2,346 matches
-
el susține că motivul bogomilic al dualității a primit o turnură specială în spațiul românesc, în acord cu matricea stilistică de aici, lucru recunoscut de Blaga însuși: nu mai e vorba aici de lupta dintre cele două principii, ci de înfrățirea și conlucrarea lor437. Blaga comentează în acest sens legendele românești, observând că Dumnezeu și Dracul, Fârtate și Nefârtate, deși adverși, sunt totuși existențe fraterne. Or, acest lucru ar fi putut determina pe un gânditor cu elan metafizic să gândească altfel
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și practicilor religioase agricole: la semănat și secerat, la recoltat. Componente de origine creștină și precreștină, obiceiuri locale (cununa de spice, caloianul), procesiuni, incantații, invocarea garanților pentru o recoltă bogată, prilej de a pune În act organizații sociale de solidarizare, Înfrățire, Învățare de norme și cutume, o educație socială adâncă și completă, adresându-se minții și inimii deopotrivă. Ion Chelcea a aparținut tagmei creatorilor care știau că au fost meniți să fie fondatori. Avea vocație de Întemeietor, flerul celor care inaugurează
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
fi pus „deodată” în serviciul lor. Și se întreabă dacă „Tudoran se iubește cu Securitatea de ce nu s-ar iubi Putin cu Basaev și Bush cu Osama?”. Tot acest talmeș-balmeș, în care amestecă ceea ce nu poate fi amestecat, poartă titlul „Înfrățirea”. N-aș vrea să practic un recurs la memorie prea radical, dar pe când familia mea era hăituită, de la Sighet la Canal, alt tip de familii striga: „Trăiască înfrățirea între popoare!”, primea sau împărțea insigne la Casa ARLUS și se gudura
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
acest talmeș-balmeș, în care amestecă ceea ce nu poate fi amestecat, poartă titlul „Înfrățirea”. N-aș vrea să practic un recurs la memorie prea radical, dar pe când familia mea era hăituită, de la Sighet la Canal, alt tip de familii striga: „Trăiască înfrățirea între popoare!”, primea sau împărțea insigne la Casa ARLUS și se gudura la poalele protectoare ale mantalei „soldatului sovietic eliberator”. Nu e prima oară când îl surprind pe dl Cornea într-un ofsaid de o leghe față de mine. De data
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
care îi dăruiesc prietenia lor: Jean-Paul Sartre, Maurice Merleau-Ponty, Raymond Queneau, Jacques Prévert, Boris Vian, Michel de Ré, Marc Dœlnitz, Yves Robert, Roger Vadim, Charlie Parker, Miles Davis, Pablo Picasso, Alberto Giacometti, Frații Jacques, care cântă la Rose Rouge. Această înfrățire a generațiilor nu înăbușă, nici pe departe, revolta surdă pe care Juliette Gréco și, împreună cu ea, mulți tineri din Saint-Germain-des-Prés, adesea provenind din medii privilegiate, o încearcă vizavi de lumea părinților lor. În catacombele unde și-au găsit refugiu, burghezii
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
înțelepciune străbună, să ridice sufletele către un ideal pozitiv. „ I. Chendi 490. „Cartea unde timpul își scrie părerile și impresiile sale, este istoria. Ea formează oglinda adevărului, împărțită în marile capitole care reprezintă viața unui popor: patriotismul, înțelepciunea, libertatea și înfrățirea...” V. Conta 491. „Marii artiști intră... în durată, în eternitate, cu câte un adaos, dobândit prin asocierea la nume a unuia din eroii lor, a uneia din cărți, a unei specii sau însușiri literare anume; aceasta devine cu timpul emblematică
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
reale și foarte mari. Acest lucru sugerează că forțele militare au o concepție despre societate mai degrabă reminiscentă a "stării naturale" a lui Hobbes, în care viața era "urâtă, abrutizată și scurtă", decât una bazată pe credința în cooperare și înfrățire între națiuni. Această ideologie fundamentală explică de ce statele majore generale sunt de obicei precaute atunci când se pune problema de a recomanda pornirea unui război; dar conduce, în linii generale, și spre necesitatea ca națiunea să fie pregătită, nu doar din
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
teritorială sau dezdăunare.“ Moțiunea a fost prezentată de Gheorghe Vernescu, care a declarat: „Dacă poate fi salvată Basarabia cu averea mea, o dau toată țării.“ îndată după votarea moțiunii, Ion Brătianu a cerut Camerei ca, în interesul patriei și al înfrățirii românilor în aceste împrejurări atât de mari, să scoată de sub acuzare pe foștii miniștri conservatori. Fără discuțiune și cu apel nominal, Camera, cu 64 voturi contra 6 și 3 abțineri, votează ridicarea acuzațiunii. Prin urmare acum chestiunea e lămurită. Rusia
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
