1,889 matches
-
Urmară o serie de uguituri și croncănituri, care, treptat, sporiră În intensitate și viteză. Ieșitura pe care Își făcuseră cuib fusese montată, inițial, În scopul de a adăposti grătarul de ventilație de deasupra chiuvetei din baie. Acum, grătarul era aproape Înfundat. Deși nu era decât o nișă de treizeci de centimetri pătrați, ea constituia un loc de odihnă foarte frecventat de numeroasa colonie de păsări care domicilia În zonă, petrecându-și timpul plimbându-se agale pe acoperișurile caselor de peste drum, stând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
pe un scaun din sala de așteptare și am încercat să localizez exact Căminul Ami. Am constatat că se află chiar în inima muntelui. Autobuzul traversa câteva dealuri înalte, o lua spre nord și, la cap de linie, drumul se înfunda. Trebuia s\ cobor la penultima stație și de acolo, după cum îmi scria Naoko, mai aveam de urcat pe o potecă de munte cam douăzeci de minute. Nici nu e de mirare că este atâta liniște acolo, gândii eu. Autobuzul, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
de drumurile mele. Mai poposeam din când în când la câte un hotel ieftin ca să fac baie și să mă bărbieresc. Privindu-mă în oglindă, realizam și eu în ce hal ajunsesem. Pielea îmi crăpase de la soare, ochii mi se înfundaseră în orbite, pe obraji aveam pete și tăieturi inexplicabile. Arătam de parcă tocmai mă târâsem afară dintr-o văgăună. Nu-mi venea să cred, și totuși eram eu. La un moment dat, mă aflam undeva pe coasta de nord a mării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
spuse bărbatul pe un ton scăzut. Negrul urlă și, pipăind puntea, apucă piatra de moară de sub traversă. — Te omor, spuse. Îți scot inima. Nu faci tu asta cu o piatră de moară. Calmează-te, Wesley. Negrul bălmăji ceva cu fața Înfundată-n sac. BĂrbatul continuă să ridice Încet sacii cu băutură și să-i arunce-n apă. În timp făcea asta, auzi un motor, cînd Își ridică privirea zări o barcă ce se Îndrepta spre ei, venind dinspre canal. Era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
felu’ de cetățeni pe care nu-i recunoșteai. Restaurantul era condus de un sindicat anarhist și aveau numai vinuri din pivnițele regale, iar pe etichete era trecut anul. În cea mai mare parte era atît de vechi, că fie era Înfundat, fie i se dusese pur și simplu orice gust. Or, nu poți bea etichete, așa că a trebuit să refuz trei sticle, pînĂ am dat de un vin care să poată fi băut. S-a comentat mult pe tema asta. Chelnerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
pe care doar ce-o cuceriseră polonezii și, ieșind din adăpostul pe care ni-l oferise un dîmb, ne-am trezit În fața tirului unei mitraliere și a trebuit să ne tîrÎm Înapoi cu bărbiile lipite de pămÎnt și cu nările Înfundate de praf; atunci am descoperit că polonezii nu cuceriseră nici o poziție, ci dimpotrivă, erau puțin mai În spate față de locul din care porniseră dimineața. Și acum, așa cum stăteam Întins În tranșee, eram leoarcă de transpirație, mi-era foame și sete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
aș spune lipsa lor - vor trebui să provoace la rândul lor efectul dorit. Poartă blugi pictați, tocuri foarte înalte, iar umerii dați cu cremă bronzantă sunt mai goi decât de obicei. Sinceră să fiu, n-am nici un chef să mă înfund într-un bar cu restul grupului extraordinar de echilibrat. Așa că mă grăbesc să rectific: — Da... păi... oricum, e cam târziu și nu cred să mai avem vreo șansă să găsim ceva deschis... —Mai bine hai s-o lăsăm baltă, pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
scoși de la ore. Profesoara de chimie care avea oră cu clasa celor doi puști făcuți pilaf în mijlocul străzii a alergat într-un suflet la cancelarie, să-i pună absenți. Nici măcar nu luase catalogul cu ea. Acum se temea să nu înfunde pușcăria. Păcat de ei! Nu mai bine stăteau la oră? Și doar chimia e o materie așa de frumoasă! Pe Coceanu nu l-au putut extrage din mormanul de fiare decât după ce a venit echipa de la descarcerare cu flexul. I-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
dragi colegi, suntem cu toată inima alături de dumneavoastră! Fără sacrificiul vostru țara nu ar putea progresa. (așa e! așa e!). După care începe să scandeze: În-vă-ță-mânt! În-vă-ță-mânt! La început sună ridicol și îmi zic că, în sfârșit, i s-a înfundat. Dar nu! Valurile didactice se frământă în sine, apoi se descarcă în același răcnet disperat: În-vă-ță-mânt! Satisfăcut, parlamentarul aplaudă în fața microfonului, după care coboară sprinten scările de lemn și se aruncă în limuzina Nubira care îl aștepta în spatele tribunei. Seara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
