așteptam“. Romanul lui Al. Florin Țene Geamănul din oglindă se dorește un sondaj în interior, o autoanaliză lucidă, realizată cu puternic simț critic, pe fundalul unei Românii care, atât în
FICŢIUNEA CA MODALITATE DE AUTOREFLECTARE OBIECTIVĂ, RECENZIE DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351785_a_353114]
-
Cine a mai vazut rus să nu-i placă băutură, mai cu seamă vodca. Vichentie nu bea, în schimb fuma că o locomotivă. Își făcea el singur papiroasele din mahorca, ce era plină de găteje, si foita de gazeta. Le înfășură artistic și le lipea cu limba umedă de stuchit. Apoi aruncă gătejele ce ieșeau rebele pe la capete, scotea tacticos cremenea, iasca și amnarul și dintr-o lovitură măiestrita, iasca lua scântee și începea să fumege. Toate aceste scule le ținea
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
tacticos cremenea, iasca și amnarul și dintr-o lovitură măiestrita, iasca lua scântee și începea să fumege. Toate aceste scule le ținea într-o pungă de piele cafenie moale pe care o strângea cu baierele, tot din piele, apoi mai înfășură cu baierele pungă de cîteva ori „să nu se scuture scrumul de pe iasca”. Pentru mine ceremonia această miraculoasă prezenta o deosebită atracție, și m-a urmărit până m-am lecuit pe vecie de fumat când în iarbă înaltă din curtea
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
Cultural > Spiritual > SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE Autor: Ștefan Lucian Mureșanu Publicat în: Ediția nr. 787 din 25 februarie 2013 Toate Articolele Autorului SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE dr. Ștefan Lucian MUREȘANU Motto: Dragobete blând și darnic, / Se-nfășoară ca năvalnic, / Patimi vechi le reaprinde, / Dragostea în plasă prinde. (Viorica Pop) Cuvinte cheie: sărbătoare, iubire, Dragobete, obicei, etimologie 1. Încercare de etimologizare a cuvântului Dragobete Sărbători ale iubirii au existat și încă dăinuie ca date de celebrare în calendarele
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
probleme. Detașarea, însă, lua sfârșit odată cu finalul deplasării. Întoarsă acasă, primul ei gând extra-afaceri se îndrepta spre actorul cu bucle negre, angelice, cu ochi scânteietori ca niște bijuterii de onix și cu trup de zeu. Făcu un duș fierbinte-înghețat-fierbinte, se înfășură în halatul din mătase japoneză cu imprimeuri de cocori în zbor și se așeza confortabil în salonul japonez, pe pernă înaltă, brodata cu flori de cireș, lângă măsuța de ceai, încercând să revizuiască proaspetele contracte. Strecura mecanic între buze câte
(I) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352228_a_353557]
-
Luceafăr ți s-a spus, iar locul tău a fost mereu pe boltă, cât mai sus; cum taine n-a ascuns de tine vreodată Universul, așa și îngerii-au atins cu nemurire versu-ți. Ai colindat neobosit, croind punți de lumină, înfășurând orice cuvânt c-o aură divină ce ne-a pătruns departe-n vise și-a modelat simțiri, trezind atât de lesne adormirea eternelor iubiri. Azi, de ar fi să-ți caut numele în jurul meu, precis l-aș întâlni în orice
LUCEAFĂRULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352333_a_353662]
-
sinelui. Omul edenic al Odei nu este un innocent, după cum nu este nici întruchiparea unei conștiințe in nuce. Măreția sa, eminamente romantic, rezultă dintr-un titanism asumat, din trăirea unei vocații: „Nu credeam să-nvăț a muri vreoadată: Pururi tânăr, înfășurat în manta-mi,/ Ochii mei nălțam visători la steaua Singurătății”. Vulnerabilitatea sa în ordine existențială nu ține de imposibilitatea concretizării în spirit, ca la Goethe, ci de reactivitatea la o formă aparte de maculare- suferința „dureros de dulce“. Frumoasa operă
FENOMENUL FILONULUI FRANCEZ ŞI GERMAN ÎN LITERATURA ROMÂNĂ (MACEDONSKI, GOETHE, EMINESCU) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352363_a_353692]
-
anii-nsoriți. Din minte i-am cules, Din depărtări i-am adus înapoi. Mângâierea lor este aceeași, Că atunci când visăm amândoi La infinitul zărilor, Dând farmec tuturor trăirilor ... Mă regăsesc în toate amintirile ... Adierea lor mă atinge, Pe rând mă-nfășoară, Ca o chinga mă strâng, Și dorul de tine din nou m-ămpresoara, Mai puternic; de tine iubire Ce-ai plecat cu-atâta grăbire ... Referință Bibliografica: Amintiri.... / Ana Georgescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1017, Anul III, 13 octombrie 2013
AMINTIRI.... de ANA GEORGESCU în ediţia nr. 1017 din 13 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352438_a_353767]
-
că vin de la sine, într-un firesc care nu mai are nevoie de comentarii. Versurile curg lin ca sângele-n artere și vene, fără sincope, fără întortocheli de prisos. Un fluviu lin de blândă lumină care te învăluie, așa cum apa înfășoară-n apele ei peștii, strada - pașii nocturni și aerul - oamenii. Și iată că poetul își alege, într-un departe-târziu, drept mireasă - uitarea “Să spele răni ce dragostea le lasă” - să-i deschidă noi cărări și să-i lumineze calea spre
CELEI CE NU MAI ESTE, DE CEZARINA ADAMESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352447_a_353776]