am înfrânt și am ales pe studentul medicinist Alexandru Pâcleanu, de fel din Focșani. întâiul gând a fost către poetul de la Mircești, acel care a cântat Unirea. Pâcleanu i-a trimis următoarea telegramă: „Studenții universitari, dându-și astăzi mâna de înfrățire pe malul Milcovului, salută cu căldură pe bardul care a cântat atât de duios Unirea românilor și a lucrat din toate puterile la îndeplinirea ei. Președintele societății generale a studenților, Pâcleanu“ Privesc cu mândrie înapoi la acele vremuri; au trecut
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Aplauze prelungite.) Credem că, pe tărâmul național, astăzi ca totdauna, vom fi uniți în acte de natură a apropia și înfrăți pe cei mai dezbinați dintre noi în cestiuni secundare. (Aplauze.) Să ne dăm dar mâna și să sperăm că înfrățirea noastră, în acest mare fapt național, va fi de bun augur pentru mersul glorios înainte al României. (Aplauze prelungite.) Vă propun dar următoarea moțiune: „în fața împregiurărilor existente și conform voinței stăruitoare a națiunii, necontenit manifestată; Spre a întări și mai
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Hohenzollern, mai național, mai patriarhal democrat. Am făcut legătura între Dinastie, Armată și Popor, am arătat că atât pentru un membru al Familiei Regale, cât și pentru Națiune, Oștirea este o școală, este o egalizare a claselor, este o ideală înfrățire națională”. Subliniind importanța armatei. Carol i-a reamintit lui Mihai că unitatea militară, la care a fost numit, i-a fost naș la botez. „Chiar de la cristelniță ai fost sortit să fii al armatei, căci pe lângă nașii de sânge regesc
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
acum? Dorești să vorbim despre perioada comunistă? Zeci de tratate sofisticare scrise de personalități cu pretenții în domeniul studierii comunismului, au prezentat relația dintre scriitor și regimul care ne urmarea încă de la sânul mamei. Toate au dus spre ideea unei înfrățiri dintre scriitor și "diavol", ceea ce eludează adevărul. Tinerețea mea și melancolia care era accentuată atunci, m-a ajutat să trec peste acei ani fără a mă implică sub nicio formă în mediul în care era nevoie de o alegere politică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
grăbesc spre casă, bucuroși că ploaia vine la timp. Pe Înserate ajungem la Ames. În minte Îmi vin frumoasele versuri ale lui Vasile Alecsandri: Sfântă muncă de la țară Izvor sacru de rodire Tu legi omul cu pământul Într-o dulce Înfrățire! Rămas bun Iowa Apartamentul nostru e Închiriat. Virginica ne salută și bucuroasă sare În mașina noastră. Ne consultăm cu ea În privința camerei. Ne duce repede la tatăl ei și Mr.Smith ne oferă o cameră tot În Chamberlain Street, chiar
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
o viață mai bună, mai pașnică”. Alături de turnul păzit de doi negri care au luptat aici pe front, este marele cimitir a 5.000 americani. Mii de cruci, așezate Într-o ordine perfectă, cu numele frumos Înscris, stau mărturie a Înfrățirii popoarelor pentru o lume mai bună. Prima cruce care o văd e a unui soldat din California. A murit aici, cu gândul la izvorul de lumină de acolo, la Poarta de Aur (Golden Gate) de la San Francisco, sau poate la
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
pe care unii o cunoșteau. Cum lăutarii lăsau de dorit, am dat drumul la aparatul meu de radio și Într-un ritm săltăreț, al lui Fănică luca, am uitat de vamă și braț la braț cu reprezentantul finanțelor, am făcut Înfrățirea. Am ajuns la București la ora 7 seara În ziua de 11 Octombrie, exact la data și ora la care cu un an Înainte debarcam În New-York. L-am instalat pe vameș la hotel Union, i-am dat bani de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
ziarului „Moldova” de sub conducerea lui C. Sturzu - profesor. Ziarul s-a tipărit la Bacău, la Piatra Neamț și În continuare la Deva, până la Încetarea apariției ( În acea publicație - pe care nu o am - m-am găsit și eu colaborator la revista „Înfrățirea”, a studenților băcăuani, apărută În anul 1929). În concluzie, ca și dvs., sper că o colaborare Între noi ar fi posibilă și v-ar fi de oarecare folos. Nu am Însă o activitate „prestigioasă”, cum ziceți dvs. E destul de modestă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
aparatului lui Jaruzelski și pătrunderea în Parlament! În Polonia, în care acele „universități la domiciliu” și comitetele de ajutorare a greviștilor închiși, sub conducerea sciitorului Andrejievski, au realizat, absolut paradoxal și pe un teren altul decât „lupta de clasă leninistă”, înfrățirea între intelectuali și clasa muncitoare, vis, deziderat eșuat al filozofului marxist leninist Sartre, ce visa, în vizitele sale prin fabricile pariziene, să solidarizeze muncitorimea franceză cu studenții revoltați în mai ’68!... 9 ...Nu, nu imput nimănui - nimic. Poate, cum au