starea de lucruri din curtea ei. Apoi mi-a comunicat că murise tanti Mizi. Cum? Da, a mâncat un kil de cireșe cu sâmburi cu tot. De la asta i s-a tras. A făcut ocluzie intestinală: un sâmbure i-a înfundat mațul. Până să vină salvarea, se stinsese ca un pui. Așa zicea ea, dar eu cred că e dureroasă chestia aia. Și mai cred că madam Istrate de la unu trăsese un chef monstru, dar în oraș, să n-o audă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
ras de comuniști; la fel casele și grădinile din jurul lui. Fără folos s-au înscris de-a valma în partid și s-au împrietenit cu tot soiul de colonei, nomenclaturiști și turnători. Până la urmă n-au reușit decât să-și înfunde burdihanul cu câteva felii de salam în plus. Au tras și ei sforile scămoșate ale ușilor din dosul magazinelor de încălțăminte, ale alimentarelor, ale farmaciilor. Cel puțin bunică-meu Tupilat, convins cu multă bătaie de cap să vină măcar la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
îi spuseseră că m-am încurcat cu o vrăjitoare. Norocul meu a fost că n-a putut sta mult. Mi-a zis doar atât: cu moldoveanca a mai fost cum a mai fost, dar cu constănțeanca asta ți s-a înfundat. Fundătură sau nu, trebuia să mă conving singur. Bernard Shaw, singurul socialist cu umor, spunea că „experiența ține școală scumpă, iar proștii nu vor să învețe decât la ea”. Am acceptat invitația Adelinei de a merge la Constanța, să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Leo fusese chel, cu o cicatrice pe frunte. La fel de bine putea să fi devenit sosia vreunui bancher care se lăfăia pe undeva prin Baleare, în timp ce el trudea într-un birou de sticlă, la cravată roșie și cămașă albastră, cu sinusurile înfundate de la aerul condiționat. Ar fi putut să încerce să-l dibuiască pe Leo cu ajutorul Andreei Marin, de la emisiunea Surprize, surprize. Vedeta cu gropițe își pierduse așa de mult din audiență, încât ar fi fost dispusă să aducă în platou și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
din Belgia. Venea acasă doar cât să-și lase nevasta gravidă, s-o știe în siguranță. Coafeza avea la activ vreo șaptesprezece avorturi, majoritatea făcute chiar în cada din apartament, căci la spital nu te lua nimeni în seamă. Ceaușescu înfunda pușcăria cu ginecologii care ajutau femeile să avorteze. Țara trebuia populată cu oameni noi, învățați de mici cu parăzile, defilările și spectacolele muncitorești de pe stadioane. Cei șaptesprezece avortoni erau acum undeva în ceruri, ori deveniseră strigoi, supărați că mama lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Stării Civile din Constanța. Era chiar în sediul primăriei. O clădire somptuoasă, în stil baroc. M-am temut ca funcționarii să nu fie dotați cu computere, să descopere în baza de date că eram pe cale de a deveni bigam, să înfund pușcăria pentru că furam nevestele de la gurile oamenilor. Norocul meu: nu aveau decât niște registre ferfenițite. Norocul sau ghinionul, cine putea ști? L LIX Avantajul apartamentului din Berceni era apropierea de liceul meu. În primele zile am plecat la serviciu la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
pierdut între maluri sfâșie tot ce întâlnește. Orice nesocotit cuibărit riveran fără voia sa va da socoteală astăzi la ultima judecată a naturii. Coroana de arbuști fusese cu silnicie devorată. Povara sufletului său simte azi o eliberare. Chiote și bufnituri înfundate vestesc execuția finală. S-a dat un verdict. Totul clipește în zgomote asurzitoare, în lumini orbitoare. Se sfarmă imaculat netrebnicia oamenilor loviți de durerea divină, căci suntem după chipul și asemănarea sa. S-a lăsat o tăcere duhovnicească. Cineva trăsese
Prin urmele noptilor ude de primavara. In: FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Coman Octavian () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2333]
-
Iute! Vă explică mandea ce și cum, din mers! Nenea Sandu stă și se uită și dumnealui, inexpresiv, cum oaspeții, îndrumați de către Poet, iau pe brațe corpurile-delicte, ridicate de la muzeu pentru a fi fotografiate, numerotate și menționate pe proces-verbal constatator, înfundându-le precipitați, pe post de șrapnele, în gura largă a șemineului. Mut, polițistul se urnește la rând, mătăhălos ca un marangoz, deschide unul dintre fișete și răstoarnă de-a valma, peste spadă, scut și peste coif, tot arsenalul de pistoale