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
fiind provocată în țări subdezvoltate, ca Rusia și celelalte, contrar indicațiilor lui Marx!...”. Cu subtextul că, dacă ar fi făcut-o - sau o vor face! - ei, ea va fi adevărata „eliberare a clasei muncitoare și se va realiza mult visata înfrățire între intelectuali și muncitori!...”. Să fie, oare, adevărat?! Și... ce a rămas din toate acestea? Orgoliul unor actuali mari șefi de intreprindere sau oameni de stat francezi ce se revendică de la ’68, de la spiritul soixantehuitard, de la acea mișcare a studenților
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Ceea ce e omenesc bun și nobil în fiecare din noi trebuie să ne adune pentru un efort comun al energiilor diverse cătră același scop armonic. Internaționalismul celălalt se întemeiază pe progresele tehnice, pe circulația bunurilor, pe viața materială. A căuta înfrățire aici e zădărnicie; după cum a căuta, pe această cale, fericirea însemnează a face confuzie între două planuri cu totul deosebite ale vieții. Înfrățirea no putem realiza decât pe planul moral, subordonând moralului cele materiale. De câtva timp, după mari catastrofe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
scop armonic. Internaționalismul celălalt se întemeiază pe progresele tehnice, pe circulația bunurilor, pe viața materială. A căuta înfrățire aici e zădărnicie; după cum a căuta, pe această cale, fericirea însemnează a face confuzie între două planuri cu totul deosebite ale vieții. Înfrățirea no putem realiza decât pe planul moral, subordonând moralului cele materiale. De câtva timp, după mari catastrofe, lumea tot mai neliniștită, simte nevoia unui orizont nou. Nici un aeroplan, cu record oricât de sporit, n-o va putea duce acolo unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ceiace e omenesc bun și nobil în fiecare din noi trebuie să ne adune pentru un efort comun al energiilor diverse cătră acelaș scop armonic. Internaționalismul celălalt se întemeiază pe progresele tehnice, pe circulația bunurilor, pe viața materială. A căuta înfrățire aici, e zădărnicie; după cum a căuta pe această cale fericirea însemnează a face confuzie între două planuri cu totul deosebite ale vieții. Înfrățirea n-o putem realiza decât pe planul moral, subordonând moralului cele materiale. De câtva timp, după mari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
scop armonic. Internaționalismul celălalt se întemeiază pe progresele tehnice, pe circulația bunurilor, pe viața materială. A căuta înfrățire aici, e zădărnicie; după cum a căuta pe această cale fericirea însemnează a face confuzie între două planuri cu totul deosebite ale vieții. Înfrățirea n-o putem realiza decât pe planul moral, subordonând moralului cele materiale. De câtva timp, după mari catastrofe, lumea tot mai neliniștită, simte nevoia unui orizont nou. Nici un aeroplan, cu record oricât de sporit n-o va putea duce acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
voievozii (Ștefan și Țepeș) să-și jure între ei dragoste și alianță; astfel că întreaga acea țară s-a încredințat că turcul nu-i va mai da de grijă”. Erau constatări făcute în momentele de entuziasm, generat de înțelegerea și înfrățirea românilor. Pericolul comun, dorința poporului de rând de a scăpa de jugul otoman, au făcut ca, la începutul ultimului pătrar din veacul al XV-lea, Bucureștii să cunoască prima înfrățire politică dintre Moldova și Muntenia. Nici oastea transilvăneană, nici Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
constatări făcute în momentele de entuziasm, generat de înțelegerea și înfrățirea românilor. Pericolul comun, dorința poporului de rând de a scăpa de jugul otoman, au făcut ca, la începutul ultimului pătrar din veacul al XV-lea, Bucureștii să cunoască prima înfrățire politică dintre Moldova și Muntenia. Nici oastea transilvăneană, nici Ștefan cel Mare, nu puteau să rămână vreme îndelungată în Muntenia. Se apropia iarna, iar oamenii trebuiau lăsați să-și vadă casele, să refacă ceea ce puhoiul turcesc distrusese în calea lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
darea să intre în actul de vânzare-cumpărare. Atunci când este vorba de reînnoirea unor privilegii mai vechi, nu se da cal domniei. Ori de câte ori are loc o schimbare în modul de stăpânire a unei moșii, fie că este vorba de cumpărare, de înfrățire sau de simple schimbări de bunuri funciare, domnul percepea un cal. În afară de darea calului, un alt signum domini îl reprezintă formula care apare în unele documente: “la ei prădalica să nu fie”. În acest caz, moștenitorii unui boier nu mai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]