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
o arendezi îndată ce ai luat-o? făcu Iuga apăsat, fără a-și ascunde disprețul. Jignit și scandalizat că s-a găsit cineva, ba încă un bun prieten, care să-i pretindă lui, avocat cu vază și om politic, să se înfunde la țară, Baloleanu zise ironic: ― Doar n-ai să-mi ceri acuma, puiule, să mă las de meseria mea pe care, de, o cunosc nițeluș, ca să mă apuc de agricultură? ― Îți cer, dacă vrei să ai pămînt! Cine are pământ
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
iscodi cu un surâs tulbure: ― Nici pe mine? El tăgădui din cap. ― Și vezi, eu totuși am venit! murmură ea cu o privire stranie, înfășurată în haina de iarnă, cu blana de vulpe în jurul gâtului, cu o căciuliță de catifea înfundată pe cap, fata parcă răspândea o lumină vaporoasă în odaia ce se lupta cu amurgul. ― Ai adus bucurie în camera asta mohorâtă... Titu Herdelea amestecase o tremurare romanțioasă în cuvinte, ceva teatral și prefăcut, deși inima îi era într-adevăr
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
fi toți ca dumnealui! strigă Petre. L-ai văzut și ieri cum a venit între oameni... Dacă n-ar fi bătrânul... ― Păi da, vezi bine, numai că bătrânul poruncește! zise Serafim. Bătea puțin vânt. Oamenii își strângeau sumanele și-și înfundau căciulile. Nu se îndurau deloc să se împrăștie. Unii se mai repezeau pe acasă, să-și mai vază de vite ori să mai îmbuce, dar se întorceau curând, parcă le-ar fi fost frică să nu se întîmple ceva în lipsa
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
e nici o siguranță... Deschis peste tot, intră cine poftește, te gâtuie și-ți dă foc, și pleacă pe aci încolo, nesupărat de nimeni. Platamonu nici nu mai răspunse și se mulțumi să zâmbească, pe când în dosul lor Aristide râdea pe înfundate de lașitatea avocatului, ținîndu-și gura cu mâinile să nu bufnească. De fapt, conacul, într-adevăr, era cam neglijat, mai ales în privința dependințelor. Întreținerea cădea în sarcina arendașului, care avea dreptul să-l utilizeze după bunul său plac, afară de clădirea principală
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
un coșmar. Își înveli goliciunea cu cămașa de noapte ce-i era la îndemînă și-și acoperi fața cu mâinile, simțind numai o scârbă infinită de corpul pe care și-l adorase. Petre își luase căciula de jos și o înfundase în cap. Stătu o clipă examinând pe Nadina, parcă de-abia acuma ar fi văzut-o mai bine. Murmură în sine cu o ridicare de umeri: ― Cucoană, necucoană... Apoi adăugă cu un glas care se silea să fie poruncitor: ― Dacă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
astea!" 4 ― Trebuie să plec numaidecît! murmură Nadina necontenit, îmbrăcîndu-se cu o grabă desperată, ca și când s-ar fi aprins casa. Unde mi-e pălăria?... A, trebuie să plec! Își adună micile obiecte de toaletă, și ceasornicul și câteva mărunțișuri, le înfundă în poșeta de piele roșie cu monograma de aur. Trecând pe lângă oglindă, își aruncă ochii fără să vrea și se înfioră văzând o figură străină, parcă. ― O, săraca de mine! bâlbâi pierdută. Și toate astea numai pentru că... A, să plec
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ai făcut, Toderiță, că de-acuma... Țăranul se uită la Petre, apoi la ceilalți cu o mirare ce se schimba treptat în indignare și în mânie. Pe fața-i lătăreață, țepile nerase de cine știe când se burzuluiau, ochii mici, înfundați în cap, însîngerați, scânteiau ca doi cărbuni aprinși peste care suflă un vânt năprasnic. Începu să urle ca o fiară scoasă din minți, mișcîndu-se de ici-colo, parcă ar fi călcat cu tălpile goale pe jăratic, gângăvind și spumegînd: ― Da ce
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
transmisia vine din interior, ce facem acum? întrebă Lambert. "Execul" ieși în față. ― Mă duc să văd ce e și vă comunic ce descopăr. ― Văd că perseverezi, Kane. Nu mai face atâta pe aventurosul. Într-o zi o să ți se-nfunde. ― Vreau să mă lămuresc. Trebuie să facem ceva, nu? N-o să stăm aici cu brațele-ncrucișate așteptând cine știe ce revelație magică. (Kane se încruntă.) Serios, ai vrea să nu mergem să vedem ce-i înăuntru? ― Nu, n-am zis asta. Dar n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]